Callatis, cel mai vechi oraş din România. Povestea unei cetăţi

1
2558
Booking.com

cetatea-callatis-zid-de-aparare

Ceta­tea Cal­la­tis, sau Man­ga­lia de astăzi,  repre­zin­tă o fos­tă colo­nie înte­me­ia­tă cu pes­te 25 de seco­le în urmă de negus­to­rii şi navi­ga­to­rii greci, atra­şi de pozi­tia favo­ra­bi­lă şi de schim­bul avan­ta­jos cu băș­ti­na­şii geţi. Colo­nia a fost fon­da­tă pe locul unei aşe­ză­ri geti­ce cunos­cu­tă sub nume­le de Acer­ve­tis sau Cer­ba­tis, pe un teren fer­til aflat în veci­nă­ta­tea mării şi a unui lac cu apă dul­ce, actu­a­lul Lac Man­ga­lia.

Fie că s-a numit Cer­ba­tis sau Acer­va­tis, Cal­la­tis, Pan­ga­lia, Man­ka­lia sau Man­ga­lia, pozi­ţio­na­rea geo­gra­fi­că a aces­tui loc l-a aşe­zat întot­dea­u­na în mij­lo­cul isto­ri­ei. A deve­nit cea mai veche aşe­za­re cunos­cu­tă din ţară, fiind în ace­la­şi timp tea­trul unor eve­ni­men­te poli­ti­ce, soci­a­le şi eco­no­mi­ce deo­se­bit de impor­tan­te, care au gene­rat în decur­sul tim­pu­lui schim­ba­rea iden­ti­tă­ţii, fără a afec­ta însă esenţa locu­lui: un pic din stră­lu­ci­rea grea­că, un pic din vese­lia sla­vă, un pic din tăria spi­ri­tu­lui tur­cesc şi un strop din pro­fun­dă înţe­lep­ciu­ne româ­neas­că, aso­ci­a­tă cu sen­ti­men­tul intros­pe­cţi­ei. Un cur­cu­beu unic pe cerul bal­ca­nic, în care fie­ca­re culoa­re este bine indi­vi­du­a­li­za­tă, însă inse­pa­ra­bi­le, în fapt.

Cal­la­tis, ceta­tea  cea mai fru­moa­să

Pri­mii care s-au sta­bi­lit aici au fost tra­cii, înte­me­ind aşe­za­rea cunos­cu­tă sub nume­le de Acer­va­tis sau Cer­ba­tis. Pe locul fos­tei aşe­ză­ri tra­ce, gre­cii acos­ta­ţi aici vor con­strui­ce­ta­tea care avea să rămâ­nă în isto­rie sub nume­le de Cal­la­tis, fai­moa­să pen­tru pros­pe­ri­ta­tea sa mate­ria­lă şi spi­ri­tu­a­lă, dar şi pen­tru fai­moşii căr­tu­rari pe care i-a adă­pos­tit între zidu­ri­le ei.

Pozi­ţia geo­gra­fi­că avan­ta­joa­să i-a con­vins ime­di­at pe greci de oport­u­ni­ta­tea con­stru­i­rii aşe­ză­rii în acest loc: ieşi­rea la mare şi acce­sul la un lac de apă dul­ce (actu­a­lul lac Man­ga­lia), tere­nu­ri­le fer­ti­le, o pozi­ţie mili­ta­ră avan­ta­joa­să, toa­te aces­tea­con­fir­mau viziu­nea ora­co­lu­lui, care i-a îndru­mat pe greci către acest pământ. Spre deo­se­bi­re de cele­lal­te două cetă­ţi, Tomis şi His­tria, colo­nii mile­sie­ne, pre­pon­de­rent comer­ci­a­le şi demo­cra­ti­ce, Cal­la­tis a fost sin­gu­ră colo­nie dori­a­nă, prac­ti­când agri­cul­tu­ră şi un sis­tem de con­du­ce­re mai degra­bă oli­gar­hic, decât demo­cra­tic, unde pute­rea era deţi­nu­tă doar de câte­va fami­lii. Chiar şi aşa, Cal­la­tis-ul a cunos­cut într-un timp foar­te scurt suc­ce­sul. Cul­tu­ră cere­a­le­lor şi come­rţul mari­tim au fost două­din­tre sur­se­le care au asi­gu­rat cetă­ţii un izvor nese­cat de bogă­ţie.

Pre­vi­ziu­nea unui ora­col s-a aflat la baza con­stru­i­rii cetă­ţii

Inte­me­ia­tă la sfârşi­tul seco­lu­lui IV i.e.n. de către locu­i­to­rii Hera­cle­ei Pon­ti­ce, zonă loca­li­za­tă pe malul asi­a­tic al Mării Negre, ceta­tea a fost bote­za­tă în amin­ti­rea pârâu­lui Cales, care scal­dă pămân­tu­ri­le metro­po­lei Hera­cle­ea. Pre­vi­ziu­nea unui ora­col a fost cea care s-a aflat la baza con­stru­i­rii Cal­la­ti­su­lui, ceta­te care avea să devi­nă într-un timp scurt, una din­tre cele mai puter­ni­ce din zonă, dar, în ace­la­şi timp, şi una din­tre cele mai boga­te.

O situ­a­ţie atât de înflo­ri­toa­re nu avea cum să nu atra­gă invi­dia veci­ni­lor. De-a lun­gul isto­ri­ei sale, ceta­tea a fost pusă de nenu­mă­ra­te ori în faţa unor ase­dii puter­ni­ce. Însă cel care avea să o supu­nă, împre­u­nă cu ali­a­te­le sale pon­ti­ce, domi­na­ţi­ei mace­do­ne­ne, a durat 5 ani, din 313 până în 308 î.Hr.  Aces­tea au rede­ve­nit libe­re la moar­tea rege­lui cuce­ri­tor Lisi­mah, în anul 281 î.Hr. Un ase­diu atât de lung nu avea cum să nu-şi pună ampren­ta asu­pra aşe­ză­rii, dar încă o dată, ora­şul s-a refă­cut repe­de, par­cur­gând rapid trep­te­le bogă­ţi­ei mate­ri­a­le şi cul­tu­ra­le.

În jurul anu­lui 262 i.e.n. a înce­put ridi­ca­rea cetă­ţii Tomis. Spe­ri­a­ţi de ide­ea con­cu­renţei, local­ni­cii au încer­cat sabo­ta­rea con­stru­cţi­ei, însă au cunos­cut o înfrân­ge­re răsu­nă­toa­re din par­tea flo­tei de răz­boi a Bizanţu­lui, veni­tă în aju­to­rul tomi­ta­ni­lor. Întoc­mai ca pasă­rea Pho­e­nix, ora­şul şi-a reve­nit la scurt timp, păs­trân­du-se, încă o vre­me, în frun­tea cetă­ţi­lor afla­te pe malul Pon­tu­lui Euxin.

Peri­oa­da roma­nă care a urmat a adus şi mai mul­tă pros­pe­ri­ta­te ora­şu­lui, ocu­pând acum pozi­ţia secun­dă, ime­di­at după Tomis. Sub domnia împă­ra­ţi­lor Dio­cleţian (284–305 d.Hr.), Con­stan­tin cel Mare (306–337 d.Hr.), apoi sub Anas­ta­si­us (491–518 d.Hr.) şi Ius­ti­nian(527–565 d.Hr.), ceta­tea înflo­reş­te. Sunt con­stru­i­te noi edi­fi­cii, este cre­at pri­mul epi­sco­pat şi se reiau schim­bu­ri­le comer­ci­a­le. Cele două cetă­ţi au pro­fi­tat din plin de pe urma con­di­ţi­i­lor comer­ci­a­le priel­ni­ce cre­a­te de Impe­ri­ul Român.

Pri­me­le mone­de bătu­te aici datea­ză din jurul anu­lui 300 î. Hr. Erau con­fe­cţio­na­te din argint şi aveau repre­zen­ta­te, pe o par­te, capul lui Hera­cles, iar pe cea­lal­tă, sim­bo­lu­ri­le ora­şu­lui: tol­ba, arc, măciu­că şi spi­ce de grâu. Mai târ­ziu, au apă­rut mone­de­le din bronz, care repro­du­ceau pe avers ima­gi­ni­le zei­lor Diony­sos, Apo­l­lon, Athe­na, Her­mes, Deme­tra, iar pe revers pres­cur­ta­rea nume­lui cetă­ţii, Kala sau Kal­la.

(w620) Callatis

Sfârşi­tul une­ia din­tre cele mai fru­moa­se şi pros­pe­re cetă­ţi ale Pon­tu­lui Euxin

Inva­zia ava­ri­lor către sfârşi­tul seco­lu­lui V d.Hr. avea să pună capăt defi­ni­tiv une­ia din­tre cele mai fru­moa­se şi pros­pe­re cetă­ţi ale Pon­tu­lui Euxin. Puter­ni­ca ceta­te a deve­nit o sim­plă aşe­za­re por­tu­a­ră, care şi-a păs­trat, pen­tru mul­tă vre­me, aspec­tul pără­sit. Menţio­na­rea pe o har­ta din Pisa, care datea­ză din seco­lul XII, reîn­vie aşe­za­rea sub nume­le de Pan­ga­lia sau Pan­ca­lia, echi­va­len­tul în grea­că bizan­ti­nă pen­tru “Cal­la­tis” din grea­că cla­si­că, tra­dus prin “cea fru­moa­să”. Două seco­le mai târ­ziu, un călă­tor fran­cez, Wale­rand de Wawrin, pome­neş­te de un port pe care îl numeş­te Pan­gu­a­la, con­stru­it pe locul fos­tei cetă­ţi Cal­la­tis. Fun­cţia comer­ci­a­lă a por­tu­lui a înce­put să păleas­că, iar pri­ma menţio­na­re a aşe­ză­rii sub nume­le de Man­ka­lia este făcu­tă în 1593, de către Pao­lo Giorgi. Un alt explo­ra­tor din seco­lul XVII, de dată aceas­tă turc, Evlia Cele­bi, vor­beş­te des­pre Man­ka­lia ca des­pre unul din­tre cele mai mari por­turi din Dobro­gea.

Cal­la­tis, locul unde a fost găsit cel mai vechi papi­rus din Euro­pa

Sin­gu­rul papi­rus din Roma­nia şi cel mai vechi din Euro­pa, a fost des­co­pe­rit în urmă cu pes­te 50 de ani. Este scris în lim­ba grea­că veche şi este unic, fiind sin­gu­rul papi­rus întreg din Euro­pa care datea­ză din seco­lul IV î. Hr.

Aces­ta a fost des­co­pe­rit la Man­ga­lia în anul 1959 şi a fost tri­mis, în ace­la­şi an în Rusia, pen­tru res­ta­u­ra­re şi con­ser­va­re. Ulte­ri­or nu s-a mai sti­ut nimic des­pre el, dar în vara anu­lui 2011, aces­ta a fost pre­dat repre­zen­tan­ti­lor Muze­u­lui de Arhe­o­lo­gie „Cal­la­tis”.

Inte­ri­o­rul mor­man­tu­lui unde a fost găsit papi­ru­sul este con­stru­it din blo­curi de pia­tră cio­pli­tă, aflân­du-se la 1.5 metri sub nive­lul solu­lui. Se pre­su­pu­ne că cel inmor­mân­tat aici era un om de sea­mă.  Din cau­za cli­mei foar­te ume­de, prac­ti­ca papi­ru­su­ri­lor a fost aban­do­na­tă foar­te repe­de de scri­bii vre­mii, aces­tea fiind înlo­cu­i­te repe­de cu per­ga­men­te, mult mai rezis­ten­te în fata umeze­lii.

Callatis, pe scurt:

Este cel mai vechi oraş din Româ­nia;

Ora­şul este sin­gu­ra colo­nie dori­că de pe ţăr­mul Pon­tu­lui Euxin;

Atât zidu­ri­le de incin­ta ale cetă­ţii Cal­la­tis, cât şi rui­ne­le edi­fi­ci­u­lui român se mai pot vedea încă în apro­pi­e­rea fale­zei ora­şu­lui Man­ga­lia;

Fos­tul port al cetă­ţii este aco­pe­rit în pre­zent de ape­le marii. Aces­ta era loca­li­zat în par­tea de sud a actu­a­lu­lui port.

Unii cetă­ţeni ai Cal­la­ti­su­lui au fost mer­ce­nari regali în Egipt;

Sub bolţi­le bazi­li­cii din Cal­la­tis a răsu­nat, se pare, pen­tru pri­ma dată Te Deum Lau­damus, com­pus de Nice­ta Reme­sia­nul;

Ora­şul a înche­iat un tra­tat de pace cu Roma, con­si­de­rat în pre­zent cel mai vechi docu­ment în lim­ba lati­nă cunos­cut în estul Euro­pei;

În seco­lul I e.n., ceta­tea Cal­la­tis a aju­tat cu bani Roma;

Ora­şul este pri­ma sta­ţiu­ne bal­neo-cli­ma­te­rică din ţară noas­tră, băi­le mez­o­ter­ma­le sul­fu­roa­se fiind cunos­cu­te încă din tim­pul lui Burebis­ta;

Sub împă­ra­tul Gor­dian (238–244), la Cal­la­tis a fun­cţio­nat pri­ma aso­ci­a­ţie a vână­to­ri­lor ates­ta­tă la noi, aşa cum reie­se de pe o inscri­pţie de pe o les­pe­de de mar­mu­ră, afla­tă la muze­ul de arhe­o­lo­gie din Con­stanţa. Aici au fost inscri­pţio­na­te în lim­bi­le lati­nă şi grea­că nume­le celor 43 de mem­bri ai aso­ci­a­ţi­ei vână­to­ri­lor ama­tori, data­tă din seco­lul al III-lea î. Hr;

Din Cal­la­tis sunt ori­gi­nari ves­ti­ţii învă­ţa­ţi care au tră­it în Egip­tul ele­nis­tic: Deme­tri­os, Hera­clei­des, Satyros, Istros, Tha­les;

Căr­tu­ra­rul cre­ş­tin Leon­tie Bizan­ti­nul (485–542) s-a năs­cut la Zal­da­pa, lân­gă Cal­la­tis.

Cel mai vechi gim­na­ziu elen de la noi, cu pro­fil spor­tiv, a fun­cţio­nat la Cal­la­tis în seco­lul I e.n.

Între seco­le­le XV-XVI, Man­ga­lia a făcut par­te din paşa­lâ­cul Rume­li­ei, fiind reşe­dinţa unei cir­cum­scri­pţii jude­că­to­reşti, numi­te “caza”;

Gea­mia Esma­han Sul­tan este cel mai vechi lăcaş de cult musul­man din Româ­nia;

În 1883 apă­rea, la Man­ga­lia, Tri­un­ghiul, jur­nal al maso­ne­ri­ei din Româ­nia, prin gri­ja lui Con­stan­tin M. Moro­iu, Mare­le Maes­tru al Marii Loji Naţio­na­le din Româ­nia;

Man­ga­lia este decla­ra­tă în 1899 pri­ma sta­ţiu­ne cli­ma­te­rică mari­ti­mă şi bal­nea­ră din Româ­nia, după ce ana­li­ze­le de labo­ra­tor sta­bi­li­se­ră că ape­le sale mine­ra­le sunt sul­fu­roa­se, alca­li­ne, uşor clo­ru­ro-sodi­ce şi iodu­ra­te.

Sur­sa: stiri.tvr.ro. Autor: Cătă­lin Gro­su, 25 iulie 2014.


piese-auto-mangalia.ro

1 COMENTARIU

LĂSAȚI UN MESAJ

Va rugam sa adaugati un mesaj
Va rugam sa introduceti numele