Orfelinatul „Olga M. Sturdza” de la Mangalia – un model al solidarității românilor’, de Aurelia Lăpușan. Episodul 12 din serialul ”Municipiul Mangalia, la 25 de ani”

0
563

Orfe­li­na­tul „Olga M. Stur­d­za” de la Man­ga­lia – un model al soli­da­ri­tă­ții româ­ni­lor’, de Aure­lia Lăpușan. Epi­so­dul 12 din seri­a­lul ”Muni­ci­pi­ul Man­ga­lia, la 25 de ani”.

Subiec­tul nu este nou. O aten­ție spe­cia­lă i‑a acor­dat pro­fe­so­rul Emil-Cor­ne­liu Ninu într-un amplu și inte­re­sant docu­men­tar, dar și isto­ri­cul Lavi­nia Dumi­traș­cu, noi înși­ne am scris în mai mul­te rân­duri des­pre acest impor­tant așe­ză­mânt soci­al de la Man­ga­lia. Con­stru­it din dona­ții și între­ți­nut prin volun­ta­ri­at de către feme­i­le ora­șu­lui.

Reiau subiec­tul dintr‑o altă abor­da­re, con­vin­să că este potri­vit momen­tu­lui difi­cil pe care îl stră­ba­tem toți.

Soci­e­ta­tea orfa­ni­lor din răz­boi din Man­ga­lia punea pia­tra fun­damen­ta­lă a nou­lui local al orfe­li­na­tu­lui numit „Olga M.Sturdza”, la 21 octom­brie 1923. Slu­j­ba de sfinţi­re era făcu­tă de epi­sco­pul Con­stanţei, S. S. Ila­rie. Nume­le celor pre­zenţi la solem­ni­ta­tea sfinţi­rii a fost tre­cut în actul care s‑a îngro­pat în zidul clă­di­rii. Cei pre­zenţi au făcut dona­ţii per­so­na­le pen­tru aju­to­ra­rea soci­e­tă­ţii şi ter­mi­na­rea lucră­rii. Arti­za­nii aces­tui aşe­ză­mânt erau soţii G.L. Dimi­triu din Con­stanţa, el magis­trat şi con­si­li­er la Cur­tea de Apel, pre­zi­den­tul Regio­na­lei Soci­e­tă­ții Națio­na­le Inva­lizi, Orfani și Vădu­ve de Răz­boi (I.O.V.), ea, Maria G.L. Dimi­triu Cas­ta­no, prim redac­tor şef al „Zia­ru­lui nos­tru”, publi­ca­ţie bilu­na­ră a Aso­ci­a­ţi­ei femi­nis­te din Gala­ţi şi Con­stanţa.

Direc­to­rul aşe­ză­mân­tu­lui orfa­ni­lor de la Man­ga­lia este numi­tă Ade­la Chi­or­pec. Cu acest pri­lej, pri­ma­rul Man­ga­li­ei, N.Roşculeţ şi Omer Omer, aju­to­rul de pri­mar, donea­ză ală­tu­ri de invi­ta­ţi sume impor­tan­te de bani pen­tru con­stru­i­rea aşe­ză­mân­tu­lui social.[1]

Scri­au repor­te­rii des­pre fap­ta uma­ni­ta­ră a Soci­e­tă­ţii I.O.V. din acest „tăcut şi pito­resc oră­şel”, care a reu­şit să ridi­ce „un local impu­nă­tor prin sim­pli­ta­te, încon­ju­rat de gră­dini, cu cla­se de stu­diu lumi­noa­se, cu mobi­li­er modern, pereţii plini de hărţi şi stam­pe, dor­mi­toa­re cura­te, ate­li­e­re în care tine­rii învă­ţau să ţea­să sto­fe, covoa­re. La bucă­tă­rie lucrau pe rând pen­sio­na­re­le ora­şu­lui, în ges­turi sim­ple, volun­ta­re, celor 150 de copii ofe­rin­du-li-se dra­gos­tea oame­ni­lor şi o edu­ca­ţie solidă.[2]

Într-un ghid turis­tic al Constanţei[3] se ara­tă, la 1928: ”Judeţul Con­stanţa are 158.000 de locu­i­tori şi 6.874 de metri pătra­ţi. Igie­na şi pro­fi­la­xia aces­tui judeţ sunt asi­gu­ra­te de ser­vi­ci­ul sani­tar sub con­du­ce­rea unui medic care are reşe­dinţa la Con­stanţa şi alţi 12 medici în cir­cum­scri­pţi­i­le rura­le. În afa­ră de aceş­tia, mai sunt 48 de agenţi sani­tari şi 58 de sages fem­mes. Bol­na­vii sunt îngri­ji­ţi la: Spi­ta­lul Hârşo­va, cu 25 de paturi, Spi­ta­lul Cer­na­vo­dă, cu 25 de paturi, Spi­ta­lul Med­gi­dia, cu 25 de paturi. Din ace­la­şi dome­nii fac par­te şi urmă­toa­re­le insti­tu­ţii medi­ca­le: Sana­to­ri­i­le: “C.T.C.”, la Car­men Syl­va, cu 120 de paturi, și “Orfa­ni­lor de Răs­bo­iu” la Man­ga­lia, cu 54 de paturi.”

Maria Cas­ta­no Dimi­triu era „pro­fe­soa­ră în şti­inţe­le mate­ma­ti­ce și fizi­ce pen­tru şcoa­le­le medii de fete”. A ajuns la Con­stan­ța după mari­a­jul cu Ghe­or­ghe L. Dimi­triu, numit prin Îna­lt Decret Regal, în 1913, preşe­din­te al Tri­bu­na­lu­lui Con­stanţa. Prin­tre alte mul­te func­ții și înda­to­riri, G. L. Dimi­triu făcea par­te din comi­te­tul „Ocro­ti­rea orfa­ni­lor de răz­boi”, care patro­na orfe­li­na­te­le copi­i­lor de acest gen, comi­tet înfi­inţat în august 1919.[4] Mem­bru activ al Soci­e­tă­ţii Rega­le Româ­ne de Geo­gra­fie  a făcut par­te din Comi­te­tul de ini­ţi­a­ti­vă pen­tru ridi­ca­rea sta­tuii lui Emi­ne­scu, a monu­men­tu­lui dedi­cat rege­lui Carol I şi a bus­tu­lui lui I.N. Roman. O acti­vi­ta­te obș­teas­că dem­nă de un repu­tat magis­trat.

Evi­dent că soția sa, Maria, nu putea să stea deo­par­te de pre­o­cu­pă­ri­le comu­ni­ta­re ale soțu­lui ei. Acti­vi­tă­ți­le pe care le‑a des­fă­șu­rat în Con­stan­ța și Galați i‑au ales un loc de cin­ste în isto­ria locu­lui. A fost una din­tre pri­me­le femei jur­na­list din Con­stanţa, pri­mul redac­tor-şef al „Zia­ru­lui nostru“[5], publi­ca­ţie bilu­na­ră a Aso­ci­a­ţi­ei femi­nis­te din Gala­ţi şi Con­stanţa.

Pro­fe­soa­ra Maria Cas­ta­no devi­ne susţi­nă­toa­re a Par­ti­du­lui Libe­ral, mem­bră a aces­tu­ia, can­di­dea­ză pe lis­te­le fili­a­lei loca­le, este alea­să con­si­li­er muni­ci­pal.

La 1 apri­lie 1930, un comi­tet de dire­cţie com­pus din Maria G.L. Dimi­triu Cas­ta­no, pro­fe­soa­ră, domi­ci­li­a­tă în Con­stanţa, preşe­din­tă, Lou­i­se Iri­mes­cu, vice­preşe­din­tă, Sil­via Con­stan­ti­ne­scu, vice­preşe­din­tă, Vir­gi­nia Sto­ices­cu, secre­ta­ră, Con­stanţa Coto­vu, casie­ră, toa­te domi­ci­li­a­te în Con­stanţa, soli­ci­tau preşe­din­te­lui Tri­bu­na­lu­lui Con­stanţa sta­tu­tul pen­tru obți­ne­rea per­so­na­li­tă­ții juri­di­ce a Aso­ci­a­ţi­ei pen­tru eman­ci­pa­rea  civi­lă şi poli­ti­că a feme­i­lor româ­ne cer­cul Con­stanţa, ce se con­sti­tu­i­se la 20 febru­a­rie ace­la­şi an. Obiec­ti­vul aso­ci­a­ţi­ei era edu­ca­ţia poli­ti­că, soci­a­lă şi cul­tu­ra­lă a feme­ii în sco­pul de a o pre­găti pen­tru exer­ci­ţi­ul drep­tu­ri­lor  civi­le şi poli­ti­ce, pen­tru eman­ci­pa­rea ei depli­nă civi­lă şi poli­ti­că, de a coor­do­na şi soli­da­ri­za într‑o acţiu­ne uni­că acţiu­ni­le izo­la­te urmă­rind ace­la­şi scop, de a aju­ta sta­tul, judeţul, comu­ne­le, aşe­ză­min­te­le de uti­li­ta­te publi­că şi soci­e­tă­ţi­le par­ti­cu­la­re în toa­te ope­re­le în care se cere con­cur­sul feme­ii; de a înfi­inţa şi con­du­ce insti­tu­ţii de cul­tu­ră, edu­ca­ţiu­ne şi pre­ve­de­re soci­a­lă.

Aso­ci­a­ţia era, deci, poli­ti­că, cul­tu­ra­lă şi edu­ca­ti­vă având sco­pul de a lup­ta pen­tru eman­ci­pa­rea depli­nă civi­lă şi poli­ti­că a feme­ii româ­ne, de a pre­găti feme­ia pen­tru exer­ci­ţi­ul drep­tu­ri­lor poli­ti­ce şi pen­tru înde­pli­ni­rea fun­cţiu­ni­lor publi­ce, de a lucra pen­tru întă­ri­rea şi dezvol­ta­rea miş­că­rii femi­nis­te, cău­tând pe de o par­te de a gru­pa în jurul pro­gra­mu­lui său ele­men­te­le con­vin­se şi acti­ve, iar pe de altă par­te de a coor­do­na şi soli­da­ri­za într‑o acţiu­ne uni­că acţiu­ni­le izo­la­te, urmă­rind ace­la­şi scop.

Acţiu­nea de pro­pa­gan­dă a aso­ci­a­ţiu­nii în vede­rea sco­pu­lui ei va fi per­ma­nen­tă şi se va exer­ci­ta prin orga­ni­za­ţi­i­le sale pe întreg teri­to­ri­ul  ţării şi în toa­te stra­tu­ri­le soci­e­tă­ţii pe cale pre­sei a publi­ca­ţi­i­lor de ori­ce natu­ră, a con­fe­rinţe­lor, cons­fă­tu­i­ri­lor şi întru­ni­ri­lor publi­ce.

Pro­gra­mul aso­ci­a­ţi­ei cuprin­dea, prin­tre alte­le, răs­pân­di­rea ide­i­lor paci­fis­te, supra­ve­ghe­rea tine­ri­mii, îndru­ma­rea ei pe cale mora­lă, com­ba­te­rea anal­fa­be­tis­mu­lui şi cre­a­rea de şcoli pen­tru adulţi.

90 de mem­bre au par­ti­ci­pat la con­sti­tu­i­rea aso­ci­a­ţi­ei şi au sem­nat pro­ce­sul ver­bal de con­sti­tu­i­re. Se regă­sesc în lis­tă mul­te pro­fe­soa­re şi învă­ţă­toa­re, dar şi soţi­i­le unor dem­ni­tari locali.

Maria Dimi­triu a cre­at fili­a­le ale aso­ci­a­ţi­i­lor femi­nis­te în majo­ri­ta­tea loca­li­tă­ți­lor Dobro­gei, una din­tre cele mai acti­ve fiind la Man­ga­lia.

La 22 iunie 1930 avea loc la Con­stanţa o întru­ni­re a Aso­ci­a­ţi­ei pen­tru Eman­ci­pa­rea Civi­lă şi Poli­ti­că a feme­ii româ­ne. Adu­na­rea se ţinea în sala Ligii cul­tu­ra­le. Erau pre­zen­te câte­va sute de femei, majo­ri­ta­tea soţii ale unor dem­ni­tari locali care îşi făcu­se­ră  din acti­vi­ta­tea obş­teas­că un mod exis­tenţi­al. Devi­za întru­ni­rii era  una  mobi­li­za­toa­re: ”Vrem să mun­cim în folo­sul ţării”.

În 1935 o găsim con­si­li­er muni­ci­pal, în care cali­ta­te redac­tea­ză pro­iec­tul de regu­la­ment pen­tru fun­cţio­na­rea asis­tenţei soci­a­le în muni­ci­pi­ul Con­stanţa. Pro­iec­tul pro­pus este apro­bat de con­si­li­ul muni­ci­pal în şedinţa din 17 mai 1935 şi apoi tipă­rit în cole­cţia bibli­o­te­cii „Zia­rul nos­tru”, la Insti­tu­tul de arte gra­fi­ce al „Dobro­gei June”.

Ofi­ci­ul de ocro­ti­re şi asis­tenţă soci­a­lă din cadrul pri­mă­ri­i­lor avea 4 secţiuni: admi­nis­tra­ti­vă, de ocro­ti­re naţio­na­lă, de ocro­ti­re soci­a­lă şi ocro­ti­rea locu­inţe­lor. Orga­ne­le ofi­ci­u­lui de ocro­ti­re erau puse sub direc­ta res­pon­sa­bi­li­ta­te a pri­ma­ru­lui. Din comi­tet făceau par­te medici, pre­o­ţi, repre­zen­tanţii ope­re­lor de asis­tenţă soci­a­lă, publi­că şi pri­va­tă, cadre didac­ti­ce. Inte­re­san­te dome­ni­i­le în care se îndrep­ta pri­o­ri­tar atenţia insti­tu­ţi­ei soci­a­le: ocro­ti­rea fami­li­ei nor­ma­le, ocro­ti­rea feme­ii în peri­oa­da pre­na­ta­lă, ocro­ti­rea mamei şi a suga­ru­lui, ocro­ti­rea copi­i­lor preş­co­lari, ocro­ti­rea tine­re­tu­lui şi com­ba­te­rea plă­gi­lor soci­a­le, adi­că tuber­cu­lo­za, boli­le vene­ri­ce, alco­o­lis­mul.

Regu­la­men­tul pen­tru fun­cţio­na­rea asis­tenţei soci­a­le con­ce­put ast­fel de Maria Dimi­triu Cas­ta­no ela­bo­rat în urmă cu 85 de ani, îşi păs­trea­ză şi astăzi actu­a­li­ta­tea şi, mai ales, impe­ra­ti­ve­le soci­e­tă­ţii civile.”[6]

Bibli­o­gra­fie:

[1] Marea Nea­gră, l, nr.36, 22 octom­brie 1923, p.1
[2] Dobro­gea Jună, XX,nr.243, 5 noiem­brie 1925, p.1
[3] Jean Geor­ge­s­co, Petit gui­de de Con­stan­ta et de ses envi­rons, 1928
[4] Aure­lia Lăpu­şan, Şte­fan Lăpu­şan, Con­stanţa. Memo­ria ora­şu­lui, vol. I 1878–1940, Ed. Mun­te­nia, Con­stanţa, 1997, p. 268
[5] După ce, se pare, că apă­ru­se la Con­stanţa, în 1925, îl regă­sim la Gala­ţi, în peri­oa­da 1926–1929 şi, apoi, la Con­stanţa, între ianu­a­rie 1930-apri­lie 1937. În ambe­le loca­ţii era publi­ca­ţie a aso­ci­a­ţi­i­lor femi­nis­te din Gala­ţi şi Con­stanţa. În peri­oa­da con­stă­nţea­nă, direc­tor era Maria G.L. Dimi­triu-Cas­ta­no. cf. Dumi­tru Con­stan­tin-Zam­fir, Octa­vian Geor­ges­cu, Pre­sa dobro­gea­nă. Bibli­o­gra­fie comen­ta­tă şi adno­ta­tă, Bibli­o­te­ca Judeţea­nă Con­stanţa, 1985, p. 338
[6] Aure­lia Lăpu­şan, „Înfăp­tu­ieş­te ceea ce conş­ti­inţa îţi porun­ceş­te”, în „Ziua de Con­stanţa”, 8 mar. 2016.

(Text pre­lu­crat și adno­tat de autori — Aure­lia Lăpușan și Ște­fan Lăpușan, din lucra­rea MANGALIA 100 DE REPERE, Edi­tu­ra Next Book, Con­stan­ța, 2018).

MN: Între­gul seri­al ”Muni­ci­pi­ul Man­ga­lia, 25 de ani în 25 de epi­soa­de”, poa­te fi vizio­nat la rubri­ca ani­ver­sa­ră a coti­dia­nu­lui onli­ne Man­ga­lia News.

Citi­to­rii care doresc să-și pro­cu­re mono­gra­fia MANGALIA 100 DE REPERE, de Aure­lia Lăpușan și Ște­fan Lăpușan, sunt invi­tați să ne scrie pe adre­sa redac­ți­ei: [email protected]


”Cu încre­de­re și spe­ran­ță, cu răb­da­re și res­pon­sa­bi­li­ta­te, vom depăși sta­rea de astăzi. Să vrem să fie bine! Mul­tă sănă­ta­te! Cu drag și mul­țu­mi­ri, Aure­lia Lăpușan”.

MN: Mul­țu­mim, dis­tin­să doam­nă conf. univ. dr. Aure­lia Lăpu­şan și vă dorim sănă­ta­te mul­tă, ală­tu­ri de cei dragi. Vă îmbră­ți­șăm (vir­tu­al) și vă iubim, real! 🙂

Aure­lia Lăpușan: ”Și eu vă mul­țu­mesc. Iubesc Man­ga­lia și pe toți oame­nii ei buni, ade­vă­rați, care doresc bine­le ora­șu­lui. Iată de ce vă iubesc și scriu pen­tru voi. Sun­teți în ini­ma mea”.


Man­ga­lia News, 12.04.2020.


Susține cotidianul online Mangalia News.
Poți dona aici:
Mulțumim pentru sprijin.

LĂSAȚI UN MESAJ

Va rugam sa adaugati un mesaj
Va rugam sa introduceti numele