Petre Daea: Ce este normal și ce este anormal, în aceste zile de cumpănă?

0
140

Petre Daea: Ce este nor­mal și ce este anor­mal, în aces­te zile de cum­pă­nă?

Este nor­mal să ne fie fri­că.
Este nor­mal să ne întris­tăm.
Este nor­mal să ne pară rău.
Este nor­mal să plân­gem.
Este nor­mal să lup­tăm.
Este nor­mal să acțio­năm.
Este nor­mal să facem efor­turi de tot felul, indi­fe­rent de cos­tul lor.

Este anor­mal să ne pier­dem rațiu­nea.
Este anor­mal să nu spe­răm.
Este anor­mal să nu gân­dim ce putem face acum și în per­spec­ti­vă.

Toa­ta pla­ne­ta este prin­să în aceas­ta lup­tă de a învin­ge o boa­la pen­tru care nu avem leac; îl vom găsi mai devre­me sau mai târ­ziu.

Dar, pe ace­eași pla­ne­tă numi­tă Ter­ra, struc­tu­ri­le de spe­cia­li­ta­te ONUFAO spun că se moa­re de foa­me. Sum­mit-ul mondi­al FAO din noiem­brie 2009 a pus în dis­cu­ție secu­ri­ta­tea ali­men­ta­ră, por­nind de la o rea­li­ta­te în care sta­tis­ti­ca în dome­niu spu­nea că la sca­ra pla­ne­tei, la fie­ca­re 6 secun­de se pier­de via­ța unui copil ‚din cau­za foa­mei. Asta înseam­nă că într‑o recrea­ție de 10 minu­te între ore­le de școa­lă, se pierd 100 de vieți, într‑o oră se pierd 600 vieți, iar într‑o sin­gu­ră zi 14.400 vieți de copii.

Dacă aces­te sta­tis­tici sunt cele rea­le, nea­vând argu­men­te pen­tru com­ba­te­rea lor, pen­tru că sunt pre­zen­ta­te de struc­turi de spe­cia­li­ta­te din ONU, sus­ți­nu­te și inter­pre­ta­te de mari per­so­na­li­tăți ce au par­ti­ci­pat la Sum­mit-ul din 2009, putem con­sta­ta că într‑o lună, cu 30 de zile în medie, se pierd vie­ți­le a 432.000 copii. Prin rapor­ta­rea la un an, înseam­nă ca se pierd vie­ți­le a 5,2 mili­oa­ne copii, din cau­za foa­me­tei.

Date­le FAO spun că pes­te 40 mili­oa­ne de vieți ome­nești, tineri, vâr­st­nici, femei și băr­bați mor anu­al din cau­za foa­me­tei.

Este foar­te ade­vă­rat ca aces­te sta­tis­tici nu sunt uni­for­me pe întreg glo­bul, fiind con­cen­tra­te în zone­le săra­ce cu poten­ți­al redus al pro­du­ce­rii hra­nei.

Chiar dacă cifre­le și core­la­ți­i­le din­tre aces­tea pot fi rela­ti­ve, totuși feno­me­nul exis­tă, el nu poa­te fi ascuns sau negli­jat, iar aver­tis­men­tul celor trei pres­ti­gi­oa­se orga­ni­za­ții care se ocu­pă de ali­men­ta­ție, sănă­ta­te și comerț – FAO, OMS și OMC, tre­bu­ie luat seri­os în sea­mă.

Folo­sind date­le OMS, rezul­tă că până acum, din cau­za coro­na­vi­ru­su­lui, au murit 67.000 per­soa­ne, repre­zen­tând cir­ca 5 % din numă­rul copi­i­lor morți de foa­me la nivel mondi­al pen­tru ace­eași peri­oa­dă, con­form sta­tis­ti­cii FAO. Ținând cont de date­le FAO pre­zen­ta­te mai sus și dacă ne-am rapor­ta la toa­te dece­se­le din cau­za foa­me­tei, indi­fe­rent de vâr­stă, mor­ta­li­ta­tea din cau­za pan­de­mi­ei de coro­na­vi­rus ar repre­zen­ta un pro­cent de 0,65%.

Și cum este nor­mal, firesc, toa­te țări­le lumii, mari­le puteri, con­du­că­to­rii tutu­ror sta­te­lor sunt pre­o­cu­pați pen­tru opri­rea aces­tei moli­me și sal­va­rea vie­ți­lor afla­te în peri­col.

O MISIUNE NOBILĂ ȘI NECESARĂ, UN SCOP BINE DEFINIT, care tre­bu­ie urmat de fie­ca­re din­tre noi, aici și ori­un­de s‑ar afla aceas­tă moli­mă.

Poa­te în acest moment de cum­pă­nă pe care‑l tra­ver­săm, cu spe­ran­ța că ne va fi mai bine, se naș­te fireas­ca între­ba­re: Dar pen­tru cei care au murit, mor și vor muri de foa­me, îna­in­tea pan­de­mi­ei, în tim­pul pan­de­mi­ei, după pan­de­mie, ce am făcut și ce putem face?

Să cău­tam în con­ti­nu­a­re cu dis­pe­ra­re după ven­ti­la­toa­re, medi­ca­men­te, măști, com­bi­nez­oa­ne, botoși, atât de nece­sa­re în aces­te momen­te și să uităm de ce ne tre­bu­ie în fie­ca­re zi — asi­gu­ra­rea hra­nei!?

Eu zic să facem și una și alta!

Să ne ocu­păm de pro­ble­me­le de sănă­ta­te, ca și cum am fi tot tim­pul în pan­de­mie și să ne ocu­păm de hra­nă, ca și cum se moa­re tot tim­pul din lip­sa ei (date­le FAO spun acest lucru).

Așa este nor­mal, iar stri­gă­tul Ger­ma­niei, Ita­li­ei și Spa­niei către mun­ci­to­rii români, pen­tru agri­cul­tu­ra din țări­le lor, se înscrie în aceas­tă logi­că, lup­tând pe ambe­le fron­turi, atât cu pan­de­mia, cât și cu asi­gu­ra­rea hra­nei pen­tru popu­la­ție, care con­sti­tu­ie supor­tul exis­ten­ței uma­ne, sal­vând atât con­su­ma­to­rii, cât și fău­ri­to­rii de hra­nă, rea­li­zând pro­duc­ția, recoltând‑o, comercializând‑o, consumând‑o, ști­in­du-se foar­te clar că hra­na ne dă pute­re și șan­sa de a învin­ge, în lup­ta corp la corp cu moli­me­le tre­cu­tu­lui, pre­zen­tu­lui și vii­to­ru­lui.

Chiar dacă este pan­de­mie, tre­bu­ie să lucrăm pen­tru rea­li­za­rea hra­nei și să sal­văm pro­du­că­to­rii, prin pre­lu­a­rea pro­duc­ți­ei și con­su­ma­rea ei. Țara noas­tră, cu resur­se­le cunos­cu­te, valo­ri­fi­ca­te par­ți­al, are rezer­ve imen­se pen­tru a pro­du­ce hra­nă pen­tru noi si pen­tru alții, aceas­ta putând deve­ni o valu­tă forte.

Româ­nia are șan­sa isto­ri­că de a‑și regân­di stra­te­gia de țară, pe care res­pon­sa­bi­lii și înțe­lep­ții zilei să o anco­re­ze în rea­li­tă­ți­le actu­a­le și de per­spec­ti­vă, care tre­bu­ie pusă în ser­ta­rul res­pon­sa­bi­li­tă­ții sta­ta­le, jurând pen­tru res­pec­ta­rea ei, indi­fe­rent unde ne aflăm și cine sun­tem.

Stri­gă­tul Ger­ma­niei, Ita­li­ei și Spa­niei către for­ța de mun­că pen­tru a lucra în agri­cul­tu­ra aces­tor țări, este sem­nul regân­di­rii poli­ti­ci­lor în dome­niu, iar dacă totuși situ­a­ția o cere și nevo­ia îi împin­ge pe cei ce doresc să lucre­ze, cu ple­ca­re în pli­nă pan­de­mie, cu risc cunos­cut și asu­mat, e bine să se facă pe baza unor con­trac­te, care să le asi­gu­re sănă­ta­tea și garan­ția zile­lor de mâi­ne, în așa fel încât soli­da­ri­ta­tea să se mani­fes­te cu ade­vă­rat.

Toți sun­tem muri­tori, dar răs­pun­ză­tori de fap­te­le noas­tre!

Dum­ne­zeu să ne dea gân­dul cel bun!

Petre Daea, luni, 6 apri­lie 2020, pe Fb.


Man­ga­lia News, 07.04.2020.


Susține cotidianul online Mangalia News.
Poți dona aici:
Mulțumim pentru sprijin.

LĂSAȚI UN MESAJ

Va rugam sa adaugati un mesaj
Va rugam sa introduceti numele