Ardelenii îşi pot găsi strămoşii online, în prima bază de date demografice istorice

0
218
Booking.com

Arde­le­nii care doresc să îşi găseas­că stră­moşii pot face acest lucru fără a mai cău­ta prin arhi­ve­le pră­fu­i­te. Cer­ce­tă­to­rii de la Uni­ver­si­ta­tea Babeş-Bolyai au digi­ti­zat şi ana­li­zat regis­tre­le de sta­re civi­lă din peri­oa­da 1850–1914. Până acum au reu­şit să iden­ti­fi­ce aproa­pe 400.000 de oameni care s-au năs­cut, au tră­it şi au murit în Transil­va­nia. Pro­iec­tul rea­li­zat cu fon­duri nor­ve­gie­ne a ofe­rit cer­ce­tă­to­ri­lor şi date cu pri­vi­re la vac­ci­na­rea copi­i­lor din ace­le vre­muri, dar şi asu­pra efi­cienţei aces­tor vac­ci­nuri.

Pri­ma bază de date demo­gra­fi­ce isto­ri­ce din Româ­nia a fost lan­sa­tă la Cluj. Cer­ce­tă­to­rii Cen­tru­lui de Stu­di­e­re a Popu­la­ţi­ei, din cadrul Uni­ver­si­tă­ţii Babeş-Bolyai au rea­li­zat o bază de date com­ple­xă, com­pa­ti­bi­lă cu ori­ce bază de date de popu­la­ţie din lume, spu­ne Lumi­ni­ţa Dumă­ne­scu, mana­ge­rul pro­iec­tu­lui.

Pro­du­se­le fina­le ale aces­tui pro­iect sunt trei baze de date dife­ri­te. Una a sur­se­lor, care înre­gis­trea­ză regis­tre­le parohia­le din Transil­va­nia, atâ­ta cât am reu­şit noi să cuprin­dem în cei trei ani de deru­la­re a pro­iec­tu­lui, res­pec­tiv infor­ma­ţi­i­le refe­ri­toa­re la via­ţa pes­te 360.000 de indi­vizi, exact aşa cum sunt în regis­tre, o bază cen­tra­lă, o bază stan­dar­di­za­tă, care se com­ple­tea­ză pe zi ce tre­ce, pen­tru că ea, prac­tic, conţi­ne infor­ma­ţia pre­lu­cra­tă din pri­ma bază şi inter­fa­ţa gene­a­lo­gi­că a bazei de date”, a spus cer­ce­tă­to­rul Lumi­ni­ţa Dumă­ne­scu.

Vrei să îţi faci arbo­re­le gene­a­lo­gic, de pe la 1850 încoa­ce? Nimic mai sim­plu: acce­sezi site-ul hpdt.ro:4080 şi intro­duci date­le pe care le ştii deja, expli­că Lumi­ni­ţa Dumă­ne­scu.

Prin intro­du­ce­rea nume­lui, pre­nu­me­lui, locu­lui pe care îl cau­tă şi, posi­bil, a anu­lui pe care îl ştie, în cele patru câm­puri pen­tru cău­ta­re, ori­ci­ne îşi poa­te găsi stră­moşii, cu con­di­ţia ca loca­li­ta­tea să fi fost deja pre­lu­cra­tă şi dis­po­ni­bi­lă”, a mai spu­ne Luminţa Dumă­ne­scu.

Pen­tru a afla aces­te infor­ma­ţii, cer­ce­tă­to­rii au sca­nat şi ana­li­zat regis­tre­le de sta­re civi­lă, care în ace­le vre­muri erau ţinu­te la parohii, de dife­ri­te con­fe­siuni. Ei au găsit infor­ma­ţii în româ­nă, lati­nă, maghia­ră şi ger­ma­nă, scri­se cu alfa­bet latin sau chi­ri­lic. Cea mai mare pro­vo­ca­re a pro­iec­tu­lui a fost des­ci­fra­rea infor­ma­ţi­i­lor de sta­re civi­lă, care nu erau stan­dar­di­za­te, ci fie­ca­re pre­ot le nota de mână, după cum con­si­de­ra.

Ast­fel, cer­ce­tă­to­rii au aflat infor­ma­ţii inte­re­san­te, cum ar fi fap­tul că feme­i­le îşi păs­trau nume­le de fată şi după ce se căsă­to­reau. Ele luau nume­le soţu­lui doar dacă aces­ta murea.

O altă infor­ma­ţie inte­re­san­tă care a reieşit din baze­le de date stu­di­a­te a fost şi rolul vac­ci­nă­rii la înce­put de secol 20 şi felul în care a sal­vat el sute de mii de vieţi. De exem­plu, în 1870, 8.600 de copii au fost vac­ci­na­ţi împo­tri­va vari­ce­lei. În anii urmă­tori au mai rămas doar câte­va cazuri de deces care să aibă aceas­tă cau­ză, au expli­cat cer­ce­tă­to­rii.

Până acum au fost colec­ta­te date pen­tru 6,9% din popu­la­ţia Transil­va­niei din acea peri­oa­dă. Pro­iec­tul de la UBB a fost rea­li­zat cu fon­duri nor­ve­gie­ne. Cer­ce­tă­to­rii au câş­ti­gat un grant de 650.000 de euro, cu care a fost înche­ia­tă faza-pilot. În total, au lucrat la acest pro­iect 24 de isto­rici, ope­ra­tori de date, demo­grafi şi socio­logi.

Mai mult, pe rfi.ro/social


piese-auto-mangalia.ro

LĂSAȚI UN MESAJ

Va rugam sa adaugati un mesaj
Va rugam sa introduceti numele