Hovercraft-urile românești realizate de marele inginer-inventator Matei Kiraly, la ICEPRONAV Galați și SN Mangalia

0
636

Hovercraft-urile marelui inginer-inventator Matei Kiraly.

Mari­an Ganea, 17 febru­a­rie 2014:

”A fost o vre­me cînd, la Galați, se făceau pro­be cu pri­me­le hover­craft-uri pe Dună­re. Un mare ingi­ner de la ICEPRONAV, Matei Kira­ly, a reu­șit să ducă depar­te rea­li­za­rea aces­to­ra. În ’89 era deja în deru­la­re un con­tract cu arma­ta și se pro­bau de zor la un șan­ti­er mili­tar. Matei Kira­ly a ieșit la pen­sie după revo­lu­ție, a tră­it sărac, pînă la moar­tea lui, în 2011, iar nave pe per­nă de aer mai vedem doar la Disco­ve­ry. Pos­tez aici cîte­va ima­gini pe care le am din minu­na­ta colec­ție a unu­ia din­tre cei mai buni și mai modești oameni pe care i‑am cunoscut”. 

Wiki­pe­dia: Matei Kira­ly (n. 16 apri­lie 1936, Timi­șoa­ra, Româ­nia – d. 5 iunie 2011, Galați, România[1]) a fost ingi­ner în dome­ni­ul con­struc­ți­i­lor nava­le, inven­ta­to­rul și con­struc­to­rul unei întregi game de nave pe per­nă de aer în Româ­nia (hidro­gli­sor, hovercraft).

Stu­dii

Matei Kira­ly a absol­vit Școa­la Pro­fe­sio­na­lă Meta­lur­gi­că Nr. 1 din Timi­șoa­ra și a par­curs stu­dii sera­le la Lice­ul de Băieți Nr. 1 din Timi­șoa­ra (1960–1964), urmând apoi cur­su­ri­le Facul­tă­ții de Meca­ni­că, sec­ția Nave și Insta­la­ții de Bord, din cadrul Insti­tu­tu­lui Poli­teh­nic din Galați (1964–1970), la exa­me­nul de stat, sus­ți­nut în anul 1971, obținând nota 10.

Des­pre peri­oa­da stu­den­ți­ei pro­fe­so­rul uni­ver­si­tar Liviu Sto­ices­cu rela­ta: „Era un activ mem­bru al cer­cu­lui stu­den­țesc al nava­liș­ti­lor, unde și‑a pre­zen­tat, cu plan­șe colo­ra­te, ambar­ca­țiu­nea de pe Bega, făcând săli pli­ne de stu­denți, care nu tre­bu­iau mobi­li­zați. Vor­bea liber și foar­te convingător”[2].

Carie­ră

În peri­oa­da 1953–1954 a fost lăcă­tuș meca­nic la Între­prin­de­rea Meta­lur­gi­că Banat, Timi­șoa­ra, apoi, între anii 1954–1964, s‑a anga­jat mari­nar la Sec­to­rul Căi Navi­ga­bi­le Timi­șoa­ra. În lec­tu­ri­le sale din revis­te și cărți teh­ni­ce a găsit infor­ma­ții des­pre auto­gir (aero­na­vă pre­vă­zu­tă cu o eli­ce de pro­pul­sie antre­na­tă de un motor și cu o eli­ce de sus­ten­ta­ție care se roteș­te liber). A încer­cat folo­si­rea aces­tui prin­ci­piu la ambar­ca­țiuni, pe râul Bega. A pus sub o bar­că o eli­ce cu ax ver­ti­cal care se rotea dato­ri­tă curen­tu­lui apei, cre­at de depla­sa­rea băr­cii, pro­du­să la rân­dul ei de o altă eli­ce nor­ma­lă, cu ax ori­zon­tal, rotit de un motor. Dato­ri­tă eli­cei cu ax ver­ti­cal de sub care­nă, bar­ca se ridi­ca și ast­fel rezis­ten­ța ei la îna­in­ta­re se mic­șo­ra, iar vite­za ei creș­tea sen­si­bil. A făcut foto­gra­fii și plan­șe expli­ca­ti­ve ale experimentului.

În peri­oa­da stu­den­ți­ei, pen­tru a‑și între­ți­ne fami­lia răma­să la Timi­șoa­ra, s‑a trans­fe­rat în iunie 1964 la Șan­ti­e­rul Naval din Galați, Sec­ția Sculerie.

Stu­dent fiind, a fost anga­jat pro­fe­sor-instruc­tor la Casa Pio­ni­e­ri­lor din Galați, pen­tru noul înfi­in­ța­tul cerc teh­ni­co-apli­ca­tiv Gru­pa de Cer­ce­tări și Expe­ri­men­tări Nava­le (sec­ția „Mode­le expe­ri­men­ta­le ale nave­lor necon­ven­țio­na­le”), unde a acti­vat în peri­oa­da 1969–1972. În cadrul aces­tui cerc s‑a des­fă­șu­rat o ade­vă­ra­tă acti­vi­ta­te de pio­nie­rat în dome­ni­ul navelor-amfibie.

După ter­mi­na­rea facul­tă­ții, în anul 1971, a fost repar­ti­zat ca ingi­ner sta­gi­ar la Admi­nis­tra­ția Flu­vi­a­lă a Dună­rii de Jos din Galați, lucrând ini­țial ca mai­s­tru instruc­tor pen­tru ambar­ca­țiuni și con­struc­ții de nave la AFDJ Suli­na. În anul 1972 a fost invi­tat de direc­to­rul Insti­tu­tu­lui de Cer­ce­tări și Pro­iec­tări Nava­le Galați (ICEPRONAV), ing. Gelu Kahu, să-si pună în valoa­re cunoș­tin­țe­le și expe­rien­ța acu­mu­la­te des­pre nave­le cu per­nă de aer. A acti­vat aici până în 1997 ca ingi­ner pro­iec­tant, ingi­ner teh­no­log prin­ci­pal, șef al Ate­li­e­ru­lui Prototipuri.

Încu­nu­na­rea cer­ce­tă­ri­lor făcu­te în cadrul Ate­li­e­ru­lui Pro­to­ti­puri a fost pro­iec­ta­rea și con­stru­i­rea, înce­pând cu 1977, a unei nave rapi­de pe per­nă de aer, cu pereți late­rali, pen­tru trans­por­tul de călă­tori, pro­iect de cer­ce­ta­re 1044. Pe 14 august 1979, nava a făcut cu suc­ces dru­mul inau­gu­ral de la Galați la Tul­cea, cu pasa­geri la bord, colegi de ser­vi­ciu, inclu­siv con­du­ce­rea ICEPRONAV.

În peri­oa­da 1997–2005, a fost deta­șat ca pro­ject mana­ger la Șan­ti­e­rul Naval Mili­tar din Man­ga­lia, Sec­ția Con­struc­ții nave pe per­nă de aer, unde a dezvol­tat pro­iec­te de nave spe­ci­a­le pen­tru for­țe­le mili­ta­re, cu per­for­man­țe la nivel inter­națio­nal (Pro­iect 1043).

A fost sus­ți­nut de cadre teh­ni­ce cu răs­pun­de­re din Depar­ta­men­tul de Înzes­tra­re a Mari­nei Mili­ta­re, care au găsit sur­se de finan­ța­re pen­tru pro­iec­ta­rea și con­stru­i­rea de nave defen­si­ve și de apărare.

În anul 2005 s‑a pen­sio­nat și s‑a întors la pri­ma sa pasiu­ne, isto­ria avi­a­ți­ei și în spe­cial a eli­cop­te­re­lor la nivel mondi­al, cola­bo­rând cu arti­co­le pe aceas­tă temă cu diver­se publi­ca­ții, prin­tre care și cunos­cu­tă revis­ta “Mode­lism” și pur­tând o inten­să cores­pon­den­ță cu spe­cia­liști inter­națio­nali în domeniu.

Con­tri­bu­ții

Matei Kira­ly a fost un inven­ta­tor cu rea­li­zări deo­se­bi­te, prin­tre aces­tea numărându-se:

  • uti­li­za­rea prin­ci­pi­u­lui auto­gir în ambar­ca­țiuni — expe­ri­ment pe râul Bega (1963–1964);
  • lucrări de pio­nie­rat în dome­ni­ul nave­lor-amfi­bie pe per­nă de aer, în cadrul sec­ți­ei Mode­le expe­ri­men­ta­le ale nave­lor necon­ven­țio­na­le ‑Casa Pio­ni­e­ri­lor Galați[3] (Mare­le Pre­miu la Expo­zi­ția Inter­națio­na­lă „Mini­teh­ni­cus”, Bucu­rești, 1970);
  • pro­iec­ta­rea și con­stru­i­rea, înce­pând cu anul 1977, a unei nave rapi­de pe per­nă de aer, cu pereți late­rali, pen­tru trans­por­tul de per­so­nal teh­no­lo­gic în Del­tă (fami­lia de nave pro­iect 1044);
  • pro­iec­ta­rea și con­stru­i­rea de nave defen­si­ve și de apă­ra­re: Navă amfi­bie pe per­nă de aer pen­tru DESANT MARIN (pro­iect 1043, 1991, depla­sa­ment 30 t, pro­pul­sie 1 tur­bi­na cu gaze de 507 CP, vite­za max. 120 km/h, arma­ment — o mitra­li­eră cali­brul 14,5 mm);
    Navă neam­fi­bie SIDEWALL l Hover­craft pen­tru trans­por­tul a 60 de pasageri;
  • Șalu­pe de inter­ven­ție rapi­dă, pe per­nă de aer.
    a bre­ve­tat doar două inven­ții: „Sis­tem inte­grat de sus­ten­ta­ție și pro­pul­sie pen­tru nave­le cu per­nă de aer” și „Dis­po­zi­ti­ve de mane­vră late­ra­lă pen­tru vehi­cu­le­le cu efect de sol”;
  • a apli­cat nume­roa­se solu­ții ino­va­toa­re în cadrul ICEPRONAV, Baza de Cer­ce­tări Hidro­di­na­mi­ce, în cali­ta­te de șef al Ate­li­e­ru­lui Pro­to­ti­puri, unde s‑a ocu­pat de fabri­ca­rea de mode­le de nave și de eli­ce nece­sa­re pro­be­lor de bazin;
  • a scris o „Isto­rie a eli­cop­te­re­lor”, răma­să nepublicată.

Recu­noaș­te­re pe plan intern și internațional

Matei Kira­ly a par­ti­ci­pat cu lucrări la sesiuni ști­in­ți­fi­ce stu­den­țești în Româ­nia, unde a obți­nut recu­noaș­te­rea per­for­man­țe­lor sale, și la Mosco­va, la Sesiu­nea Ști­in­ți­fi­că Inter­națio­na­lă a Tine­ri­lor, în 1970, unde a obți­nut Pre­mi­ul I.

A par­ti­ci­pat la sta­gii de spe­cia­li­za­re în stră­i­nă­ta­te, prin­tre care cel des­fă­șu­rat la Skip­s­te­ch­nisk Labo­ra­to­ri­um din Lin­gby, Dane­mar­ca, pen­tru con­fec­țio­na­rea mode­le­lor de nave și a dis­po­zi­ti­ve­lor de măsu­ră pen­tru pro­be hidrodinamice.

Matei Kira­ly este cunos­cut în pre­sa inter­națio­na­lă ca cer­ce­tă­tor al isto­ri­ei avi­a­ți­ei și în spe­cial al elicopterelor.

Bio­gra­fia sa figu­rea­ză pe site-ul inter­națio­nal Ver­ti­pe­dia (Ver­ti­cal Fli­ght Society)[4], ală­tu­ri de cea a altor mari spe­cia­liști în dome­ni­ul aero­na­ve­lor cu deco­la­re verticală.

În iunie 2016, cu pri­le­jul ani­ver­să­rii a 80 de la naș­te­rea ingi­ne­ru­lui Matei Kira­ly, per­so­na­li­ta­tea aces­tu­ia a fost evo­ca­tă în cadrul Coloc­vi­i­lor Con­struc­to­ri­lor de Nave (CCN), care se deru­lea­ză la Galați din anul 2011. Lucră­ri­le pre­zen­ta­te cu acest pri­lej au fost adu­na­te în bro­șu­ra inti­tu­la­tă “Ingi­ner Matei Kira­ly. Inven­ta­tor, pio­ni­er al nave­lor pe per­nă de aer în Româ­nia (16.04.1936 — 05.06.2011)”, dis­po­ni­bi­lă pe site-ul Aso­ci­a­ți­ei Con­struc­to­ri­lor de Nave din Româ­nia (Anco­nav).

Acti­vi­ta­te publicistică

A publi­cat diver­se stu­dii și ana­li­ze în revis­te­le Mode­lism și Mode­lism inter­națio­nal, în pre­sa națio­na­lă, cât și în publi­ca­ții stră­i­ne, des­pre isto­ria avi­a­ți­ei și în spe­cial des­pre apa­ra­te­le cu deco­la­re ver­ti­ca­lă, pri­ma sa pasiune.

Refe­rin­țe des­pre acti­vi­ta­tea excep­țio­na­lă a inven­ta­to­ru­lui au apă­rut, înce­pând cu anul 1966, în publi­ca­ții pre­cum: Fla­că­ra, Pre­sa de Galați, Ști­in­ță și Teh­ni­că, Via­ța libe­ră, Via­ța Studențească.

Lucrări publi­ca­te
KIRALY, MATEI. Pri­me­le nave pe per­nă de aer pe Dună­re (III). În: Actu­a­li­ta­tea pe Dună­re, an. 2, nr. 7–8, 2004, p. 63–69: fotogr.
KIRALY, MATEI. “1044”: Pri­mii pe Dună­re (IV). În: Actu­a­li­ta­tea pe Dună­re, an. 2, nr. 9–10-11, 2004, p. 68–75: fotogr.
KIRALY, MATEI. “1043”: Pri­mii pe Dună­re (V). În: Actu­a­li­ta­tea pe Dună­re, an. 2, nr. 12, 2004, p. 22–30: fotogr.
KIRALY, MATEI. “Savan­nah” pri­ma tra­ver­sa­re a Atlan­ti­cu­lui cu un vapor: nave cele­bre. În: Actu­a­li­ta­tea pe Dună­re, an. 2, nr. 9–10-11, 2004, p. 75–78: fotogr.
Note, referințe[modificare | modi­fi­ca­re sursă]
^ Ganea, Mari­an (7 iunie 2011). „Mare­le ingi­ner Matei Kira­ly a murit”. Mari­an Ganea blog. Acce­sat în 29 octom­brie 2019.
^ Ingi­ner Matei Kira­ly, pio­ni­er al nave­lor pe per­nă de aer în Româ­nia (16.04.1936- 05.06.2011). Coloc­vi­i­le Con­struc­to­ri­lor de Nave. 2016. p. 5.
^ Nico­lae Hariuc. „Ter­me­nul săp­tămâ­nii: per­nop­te­rul: Rea­li­zări autoh­to­ne”. Acce­sat în 1 noiem­brie 2019.
^ „Matei Kira­ly (1937–2011)”. Ver­ti­cal Fli­ght Soci­e­ty. 2011. Acce­sat în 1 noiem­brie 2019.
Bibliografie[modificare | modi­fi­ca­re sursă]
CILINCĂ, VICTOR. Ne‑a pără­sit Matei Kira­ly! : s‑a dus direct în Isto­ria teh­ni­cii… În: Via­ța libe­ră, An. 22, nr. 6583, 10 iun. 2011, p. 3
GANEA, MARIAN. La Galați a fost con­stru­i­tă cea mai mare navă pe per­nă de aer din Româ­nia: din amin­ti­ri­le regre­ta­tu­lui ingi­ner Matei Kira­ly. În: PresaGalați.ro, an. 2, nr. 76, 9–15 mai 2014, p. 3 : fotogr.
GANEA, MARIAN. Poves­tea pri­me­lor nave pe per­nă de aer con­stru­i­te la Galați : din amin­ti­ri­le regre­ta­tu­lui ingi­ner Matei Kira­ly. În: PresaGalați.ro, an. 2, nr. 75, 25 apr. — 1 mai 2014, p. 3 : fotogr.
Ingi­ner Matei Kira­ly. Inven­ta­tor, pio­ni­er al nave­lor pe per­nă de aer în Româ­nia (16.04.1936 — 05.06.2011). Galați: Coloc­vi­i­le Con­struc­to­ri­lor de Nave, 2016. Dis­po­ni­bil în Inter­net: https://www.anconav.ro/wp-content/uploads/2017/06/Brosura-CCN.pdf
RIBINCIUC, ANGELA. Ing. Matei Kira­ly — des­pre isto­ria eli­cop­te­re­lor. În: Via­ța libe­ră, An. 16, nr. 4727, 26 mai 2005.

MN: Des­pre nave­le pe per­nă de aer de la SN Man­ga­lia a scris și regre­ta­tul nos­tru cola­bo­ra­tor Marin Tăna­se, care și‑a dedi­cat ulti­mii ani de via­ță scri­e­rii unei Isto­rii a Șan­ti­e­ru­lui Naval Man­ga­lia, atât de drag dân­su­lui, ale cărei epi­soa­de pot fi urmă­ri­te AICI. Mul­țu­mim pen­tru suges­tia de azi, doam­nei ingi­ner Iri­nel Băci­lă și soțu­lui dân­sei, ing. Nico­lae Băcilă.

Citiți și: Marin Tana­se - NAVELE PE PERNA DE AER (HOVER­CRAFT-uri­le) con­stru­i­te în SANTIERUL NAVAL MANGALIA

UPDATEing. Iri­nel Băci­lă: Plâng, citind și vizu­a­li­zând ima­gi­ni­le… Man­ga­lia a fost spe­ran­ță, vis, cer­ti­tu­di­ne. Cu res­pect, curi­o­zi­ta­te, spe­ran­ță, să ne bucu­răm. Pro­iec­tul de Diplo­mă al soțu­lui meu, ing. Nico­lae Băci­lă, a fost dedi­cat nave­lor pe per­nă de aer. Era visul celor care au dorit să zbo­a­re… Au fost rezul­ta­te la nive­lul rea­li­ză­ri­lor tim­pu­lui. Dar ceea ce se putea face a fost mult pes­te. Fiind­că au fost visuri din­co­lo de vre­muri și oameni din­co­lo de aștep­tări. Nu vop­siți posi­bi­li­tă­ți­le și visu­ri­le în culori întu­ne­ca­te. Se putea ori­ce, se rea­li­za din­co­lo de aștep­tări, doar tim­pul tre­bu­ia să aibă răb­da­re și oame­nii să aibă cre­din­ța care poa­te stră­ba­te visurile!”


Man­ga­lia News, 22.01.2021.


Susține cotidianul online Mangalia News.
Poți dona aici:
Mulțumim pentru sprijin.

Leave a Reply