STABILOPODUL — O invenție românească pe care nu avem dreptul s-o ignorăm!

10
73097
Booking.com

STABILOPODUL — O inven­ție româ­neas­că pe care nu avem drep­tul s-o igno­răm!

CUGET LIBER: Dic­țio­na­re­le enci­clo­pe­dic, expli­ca­tiv al lim­bii româ­ne și cel de neo­lo­gis­me îl omit. Un geo­me­tru l-ar defini ast­fel: „corp ste­lar, cu 4 picioa­re, par­ți­al sime­tri­ce, având cen­trul în cen­trul de gre­u­ta­te al tetra­po­du­lui echi­fa­ci­al“. Un con­struc­tor ar spu­ne des­pre el că este „cără­mi­da lucră­ri­lor hidro­teh­ni­ce“, iar un poet ar folo­si, poa­te, urmă­toa­rea meta­fo­ră spre a-l defini: „stea­ua care îmblân­zeș­te valul“.

Subiec­tul incre­di­bi­lei omi­siuni a dic­țio­na­re­lor este sta­bi­lo­po­dul, o inven­ție româ­neas­că rea­li­za­tă în 1963 și care a mar­cat des­ti­nul ora­șu­lui — port Con­stan­ța.

Regre­ta­tul ingi­ner Lau­ren­țiu Țorin­ghi­bel, fost direc­tor al Între­prin­de­rii de Con­struc­ții Hidro­teh­ni­ce (ICH), îmi poves­ti­se că isto­ria aces­tei cre­a­ții teh­ni­ce este lega­tă de vizi­ta în 1962, în port și la Șan­ti­e­rul Naval Con­stan­ța, a fos­tu­lui lider comu­nist al Româ­ni­ei, Ghe­or­ghe-Ghe­or­ghiu Dej, care a hotă­rât să se extin­dă por­tul și șan­ti­e­rul naval. La acea vre­me, por­tul se întin­dea până la SNC, care la rân­du-i se limi­ta la peri­me­trul ocu­pat în pre­zent de ate­li­e­re­le de meca­ni­că repa­ra­ții, tâm­plă­rie și lăcă­tu­șe­rie. Digul de nord se sfâr­șea la Cui­bul Regi­nei și Farul Carol.

Cei desem­nați să ducă la bun sfâr­șit aceas­tă misiu­ne au făcut depla­sări de docu­men­ta­re la șan­ti­e­re­le nava­le Gdi­nia și Gdansk (Polo­nia), la Mosco­va, Odes­sa și Lenin­grad. În final, din docu­men­ta­ția vre­mii s-a ales o solu­ție fran­ce­ză.

Mai bun decât tetra­po­dul fran­cez 

La con­struc­ți­i­le hidro­teh­ni­ce din zona Medi­te­ra­nei, se folo­sea un ele­ment de pro­tec­ție, numit tetra­pod. Era un trunchi de con fără picioa­re­le pe care le are sta­bi­lo­po­dul româ­nesc. Până atunci, toa­te pro­tec­ți­i­le folo­si­te la digu­ri­le româ­nești din por­tul vechi erau repre­zen­ta­te de blo­cu­ri­le para­le­li­pi­pe­di­ce sau cubi­ce. Pen­tru extin­de­rea por­tu­lui exis­tau două vari­an­te: să se cum­pe­re paten­tul fran­cez sau să se cre­e­ze un pro­dus româ­nesc. S-a ales cea de-a doua solu­ție.

Ast­fel, ingi­ne­rii Mir­cea Lateș și Mir­cea Ulu­bea­nu au pro­iec­tat sta­bi­lo­po­dul, care s-a dove­dit a fi mai bun decât tetra­po­dul fran­cez, pen­tru zona Mării Negre, în care furt­u­ni­le ajung până la for­ța 7 — 8, rela­tea­ză Cris­ti­an Che­sler, direc­to­rul gene­ral al ICH Con­struc­ții Grup SA Con­stan­ța.

For­ma deo­se­bi­tă a sta­bi­lo­po­du­lui are două func­ții deo­se­bi­te: pe de o par­te, per­mi­te spar­ge­rea valu­ri­lor și disi­pa­rea for­ței lor dis­truc­ti­ve, iar pe de altă par­te, sta­bi­lo­po­zii se îmbi­nă mai bine între ei decât tetra­po­zii și nu per­mit man­ta­lei de pro­tec­ție a digu­lui să alu­ne­ce în mare.

Desi­gur, cos­tul unui sta­bi­lo­pod este supe­ri­or celui al unui bloc de beton, dar și efec­tul în apă­ra­rea digu­ri­lor este mai mare. Iar în timp, o man­ta de sta­bi­lo­pozi asi­gu­ră o pro­tec­ție mai bună și mai iefti­nă decât una din blo­curi de beton, afir­mă spe­cia­liș­tii.

Bre­vet de inven­ție, în 1976 

Pri­mul sta­bi­lo­pod a fost con­stru­it în 1963, pe șan­ti­e­rul înfi­in­țat la Poar­ta 6, în zona actu­a­lu­lui car­ti­er de locu­in­țe. În 1976, pro­du­sul româ­nesc a pri­mit, din par­tea de OSIM, bre­ve­tul de inven­ție nr. 56.171, sub denu­mi­rea „bloc din beton pen­tru apă­ra­rea con­struc­ți­i­lor expu­se valu­ri­lor”, care a intrat în pro­pri­e­ta­tea ICH.

Sta­bi­lo­po­dul se deo­se­beș­te de ele­men­te­le de con­struc­ție simi­la­re nu doar prin for­ma deo­se­bi­tă, ci și prin mate­ri­a­le­le și teh­no­lo­gia folo­si­tă la fabri­ca­rea sa”, rela­tea­ză Cris­ti­an Che­sler. Ast­fel se expli­că dura­tă de via­ță mult mai mare a con­struc­ți­i­lor hidro­teh­ni­ce din sta­bi­lo­pozi.

Nimeni nu a con­ta­bi­li­zat câți sta­bi­lo­pozi au fost con­stru­iți din 1963 și până în pre­zent, dar se știe că extin­de­ri­le suc­ce­si­ve care au trans­for­mat Con­stan­ța în cel mai mare port de la Marea Nea­gră, con­struc­ția por­tu­lui Midia și a por­tu­ri­lor de la Dună­re, pro­tec­ția por­tu­lui Tomis și a pla­je­lor, pre­cum și regu­la­ri­za­rea cur­su­ri­lor unor râuri au la bază inven­ția româ­neas­că.

În peri­oa­da 1990 — 1991, sta­bi­lo­po­dul a tre­cut gra­ni­țe­le țării, fiind folo­sit la con­struc­ția unor por­turi din Maroc, pe ale căror șan­ti­e­re lucrau spe­cia­liști români”, poves­teș­te Cris­ti­an Che­sler. Astăzi, tipa­rul sta­bi­lo­po­du­lui este pro­te­jat ca model și desen indus­tri­al.

XXX

În zile­le noas­tre, aceas­tă inge­ni­oa­să inven­ție este igno­ra­tă de auto­ri­tă­ți­le româ­ne, de admi­nis­tra­to­rii por­tu­ri­lor și ape­lor. În ulti­me­le dece­nii, la con­struc­ți­i­le hidro­teh­ni­ce s-a per­mis uti­li­za­rea unor ele­men­te con­struc­ti­ve infe­ri­oa­re, din toa­te punc­te­le de vede­re, sta­bi­lo­po­du­lui. Păcat, mare păcat!

cugetiliber.ro, 27.02.2019. Autor: Ion TIŢA-CĂLIN.

Citiți și poves­tea-ingi­ne­ru­lui-mir­cea-ulu­bea­nu-spe­cia­lis­tul-roman-inven­tat-sta­bi­lo­po­zii


piese-auto-mangalia.ro

10 COMENTARII

  1. E o fura­ciu­ne pur roma­neas­ca. Sta­bi­lo­po­dul roma­nesc este o de fapt o modi­fi­ca­re a unei inve­tii fran­ce­ze din 1950 numi­ta tetra­pod. Roma­nii nu au vrut sa pla­teas­ca taxa de patent si au modi­fi­cat obiec­tul ast­fel incat sa-l poa­te paten­ta sub alta denu­mi­re. Nu va mai man­dri­ti cu min­ciuni si fura­ciuni. O sa ada­ug si eu o bila in capul Sca­rii Infi­ni­tu­lui a lui Bran­cu­si si zic ca e 100% cre­a­tia mea. V-ar sari ure­chi­le de nervi daca as apa­rea la stiri cu asa ceva.

    • ma Dixi,dar cand ne fura altii inven­ti­i­le si le publi­ca ca pe nis­te inven­tii revo­lu­tio­na­re per­so­na­le …ce spui?
      Ciber­ne­ti­ca sau teo­ria con­so­nan­tis­ta a lui Ste­fan Odobleja,scaunul cata­pul­ta din jeturi,parasuta,insulina,plus N alte inventii…Sonicitatea a lui Gou Constantinescu…etc.

    • De asa des­tepti ducem lip­sa .…de ce fran­ce­zii n au sarit la bere­ga­ta paten­tu­lui romanesc????pt ca este diferit…du te in Fran­ta si lau­da i pe ei.…au revo­ir!

    • - dacă NU pro­du­cea EFECTE TEHNICE NET SUPERIOARE (calitativ/cantitativ) EFECTELOR TEHNICE pro­du­se de INVENȚIA PIONIER (tetra­po­dul ! …) … STABILOPODULUI nu i se ELIBERA res­pec­tiv BREVETUL de INVENȚIE ! …
      BREVETUL STABILOPODULUI a fost CONFIRMAT prin HOTĂRÎRE JUDECĂTOREASCĂ (pt că PROPRIETARII TETRAPODULUI au des­chis PROCES INTERNAȚIONAL de PROPRIETATE INDUSTRIALĂ) ! …
      — AVOCAȚII OSIM care s-au PRRZENTAT la PROCES, au DEMONSTAT EXISTENȚA EFECTELOR TEHNICE SPECTACULOASE dato­ra­te NOII FORME GEOMETRICE prin care CREȘTEA atât REZISTENȚA INTRICĂRII STABILOPOZILOR cât și DURATA de VIAȚĂ a ÎNDIGUIRII ! …
      — O INSTANȚĂ SPECIALIZATĂ în PROPRIETATE INTELECTUALĂ a DAT CÂSTIG de CAUZĂ STABILOPODULUI ROMÂNESC recu­nos­când BREVETUL OSIM ! …
      DIXON, unde este FURĂCIUNEA (în IGNORANȚA TA) ! …
      DIXON, ți-a răs­puns un SPECIALIST PROPRIETATE INDUSTRIALĂ …

  2. As suge­ra un tri­but adus celor care si-au lasat dege­te­le, picioa­re­le, chiar via­ta une­ori, con­stru­ind aces­ti colo­si de beton. Cel putin pana in 1990 sta­bi­lo­po­zii au fost facuti exclu­siv de arma­ta, res­pec­tiv … de sol­dati. De catre tineri cu var­sta intre 18 si 20 de ani, fara sala­riu! si in nis­te con­di­tii extre­me. Pe san­ti­e­rul de la Agi­gea, care se afla in rada por­tu­lui, la tar­mul marii deci, se lucra in doua schim­buri de 12 ore, in foc con­ti­nuu, iar echi­pe­le de sol­dati erau aju­ta­te de doi maca­ra­gii si de doi mai­stri civili, super­vi­zati de un mai­s­tru mili­tar. In gene­ral aces­tia se aflau in sta­re avan­sa­ta de ebri­e­ta­te. Pla­nul de rea­li­zat in fie­ca­re schimb de catre un sol­dat era de cel putin un sta­bi­lo­pod (matri­ta de ridi­cat, tur­na­re beton si vibra­re beton), dar si una sau doua alte matri­te de asam­blat. Acci­den­te­le se intam­plau in gene­ral din cau­za echi­pa­men­tu­lui de pro­tec­tie lip­sa, iar cele mai gra­ve acci­den­te din cau­za capa­ce­lor de otel care inchi­deau picioa­re­le matri­tei sta­bi­lo­po­du­lui. Aces­tea tre­bu­iau a fi prin­se cu 6 men­ghi­ne de otel … care … erau fura­te in per­ma­nen­ta, ele fiind foar­te uti­le local­ni­ci­lor pe post de men­ghi­na in pro­pri­i­le ate­li­e­re din gos­po­da­rie. Ce? Zam­bes­te cine­va?… In cel mai feri­cit caz ace­le capa­ce erau prin­se cu 2–3 men­ghi­ne. La tur­na­rea beto­nu­lui, apro­xi­ma­tiv 20 de tone de beton (majo­ri­ta­tea sta­bi­lo­po­zi­lor tur­nati aco­lo erau de pes­te 20 de tone), capa­ce­le de 150kg zbu­rau ca nis­te far­fu­rii de por­te­lan pe zeci de metrii dis­tan­ta. Daca aveai noroc rama­neai doar fara picioa­re. Alte acci­den­te se intam­plau din cau­za lip­sei unei plat­for­me asi­gu­ra­te atunci cand se tur­na beto­nul, ope­ra­tiu­ne care se facea manu­al, caci bena de beton adu­sa de maca­ra era lua­ta ade­sea de van­tul foar­te puter­nic … cu tot cu res­pec­ti­vul sol­dat. Cam de pe la 3 metrii inal­ti­me. Dege­te­le dis­pa­reau in gene­ral la asam­bla­rea matri­te­lor. Prac­tic sta­teai cata­rat cu un picior pe matri­ta meta­li­ca deo­se­bit de alu­ne­coa­sa, cu un picior apa­sai cu toa­ta for­ta pe o “gura de lup” de vreo 10kg prin­sa de o muchie de vreo 6cm, cu o mana intro­du­ceai un surub prin doua gauri care nici­o­da­ta nu se potri­veau, decat daca te folo­seai de un deget de la cea­lal­ta mana cu care mane­vrai o che­ie fixa. Ade­sea gura de lup sca­pa de sub picior si desi­gur ast­fel se rete­za si dege­tul. Noap­tea desi­gur … era noap­te. Intu­ne­ric bez­na. Iar ier­ni­le … foar­te van­tu­roa­se, ca sa zic asa. Nu ma mira ca astazi nu se mai con­stru­iesc … nu cred ca este vor­ba de igno­ran­ta auto­ri­ta­ti­lor, ci des­pre fap­tul ca aceas­ta mun­ca este foar­te grea, peri­cu­loa­sa, iar cu civili … de buna voie … ar cam tre­bui un sala­riu mare si o asi­gu­ra­re de via­ta moti­van­ta, daca exis­ta asa ceva.
    In ciu­da incon­tes­ta­bi­le­lor cali­tati ale sta­bi­lo­po­du­lui … exis­tau totu­si moti­ve sufi­cien­te pen­tru care am fi pre­fe­rat sa nu-l inven­te­ze nimeni. Sau macar sa nu fie con­stru­it in ast­fel de con­di­tii. Daca cum­va in plim­ba­ri­le pe dig zari­ti une­ori incrus­tat in beto­nul sta­bi­lo­po­zi­lor … alt­ce­va decat o ini­mi­oa­ra … va rog, fiti indul­gen­ti … mai ales daca este scris un an si o cru­ce.

    • Per­fect ade­va­rat! Pluto­nul nos­tru care con­tri­bu­ía la„ ridi­ca­rea eco­no­mi­ei națio­na­le, și îna­in­ta­rea Româ­ni­ei spre comunism”în 1987,portul Agi­gea sud, tur­nam che­soa­ne, alta ope­ra pio­ni­er, care a lăsat des­tui fără picioa­re, în apro­pi­e­rea zonei sta­bi­lo­pozi. Coș­mar!

  3. Per­fect ade­va­rat! Pluto­nul nos­tru care con­tri­bu­ía la„ ridi­ca­rea eco­no­mi­ei națio­na­le, și îna­in­ta­rea Româ­ni­ei spre comunism”în 1987,portul Agi­gea sud, tur­nam che­soa­ne, alta ope­ra pio­ni­er, care a lăsat des­tui fără picioa­re, în apro­pi­e­rea zonei sta­bi­lo­pozi. Coș­mar!

LĂSAȚI UN MESAJ

Va rugam sa adaugati un mesaj
Va rugam sa introduceti numele