Regele Mihai și dragostea lui specială pentru  Dobrogea — Interviu realizat de Aurelia Lăpușan și Ștefan Lăpușan

0
480

Amin­ti­ri­le Rege­lui Mihai l des­pre Dobro­gea.

L‑am cunos­cut pe Majes­ta­tea sa, Rege­le Mihai de Româ­nia, la Techir­ghi­ol, venit împre­u­nă cu M.S. Regi­na Ana, pen­tru a petre­ce cu eno­ri­a­şii orto­do­cşi Sfin­te­le săr­bă­tori de Paşti din apri­lie 1999. Mai fuse­se și la Man­ga­lia pen­tru pri­ma dată, la 8 iulie 1998, ca invi­tat al Pri­mă­ri­ei.

Ne‑a ofe­rit un inter­viu, în exclu­si­vi­ta­te, care a durat pes­te două ore. Eu, Ște­fan Lăpușan și Rege­le. În atmosfe­ra de tih­nă și sme­re­nie a mânăs­ti­rii ”Sfân­ta Maria” am stat de vor­bă mult des­pre Dobro­gea, des­pre Con­stan­ța și des­pre lito­ra­lul nos­tru. Era avid să știe, să-și rea­min­teas­că, să reca­pe­te men­tal  ima­gi­ni­le demult văzu­te. Reve­nea pe lito­ral după 53 de ani. I‑am ofe­rit car­tea noas­tră Con­stan­ța, memo­ria ora­șu­lui, apă­ru­tă în 1997 la Edi­tu­ra Mun­te­nia. A răsfoit‑o înde­lung, a pri­vit foto­gra­fi­i­le, apoi după câte­va zile am pri­mit o scri­soa­re de mul­țu­mi­re și feli­ci­ta­re.

I‑am ară­tat Alma­na­hul Ligii nava­le din 1935, la pagi­na în care apa­re publi­ca­tă foto­gra­fia sa de copil la timo­na șalu­pei pri­mi­tă în dar de la Comi­sia euro­pea­nă a Dună­rii. A sem­nat pe pagi­na căr­ții, după ce a mângâiat‑o înde­lung. Și‑a adus amin­te că în vara ace­ea călă­to­ri­se pe Dună­re, îmbar­cân­du-se la Giur­giu, iar iah­tul regal făcu­se esca­le la Cer­na­vo­da, Brăi­la, Gala­ţi, Tul­cea şi Suli­na. Rege­le Carol al ll-lea înso­țit de fiul său, Mihai, au vizi­tat cu acel pri­lej sedi­ul Comi­siu­nii Euro­pe­ne a Dună­rii. În zile­le pre­mer­gă­toa­re vizi­tei fuse­se­ră înre­gis­tra­te mari furt­uni şi inun­da­ţii care afec­ta­se­ră în spe­cial ora­şe­le Gala­ţi, Brăi­la, judeţul Con­stanţa şi Del­ta Dună­rii.

 

La Techir­ghi­ol, în apri­lie 1999, Rege­le a fost găz­du­it de obş­tea Mănăs­ti­rii Sfân­ta Maria, iar în tim­pul seju­ru­lui a pri­mit che­ia ora­şu­lui, a vizi­tat Sana­to­ri­ul Bal­near și de Recu­pe­ra­re, s‑a rugat pen­tru popo­rul său.

Ne măr­tu­ri­sea emo­țio­nat: „Mă aflu în Techir­ghi­ol şi par­că nu mai am nici o amin­ti­re. În mij­lo­cul ani­lor ’30 veneam cu cole­gii de şcoa­lă la Car­men Syl­va, pe par­tea cea­lal­tă a lacu­lui. Aces­ta era par­că  mult mai mic, îno­tam în el, între­bam mereu des­pre nămo­lul mira­cu­los. Mama mea avea o casă de vacanţă la Mama­ia, dar acum nu ştiu pre­cis ce‑a mai rămas. Este ceva, ce sea­mă­nă vag, prea vag, cu amin­ti­ri­le mele.

În fie­ca­re vară veneam o dată, de două ori la pla­jă. La sfârşi­tul ani­lor de şcoa­lă ajun­geam la Con­stanţa şi, din câte ţin min­te, stă­team în pavi­li­o­nul regi­nei Eli­sa­be­ta, adi­că poe­ta Car­men Syl­va. Făceam cur­suri de isto­rie, de geo­gra­fie la faţa locu­lui. Mer­geam, ast­fel, la His­tria, la Adam­cli­si. În fie­ca­re an mer­geam tot în alt loc. Am tra­ver­sat podul de la Cerna­vodă pe jos, ca să‑i vedem măreţia. Nu ne sătu­ram privindu‑i silu­e­ta, dan­te­lă­ria.

Fami­lia rega­lă a avut pen­tru Dobro­gea o dra­gos­te spe­cia­lă. Carol I s‑a aple­cat cu mare curaj şi miga­lă spre a încu­ra­ja dezvol­ta­rea vieţii româ­neşti la Marea Nea­gră. Prea puţin se vor­beş­te astăzi des­pre meri­te­le lui în isto­ria aces­tor locuri. Dar ce să vor­besc des­pre ace­le tim­puri când des­pre alte­le şi mai recen­te nu se ştie aproa­pe deloc? Nu se vrea, nu că nu se poa­te.

Am ple­cat din ţară fără să renu­nţ vreo­da­tă la cetă­ţe­nia româ­nă. Tre­bu­ia să ţinem trea­ză atenţia des­pre soar­ta Româ­ni­ei în lume. Din 1948 şi până ne-am reîn­tors, în 1990 aici, am fost apa­trizi. Din bună­ta­tea unor rude monar­hi­ce mi-au dat un paşa­port aici, un altul aco­lo. Îmi amin­tesc că în 1946 am venit ulti­ma oară la Con­stanţa. Ni se res­ti­tu­i­se bri­cul «Mir­cea». Erau de faţă Tol­bu­hin, Petru Gro­za, cei­la­lţi. Întâl­ni­rea a avut loc în port, apoi a urmat o rece­pţie. În tim­pul răz­bo­i­u­lui am venit de mai mul­te ori pen­tru că era bate­ria de coas­tă Tir­pitz.

Dar să ne întoar­cem cu vor­ba aici, în Dobro­gea. Regă­sesc mul­te lucruri stri­ca­te, nu mai recu­nosc nimic. Oame­nii din Techir­ghi­ol m‑au pri­mit cu dra­gos­te, dar eu am tră­it înze­cit emoţi­i­le când am revă­zut bise­ri­cu­ţa din lemn care fuse­se cân­d­va monta­tă în faţa foişo­ru­lui, la Peleş, pe un vechi teren de tenis aban­do­nat. Era la mai puţin de 50 metri de foişor. Din când în când intram sin­gur să mă recu­leg. Nu se făceau slu­j­be, era ceva per­so­nal, intim.

Bise­ri­cu­ţa de-aici e puţin schim­ba­tă, intra­rea este prin par­tea opu­să, se şi vede uşa ori­gi­na­lă. Pen­tru asta am vrut să vin să stau câte­va zile aici, la Techir­ghi­ol, unde mai­ca Sem­fo­ra ştie să păs­tre­ze lucru­ri­le bune şi să îna­lţe cre­dinţa în sufle­te­le de rând. Noi ne rugăm mereu să fie ţara aşa cum a fost cân­d­va, ca o floa­re.

Mi-amin­tesc când Titu­les­cu, acu­zat că nu a avut rod acti­vi­ta­tea lui diplo­ma­ti­că, a ripos­tat: «Daţi-mi o poli­ti­că inter­nă sănă­toasă şi vă dau una exter­nă bună». Aşa şi acum. Gea­ba ne zben­gu­im cu NATO, UE, nouă ne tre­bu­ie mai întâi ordi­ne în ţară.

Am vizi­tat Sana­to­ri­ul bal­near unde direc­to­rul lui (n.n. dr. Vlad Mora­ru) este un om bătă­i­os, pre­o­cu­pat să adu­că noul, să vin­de­ce oame­nii. Din păca­te, nu sunt aju­ta­ţi de sus ca să fie cunos­cu­ţi în stră­i­nă­ta­te.

Mulţu­mesc căl­du­ros oame­ni­lor din Techir­ghi­ol pen­tru sen­ti­men­te pe care mi le-au ară­tat“.

Con­si­li­ul local întru­nit în şedinţa extra­or­di­na­ră din 8 apri­lie 1999 hotă­ra cu majo­ri­ta­te de voturi să înmâ­ne­ze Che­ia ora­şu­lui Techir­ghi­ol Maies­tă­ţii Sale Mihai l, fost suve­ran al Româ­ni­ei, „ca semn al ospi­ta­li­tă­ţii şi preţu­i­rii pe care noi, aleşii cetă­ţe­ni­lor ora­şu­lui Techir­ghi­ol, i‑o acor­dăm M.S.Mihai l”.

Fes­ti­vi­ta­tea a avut loc, cu o par­ti­ci­pa­re impre­sio­nan­tă de oameni, în faţa monu­men­tu­lui din oraş.

Rege­le Mihai, cetă­țean de onoa­re al Techir­ghi­o­lu­lui

Rela­ţia cu Rege­le Mihai a rămas una con­stan­tă de preţu­i­re şi res­pect. La ani­ver­sa­rea celor 90 de ani de via­ţă ai rege­lui, o dele­ga­ţie a ora­şu­lui Techir­ghi­ol s‑a depla­sat în ziua de 27 octom­brie 2011, la Pala­tul Eli­sa­be­ta din Bucu­reşti, pen­tru a‑i înmâ­na rege­lui Mihai I titlul de Cetă­ţean de onoa­re al urbei şi deci­zia Con­si­li­u­lui Local Techir­ghi­ol ce‑i per­mi­te fos­tu­lui suve­ran să-şi con­stru­ias­că aici o reşe­dinţă de vară.

Din dele­ga­ţie au făcut par­te repre­zen­tan­ții admi­nis­tra­ți­ei loca­le, ai Mânăs­ti­rii Sf. Maria, ai Sana­to­ri­u­lui Bal­near şi de Recu­pe­ra­re Techir­ghi­ol, ai Uniu­nii Tur­co-Tăta­re din oraş, elevi şi local­nici, care au dorit să par­ti­ci­pe la eve­ni­ment.

Întâl­ni­rea a avut loc la Pala­tul Eli­sa­be­ta, în pre­zenţa unor per­so­na­li­tă­ţi din Româ­nia, Euro­pa şi SUA.

Dar Rege­le Mihai fuse­se în Techir­ghi­ol de mul­te ori în peri­oa­da inter­be­li­că.

Monu­men­tul „Osta­şu­lui român“ din cen­trul ora­șu­lui a fost dezve­lit la 16 august 1931.

Lucra­rea monu­men­ta­lă a fost rea­li­za­tă în bronz de sculp­to­rul D. Măţăoanu(n. 1888 — d. 1929), un pro­li­fic sculp­tor român, care a murit îna­in­te de a fi inau­gu­ra­tă lucra­rea. Mesa­jul trans­mis pen­tru gene­ra­ţi­i­le vii­toa­re: un doro­banţ chi­peş cu arma în mână şi cu dra­pe­lul în cea­lal­tă mână, căl­când tri­um­fă­tor pes­te cas­ca teuto­nă şi pri­vind câm­pi­i­le pre­să­ra­te cu ose­min­te­le ero­i­lor…

Pe monu­ment sunt inscri­pţio­na­te mai mul­te infor­ma­ţii. Pe fie­ca­re faţe­tă este câte un înscris: „Înce­put în anul 1926 sub glo­ri­oa­sa domnie a Mare­lui Rege Fer­di­nand I şi a M.S. Regi­na Maria. Solem­ni­ta­tea dezve­li­rii s‑a făcut în ziua de 16 august 1931 sub domnia înţe­lep­tu­lui Rege Carol al II-lea. Ridi­cat în memo­ria ero­i­lor morţi în Mare­le răz­boi 1916–1918 din colec­tă publi­că.

Preşe­din­te de onoa­re, PSS Epi­sco­pul Ghe­ron­tie al Con­stanţei. Comi­te­tul de acţiu­ne: Nico­lae D. Chi­res­cu – preşe­din­te, Al. Dumi­tres­cu  Coicea­nu, casi­er, Ioan Ili­es­cu, mem­bru, Nico­lae Bejan, Chi­r­i­ac Niţes­cu, Ghe­or­ghe Bejan, Căp. Al. Şer­bă­ne­scu; locot. inva­lid Ghe­or­ghe Popa, Ghe­or­ghe A. Dumi­tres­cu, Ghe­or­ghe Rozes­cu – învă­ţă­tor, Ilie Cojo­ca­ru, Stă­ni­că C. Ioan – inva­lid, Nico­lae Flo­res­cu, secre­tar, sculp­tor D. Măţă­oa­nu. Ter­mi­nat în anul 1929 sub domnia M.S. Rege­lui Mihai I Îna­lţi regenţi fiind A.S.R. Prin­ci­pe­le Nico­lae, Sanc­ti­ta­tea Sa Patri­ar­hul dr. Miron Cris­tea şi Ghe­or­ghe Buz­du­gan“.

Cu o zi îna­in­te de inau­gu­ra­rea monu­men­tu­lui, în Techir­ghi­ol, sosi­se­ră Rege­le Carol al II-lea, Voie­vo­dul Mihai şi Prin­ci­pe­le Nico­lae. Au avut pri­le­jul să vizi­te­ze sta­ţiu­nea şi tabă­ra orfa­ni­lor de răz­boi, inau­gu­rând, cu ace­la­şi pri­lej, tere­nul de tir şi pre­zi­dând Con­si­li­ul supe­ri­or al edu­ca­ţi­ei fizi­ce. De obi­cei, 15 august găsea fami­lia rega­lă la mare pen­tru a par­ti­ci­pa la ser­bă­ri­le pri­le­ju­i­te de Ziua Mari­nei.

Se anu­nţă că la 15 iulie 1929, M.S. Rege­le Mihai însoţit de Prin­ci­pe­sa Mama Ele­na vor sosi la Con­stanţa şi vor locui timp de o lună jumă­ta­te la reşe­dinţa rega­lă de la Mama­ia, scri­au zia­re­le vre­mii. Rege­le şi Regi­na Iugo­sla­vi­ei vor vizi­ta în vara aceas­ta sta­ţiu­ni­le bal­nea­re Techir­ghi­ol şi Car­men – Syl­va”.

Fami­lia rega­lă şi loca­li­ta­tea Car­men Syl­va

Des­pre cre­a­rea sta­ţiu­nii cu nume­le Car­men Syl­va se ştie cel mai puţin. Nume­le este legat de pre­zenţa regi­nei Eli­sa­be­ta, ali­as poe­te­sa Car­men Syl­va, în zona mării şi a lacu­lui Techir­ghi­ol.

La mare, fami­lia rega­lă a avut mai mul­te dome­nii, une­le chiar în zona lacu­lui. Con­form docu­men­te­lor exis­ten­te, Sana­to­ri­ul mili­tar mari­tim pri­meş­te prin deci­zia minis­te­ria­lă din data de 1 octom­brie 1930 nume­le „Rege­le Mihai”, avându‑l direc­tor pe col.N.Marinescu.

O vilă pur­tând nume­le Mare­lui Voie­vod Mihai a fost pro­iec­ta­tă de arh.Horia Cre­an­gă în 1934.

La 16 august 1935, la Efo­rie, au avut loc rega­te de ambar­ca­ţiuni cu vele orga­ni­za­te de Y.C.R.R. la care a fost pre­zent şi rege­le Carol al ll-lea. Cu acest pri­lej rege­le a dis­cu­tat şi pro­ble­ma cedă­rii cu for­me lega­le a vilei Voie­vo­du­lui Mihai, cu toa­te depen­dinţe­le, către Yacht Club Efo­rie.

La una din vizi­te­le rega­le în teri­to­riu, avo­cat Don, pri­ma­rul Efo­ri­ei, a pro­pus înfi­inţa­rea por­tu­lui Efo­ri­ei, rege­le reco­man­dând guver­nu­lui înce­pe­rea con­stru­i­rii de por­turi de turism. Ghe­or­ghe Tătă­răs­cu, ca prim minis­tru, pro­pu­ne ime­di­at suma de 1 mili­on lei, spe­cial pen­tru por­tul turis­tic Efo­rie.

La 27 febru­a­rie 1948, în baza Legii 6/20, Con­si­li­ul de Mini­ş­tri al Repu­bli­cii Popu­la­re Româ­ne retra­ge naţio­na­li­ta­tea şi dis­pu­ne con­fis­ca­rea ave­rii unui prim lot de per­soa­ne: Carol Hohen­zo­lern de Sig­ma­rin­gen (fos­tul rege Carol II), Gafen­cu Gri­go­re, Nicu­les­cu Buzeşti Gri­go­re, Viţo­ia­nu Con­stan­tin, Cre­ţea­nu Ale­xan­dru, Rădes­cu Nico­lae, Iri­mes­cu Radu, Davi­la Carol Cit­ta, Geor­ges­cu Rică, Bru­tus Cos­te, lone­scu Petre, Til­lea V. Vio­rel, Fra­na­so­vici Richard, Cămă­res­cu Miha­il, ing. Caran­fil Nico­lae, Via­nu Nico­lae, Con­stan­ti­ne­scu Cos­tel, Max Mano­les­cu, Ghi­le­zan Emil, Can­ta­cu­zi­no Ghi­ca Matei, Stăn­cu­les­cu lon, Stra­ti­les­cu Mir­cea, Abe­leş Con­stan­tin, Miron Şte­fă­ne­scu, Şte­fă­ne­scu Romeo, Băl­tea­nu Zefir, Dobre Aurel, Can­ta­cu­zi­no Con­stan­tin Bâzu, Pam­fil Şei­ca­ru, Raco­ta Nico­lae, Raco­ta Ale­xan­dru, Pla­ton Chir­no­a­gă, Dumi­triu Ser­giu, Sturza Ali­ce, Bră­ti­a­nu V. V. Vin­ti­lă.

La Efo­rie, Rege­le Mihai de Hohen­zo­lern avea un imo­bil numit „Cas­te­lul pe nisip”, com­pus dintr‑o vilă cen­tra­lă cu 9 came­re şi un cer­dac exte­ri­or for­mat din 47 came­re, toa­te mobi­la­te. În „cas­tel” nu locu­iau din 1939 decât 3 jan­darmi şi un inten­dent. Valoa­rea pro­pri­e­tă­ţii era, la data con­fis­că­rii, de 3.644.930 lei, după cum scri­au zia­re­le din 29 ianu­a­rie 1948.

(Arti­col apă­rut în Ziua de Con­stan­ța — ”Con­stan­ța de odi­ni­oa­ră” și repu­bli­cat în coti­dia­nul onli­ne Man­ga­lia News, cu acor­dul auto­ri­lor).

MN: Des­pre M.S. Rege­le Mihai I al Româ­ni­ei, Man­ga­lia News a publi­cat mai mul­te arti­co­le ce pot fi vizio­na­te AICI.


Man­ga­lia News, Dumi­ni­că, 10 Mai 2020.


Susține cotidianul online Mangalia News.
Poți dona aici:
Mulțumim pentru sprijin.

LĂSAȚI UN MESAJ

Va rugam sa adaugati un mesaj
Va rugam sa introduceti numele