Marin Tanase: NAVELE PE PERNA DE AER (HOVERCRAFT-urile) construite in SANTIERUL NAVAL MANGALIA — episodul 6

0
3058
Nave pe perna de aer, construite in SNM...
1043-snm-importanta

SANTIERUL NAVAL MANGALIA in anii mari­lor rea­li­zari — epi­so­dul 6 (gale­rie FOTO)

[Frag­men­te din “CRESTEREA SI DESCRESTEREA SANTIERULUI NAVAL MANGALIA (UM 02029)”, docu­men­tar aflat in lucru]

NAVELE PE PERNA DE AER

Intro­du­ce­re

In anul 1915, un ofi­ter aus­tr­i­ac, pe nume Dago­bert Mul­ler-Tho­ma­mu­hl, a con­stru­it un pro­to­tip de vede­ta tor­pi­loa­re pe per­na de aer.

In URSS, in peri­oa­da 1936–1940, un colec­tiv con­dus de ingi­ne­rul Vla­di­mir Lev­kov a rea­li­zat mai mul­te tipuri de aero­gli­soa­re mili­ta­re.

In Rega­tul Unit al Marii Bri­ta­nii, intre anii 1959–1961, fir­ma con­struc­toa­re de avi­oa­ne Sau­ders-Roe a con­stru­it pro­to­ti­pul unui vehi­cul cunos­cut sub nenu­mi­rea “hover­craft” (vehi­cul cu/pe per­na de aer), per­nop­ter sau aero­gli­sor. Pro­iec­tul era facut de ingi­ne­rul Chris­to­pher Coc­ke­rel, iar nava era numi­ta SR-N1. Nava SR-N3, bote­za­ta HMSDAEDALUS”, con­stru­i­ta in anul 1963, este con­si­de­ra­ta pri­ma nava bri­ta­ni­ca de lup­ta, pe per­na de aer. Ea avea urma­toa­re­le carac­te­ris­tici teh­ni­ce: depla­sa­ment D=37,5 tdw, pro­pul­sie 4 tur­bi­ne cu gaze x 1500 CP, Vmax=70 Nd. In anii urma­tori, bri­ta­ni­cii au mai con­stru­it nave­le: SR-N5WARDEN” (1964), SR-N6 (1965), BHC BH‑7 MK5WELLINGTON” (1969) etc.

In SUA, in anii ’60, s‑a rea­li­zat nava Bell SK‑5, dupa pro­iec­tul SR-N1, pre­lu­at de la bri­ta­nici.

In anul 1969, in URSS, s‑a con­stru­it nava pe per­na de aer “SKAT”, pro­iect 1205. Nava avea urma­toa­re­le carac­te­ris­tici teh­ni­ce: depla­sa­ment D=22 tdw, pro­pul­sie 3 tur­bi­ne cu gaze x 780 CP, Vmax.=49 Nd, sar­ci­na uti­la 4 tone. In anul 1988, rusii au con­stru­it cel mai mare gli­sor mili­tar din lume, bote­zat cu nume­le “ZUBR”: depla­sa­ment D=500 tdw, pro­pul­sie 5 tur­bi­ne cu gaze x 10.000 CP, Vmax=63 Nd, sar­ci­na uti­la 150 tone (3 tan­curi sau 360 mili­tari).

In Chi­na, pri­mul expe­ri­ment a fost TYPE 711, con­stru­it in anul 1964. Aero­gli­so­rul avea depla­sa­men­tul D= 4 tdw.

Prin­ci­pi­ul de func­tio­na­re a unui aero­gli­sor are la baza ridi­ca­rea si pro­pul­sia vehi­cu­lu­lui. In ima­gi­nea de mai jos este reda­ta sche­ma de func­tio­na­re a insta­la­ti­ei de ridi­ca­re a unui aero­gli­sor.

schema-de-functionare-npa

Unul sau mai mul­te suflan­te pro­duc aer direc­tio­nat sub vehi­cul, unde, dato­ri­ta exis­ten­tei unei fus­te fle­xi­bi­le, se rea­li­zea­za o per­na de aer, pe care aces­ta plu­tes­te. Pro­pul­soa­re­le pen­tru ina­in­ta­re sunt de regu­la de tipul celor folo­si­te la aero­na­ve, cu pale regla­bi­le. Vehi­cu­le­le cu per­na de aer care se pot depla­sa pe uscat si pe apa sunt tip amfi­bie. Cele tip neam­fi­bie se depla­sea­za doar pe uscat. Nave­le amfi­bie pot fi: cu came­ra de pre­siu­ne; cu jeturi peri­fe­ri­ce; cu fus­ta elas­ti­ca. Misiu­nea prin­ci­pa­la a aero­gli­soa­re­lor mili­ta­re este ace­ea de a desan­ta tru­pe pe pla­je­le nea­me­na­ja­te.

Pri­ma nava pe per­na de aer care a trans­por­tat pasa­geri a fost con­si­de­ra­ta “VICKESS VA‑3” con­stru­i­ta de bri­ta­nici, in anul 1962.

De‑a lun­gul ani­lor, pe lan­ga nave, s‑au expe­ri­men­tat si alte tipuri de vehi­cu­le cu per­na de aer. Ast­fel, in anul 1955, sovi­e­ti­cii au pro­iec­tat un tanc aero­gli­sor, iar fran­ce­zii, in anul 1967, au rea­li­zat un tren pe per­na de aer, insa, dupa 1977, aces­ta nu s‑a mai folo­sit si pro­iec­tul a fost aban­do­nat, din moti­ve finan­ci­a­re. Expe­ri­men­te de acest gen s‑au facut si in Japo­nia.

Aero­gli­soa­re­le in Roma­nia

In anul 1971, la Casa Pio­ni­e­ri­lor din Galati, “Gru­pa de Cer­ce­tari si Expe­ri­men­tari Nava­le”, con­du­sa de ingi­ne­rul nava­list Matei KIRALY, a rea­li­zat pri­ma nava pe per­na de aer din Roma­nia, inma­tri­cu­la­ta cu numa­rul “020E”. Carac­te­ris­tici prin­ci­pa­le: depla­sa­ment D=360 Kg, pro­pul­sie =1 motor de avi­a­tie de 105 CP, sar­ci­na uti­la =400 Kg (1+3 per­soa­ne),

Vmax.= 73 Km/h. Ante­ri­or, din anul 1969, echi­pa ingi­ne­ru­lui Matei KIRALY a expe­ri­men­tat pro­iec­te­le: “01E”, “09E”, “015E” si “018E”.inginerul-matei-kiralyIn peri­oa­da 1977–1979, ingi­ne­rul Matei KIRALY, “pio­ni­er al nave­lor pe per­na de aer in Roma­nia” ‑afir­ma­tia ii apa­ti­ne d‑lui prof.univ. Dr.ing. Liviu STOICESCU, de la Facul­ta­tea de Ingi­ne­rie din Galati -, impre­u­na cu o echi­pa de colegi de ser­vi­ciu, ingi­neri pro­iec­tan­ti de la ICEPRONAV Galati, au rea­li­zat pri­ma nava pe per­na de aer cu pereti late­rali rigizi (Sidewa­ll Hover­craft), pro­iect 1044.1044-prima

Nava a fost inma­tri­cu­la­ta cu numa­rul “INC 5907” si s‑a numit “Nava Rapi­da pen­tru Trans­por­tul de Cala­tori”; carac­te­ris­tici teh­ni­ce: depla­sa­ment D=14,5 tdw, pro­pul­sie = 1 motor Die­sel Savi­em de 136 CP si 1 motor MAN de 215 CP pen­tru antre­na­rea celor doua pro­pul­soa­re cu jet de apa,sarcina uti­la 36 per­soa­ne, Vmax.= 57 Km/h.

Ingi­ne­rul nava­list Matei KIRALY (n.1936 — d.2011) era de‑o modes­tie si de‑o buna­ta­te sufle­teas­ca rar intal­ni­te. Dom­nul prof.univ.Dr.ing. Liviu STOICESCU l‑a carac­te­ri­zat ast­fel: “A fost anga­jat al ICEPRONAV, unde i s‑a cre­at cadrul si s‑a for­mat echi­pa cu aju­to­rul care­ia a ajuns sa pro­iec­te­ze si sa rea­li­ze­ze cea mai mare nava pe per­na de aer care a cir­cu­lat pe Duna­re. Si‑a con­ti­nu­at apoi acti­vi­ta­tea in san­ti­e­rul naval mili­tar din Man­ga­lia, unde a con­stru­it nava de Desant Marin 1043apreciata si de ali­a­tii NATO, in cur­sul vizi­te­lor in Roma­nia. Toti cei cu care a cola­bo­rat aco­lo au admi­rat geni­ul sau teh­nic, modes­tia si per­se­ve­ren­ta cu care cau­ta noi solu­tii, plasandu‑l in Pan­te­o­nul teh­ni­cii roma­ne­s­ti ala­turi de Tra­ian Vuia, Aurel Vlai­cu si Ius­tin Capra.”.

In anii ’80 si la ince­pu­tul ani­lor ’90, in SANTIERUL NAVAL MANGALIA, pen­tru rea­li­za­rea celor trei nave pe per­na de aer, coman­da­te de MApN, pen­tru Mari­na Mili­ta­ra Roma­na, ingi­ne­rul Matei KIRALY a pri­mit spri­ji­nul total din par­tea direc­to­ri­lor san­ti­e­ru­lui: Cpt. Rg.2 ing. Teo­fil POP (1980–1988), Cpt.Rg.1 ing. Ste­fan NENCIU (1988–1990) si Cpt. Rg.1 ing. Cor­nel LAPADATU (1990–1996).

Vede­ta de Desant Marin pe Per­na de Aer, cu fus­ta elas­ti­ca, pro­iect 1043, era inspi­ra­ta dupa mode­lul bri­ta­nic BH.7 “WELLINGTON” si avea urma­toa­re­le carac­te­ris­tici teh­ni­ce: depla­sa­ment D=30 tdw, pro­pul­sie= 1 tur­bi­na cu gaze de 507 CP, vite­za Vmax.=120 Km/h, arma­ment= 1 mitra­li­era cali­brul 14,5 mm. Nava putea cir­cu­la si pe uscat si pe supra­fe­te de ape inghe­ta­te.

In ima­gi­ne este nava 1043 in pro­be de mars, in drep­tul Con­stan­tei.

1043

In ima­gi­ne, nava 1043 in bazi­nul SNM-ului, in tim­pul pro­be­lor de chei:

1043-bis

Nava 1043 in tim­pul pro­be­lor de mare.

1043-5

Nava 1043 in tim­pul pro­be­lor de vite­za:

1043-6

Dupa Vede­ta de Desant 1043, a urmat nava 1043 M. Aceas­ta avea mai mul­te imbu­na­ta­tiri, fata de 1043, prin­tre care si 2 mitra­li­ere cali­brul 14,5 mm, fata de una, asa cum avea nava pro­to­tip.

In ima­gi­nea urma­toa­re este Vede­ta de Desant 1043 M, in hala Con­struc­tii Corp Nava din SNM:

1043m

A tre­ia nava pe per­na de aer, con­stru­i­ta in SANTIERUL NAVAL MANGALIA, dupa pro­iec­tul ingi­ne­ru­lui Matei KIRALY, a fost tip HIDROBUZ.

Ing. Matei KIRALY si Cpt. Rg.1 ing. Cor­nel LAPADATU, aflati lan­ga HIDROBUZUL con­stru­it in Hala Con­struc­tii Corp Nava a SNM-ului:

ing-chiraly

Nava 1043 M, in anul 2013, pre­ga­ti­ta pen­tru dezmem­bra­re…:

hidrobus

 HIDROBUZUL, in anul 2014, pre­ga­tit pen­tru dezmem­bra­re:

hidrobus-2

Atat au mai ramas: mache­te­le. Iata mache­ta Vede­tei de Desant 1043 M:

machete-017

Mache­ta navei tip HIDROBUZ:

machete-021

Cele trei nave pe per­na de aer con­stru­i­te in SNM erau din alu­mi­niu. La rea­li­za­rea lor, ingi­ne­rul Matei KIRALY nu a fost numai pro­iec­tant, ci si teh­no­log, si dis­pe­cer, si exe­cu­tant, lucrand cot la cot cu mun­ci­to­rii.

Este un mare pacat fap­tul ca Vede­ta Rapi­da de Desant 1043 M nu s‑a pas­trat pen­tru a fi trans­for­ma­ta intr-un expo­nat unic la Muze­ul Mari­nei din Man­ga­lia!

In pre­zent, in Roma­nia mai exis­ta nave pe per­na de aer de mari­mi mici si se afla in dota­rea Poli­ti­ei de Fron­ti­e­ra si a IGSU.

pol-de-front-npa

BIBLIOGRAFIE

site-ul: “Plu­tind pe aer/ tac­ti­q­think”; site-ul: «“Nave­le pe per­na de aer”, pro­fe­sor indru­ma­tor, prof.univ.Dr. Branza Dumi­tru, Uni­ver­si­ta­tea Mari­ti­ma Con­stan­ta»; site-ul: « “La Galati a fost con­stru­i­ta cea mai mare nava pe per­na de aer din Roma­nia”, Mari­an Ganea, Pre­sa Galati.ro, 13 mai 2014 (Din amin­ti­ri­le regre­ta­tu­lui ingi­ner nava­list Matei Kira­ly)» ; site-ul: “Anco­nav: Invi­ta­tie CCN-Nr. 49”; site-ul: “Roma­nian hover­craft — Roma­nian Navy, after 1945…”; site-ul « “Nimeni nu e pro­fet in tara lui, epi­so­dul 2” — Roma­nia Mili­ta­ry, 13 iunie 2013»; site-ul: “Per­nop­ter” — Wiki­pe­dia. Foto Mari­an Ganea si foto­te­ca per­so­na­la (mache­te­le).

Autor: Marin Tana­se, 08.12.2016, Man­ga­lia.


N.red. Pen­tru Marin Tana­se, OMUL ANULUI 2016, la sec­tiu­nea PRESA, puteti vota pana la data de 15 decem­brie a.c., AICI.


Man­ga­lia News, Joi, 8 decem­brie 2016.


Susține cotidianul online Mangalia News.
Poți dona aici:
Mulțumim pentru sprijin.

LĂSAȚI UN MESAJ

Va rugam sa adaugati un mesaj
Va rugam sa introduceti numele