Decât” sau „doar”? Când folosim „decât” și când folosim „doar”?

0
172

Una din­tre cele mai frec­ven­te gre­șeli gra­ma­ti­ca­le din lim­ba româ­nă este folo­si­rea adver­bu­lui „decât” în locul lui „doar”, sau vice­ver­sa. Expli­ca­ția folo­si­rii corec­te a aces­to­ra nu este deloc difi­ci­lă și ține doar de cunoaș­te­rea Gra­ma­ti­cii Lim­bii româ­ne.

Expli­ca­ția sim­plă ar fi ace­ea că „decât” se folo­seş­te doar în con­stru­cţii nega­ti­ve şi că pen­tru con­stru­cţi­i­le afir­ma­ti­ve, enu­nţu­ri­le se for­mea­ză cu aju­to­rul lui „doar”. Exis­tă însă și o excep­ție de la aceas­tă regu­lă.

Exem­plu: Corect este: „Am doar o mași­nă”.

Exem­plu: Corect este: „Te iubesc doar pe tine”. Corect este și la nega­tiv: „Nu te iubesc decât pe tine”.

Decât” se poa­te folo­si și în con­struc­ții afir­ma­ti­ve, dacă apa­re la înce­pu­tul enu­nţu­lui şi poa­te fi înlo­cu­it prin „în loc să”.

Exem­plu: „Decât să-mi iau mași­nă, mai bine merg cu metro­ul”.

DECÂT adv., conj. I. Adv. 1. (Com­pa­ra­tiv de ine­ga­li­ta­te) Era mai mare decât mine. 2. (Res­tric­tiv, in con­struc­ții nega­ti­ve) Numai. ♦ Expr. N‑am (sau n‑ai etc.) decât să… = a) sin­gu­rul lucru care îmi (sau îți etc.) rămâ­ne de făcut…; b) sunt (sau ești etc.) liber să, daca=ă vreau (sau vrei etc.) sa… N‑ai (sau n‑are) decât! = poți (sau poa­te) s‑o faci (sau s‑o facă), puțin îmi pasă! II. Conj. 1. (Intro­du­ce o pro­po­zi­ție cir­cum­stan­ți­a­lă com­pa­ra­ti­vă de ine­ga­li­ta­te) Mai mult bănu­ia decât știa. 2. (Intro­du­ce o pro­po­zi­ție cir­cum­stan­ți­a­lă de excep­ție) Nu făcea alt­ce­va decât să citeas­că. 3. (Intro­du­ce o pro­po­zi­ție cir­cum­stan­ți­a­la opo­zi­țio­na­la cu nuan­ță com­pa­ra­ti­vă) in loc să… 4. (Pop.; adver­sa­tiv) însă dar, numai ca.

DOÁR adv. 1. (Expri­mă ide­ea unei deli­mi­tări sau res­tric­ții) Numai. Stai doar o cli­pă! ? Expr. Doar că nu… = aproa­pe că…, puțin a lip­sit să nu… 2. Vezi bine, cum se știe; desi­gur. Doar nu m‑ai cău­tat! 3. Poa­te; pro­ba­bil. Va reu­și doar până la urmă! ? Expr. Fără doar si poa­te = fără nici o îndo­ia­lă; nea­pă­rat. ♦ în spe­ran­ta că… L‑a intre­bat, doar va afla ce sa facă. ? Expr. într‑o doa­ră = la noroc, la întâm­pla­re, pe nime­ri­te. 4. (Reg., la înce­pu­tul unei pro­po­zi­ții inte­ro­ga­ti­ve) Oare? [Var.: doáră adv.]

Autor: prof. Ele­na Pet­cu.


Man­ga­lia News, 22.02.2020.


Susține cotidianul online Mangalia News.
Poți dona aici:
Mulțumim pentru sprijin.

LĂSAȚI UN MESAJ

Va rugam sa adaugati un mesaj
Va rugam sa introduceti numele