Marin Florian: SCRISOARE DESCHISĂ adresată guvernanților, despre situația forței de muncă din industria constructoare de nave

0
973

SCRISOARE DESCHISĂ

adre­sa­tă guver­nan­ți­lor, des­pre situ­a­ția for­ței de mun­că din indus­tria con­struc­toa­re de nave — iniția­ti­vă a nava­liș­ti­lor.

Migra­ția, defi­ci­tul de for­ță de mun­că, o sla­bă core­la­re a nevo­i­lor anga­ja­to­ri­lor cu sis­te­mul edu­ca­țio­nal, îmbă­trâ­ni­rea popu­la­ți­ei, repre­zin­tă ele­men­te care jus­ti­fi­că exis­ten­ța unor ten­siuni la nive­lul pie­ței mun­cii, aces­tea fiind din ce în ce mai difi­cil de ges­tio­nat. Pro­ble­ma­ti­ca pie­ței mun­cii tre­bu­ie inter­pre­ta­tă în con­tex­tul mode­lu­lui eco­no­mic prac­ti­cat de Româ­nia, aces­ta bazân­du-se pe sala­rii mici, un curs de schimb sta­bil și for­ță de mun­că cali­ta­ti­vă.

Sala­ri­a­ții din Româ­nia au deve­nit ast­fel res­pon­sa­bili pen­tru sus­ți­ne­rea com­pe­ti­ti­vi­tă­ții eco­no­mi­ei româ­nești, o eco­no­mie cata­lo­ga­tă ca fiind o eco­no­mie de lohn teh­no­lo­gic. Defi­ci­tul acut de for­ță de mun­că și migra­ția sem­ni­fi­ca­ti­vă, con­co­mi­tent cu pre­siu­nea con­cu­ren­ți­a­lă dic­ta­tă de pia­ță, au gene­rat con­se­cin­țe ime­di­a­te asu­pra actu­a­lei mase sala­ri­a­le, adi­că asu­pra ace­lui ele­ment de com­pe­ti­ti­vi­ta­te pe care se bazea­ză actu­a­lul model eco­no­mic româ­nesc. Con­se­cin­țe­le la care facem refe­ri­re vizea­ză, în prin­ci­pal, o creș­te­re a numă­ru­lui de ore supli­men­ta­re, con­co­mi­tent cu o dete­ri­o­ra­re a con­di­ți­i­lor de mun­că, cu efec­te direc­te asu­pra stă­rii de sănă­ta­te a sala­ri­a­ți­lor din Româ­nia.

Con­di­ți­i­le de mun­că din Româ­nia sunt, în con­for­mi­ta­te cu sta­tis­ti­ci­le Agen­ți­ei Euro­pe­ne pen­tru Mun­că, prin­tre cele mai proas­te din Uniu­nea Euro­pea­nă într-un con­text în care nive­lul sala­ri­al este unul redus. Nive­lul încăr­că­tu­ri­lor gre­le ope­ra­te de sala­ri­a­ții români (49 în Româ­nia, 29,3 în UE, cal­cu­lat în con­for­mi­ta­te cu meto­do­lo­gia EUOSHA), acti­vi­tă­ți­le repe­ti­ti­ve (80,2 în Româ­nia, 58,2 în UE, cal­cu­lat în con­for­mi­ta­te cu meto­do­lo­gia EUOSHA), pozi­ți­i­le difi­ci­le (70,6 în Româ­nia, 42,8 în UE, cal­cu­lat în con­for­mi­ta­te cu meto­do­lo­gia EUOSHA), inten­si­ta­tea mun­cii (47,1 în Româ­nia, 26,6 în UE, cal­cu­lat în con­for­mi­ta­te cu meto­do­lo­gia EUOSHA), sub­stan­țe­le chi­mi­ce (20,8 în Româ­nia, 16,5 în UE, cal­cu­lat în con­for­mi­ta­te cu meto­do­lo­gia EUOSHA), zgo­mo­tul (35,2 în Româ­nia, 25,7 în UE, cal­cu­lat în con­for­mi­ta­te cu meto­do­lo­gia EUOSHA) repre­zin­tă indi­ca­tori care pro­bea­ză con­di­ți­i­le mult mai gre­le cu care se con­frun­tă sala­ri­a­ții din Româ­nia în com­pa­ra­ție cu alte sta­te membre[1].

Indus­tria con­struc­ți­i­lor de nave este una glo­ba­lă, impor­tan­tă pen­tru com­pe­ti­ti­vi­ta­tea eco­no­mi­ei euro­pe­ne în rela­ția cu pia­ța glo­ba­lă, cota de pia­ță a Uniu­nii Euro­pe­ne la nivel mondi­al este de apro­xi­ma­tiv 15%. La nive­lul Uniu­nii Euro­pe­ne exis­tă în jurul a 150 de șan­ti­e­re nava­le mari în care își des­fă­șoa­ră acti­vi­ta­tea apro­xi­ma­tiv 120.000 de sala­ri­ați. Româ­nia bene­fi­ci­a­ză de o pon­de­re de 7% la nivel euro­pean la capi­to­lul con­struc­ții de nave, fiind unul din­tre prin­ci­pa­le­le sta­te recep­toa­re de acti­vi­tă­ții de tip out­so­ur­cing în dome­ni­ul con­struc­ți­i­lor de nave. Sec­to­rul con­struc­ții nave româ­nesc bene­fi­ci­a­ză de ele­men­te de com­pe­ti­ti­vi­ta­te impor­tan­te atât pen­tru pia­ța euro­pea­nă cât și pen­tru cea glo­ba­lă, refe­rin­du-ne aici la tra­di­ția în con­struc­ția de nave, docuri usca­te, pozi­ție geo­gra­fi­că, for­ță de mun­că cali­fi­ca­tă, căi nava­le etc.

 

Apro­xi­ma­tiv 11.500 de sala­ri­ați lucrea­ză în șan­ti­e­re­le nava­le româ­nești, indus­tria repre­zen­tând apro­xi­ma­tiv 1% din PIB-ul Româ­ni­ei.

Con­di­ți­i­le de mun­că din indus­tria nava­lă sunt gre­le, aces­tea fiind con­si­de­ra­te nu numai incon­for­ta­bi­le dar și peri­cu­loa­se pen­tru sănă­ta­tea lucră­to­ri­lor. Mun­ca în con­struc­ția nava­lă se des­fă­șoa­ră în prin­ci­pal în aer liber, ade­sea în con­di­ții meteo nepri­e­te­noa­se (frig, ploa­ie, ger, căl­du­ră), sau în hale de mare capa­ci­ta­te, puțin sau deloc încă­l­zi­te sau ven­ti­la­te, hale în care fri­gul se sim­te sem­ni­fi­ca­tiv iar­na, iar vara sen­za­ția de căl­du­ră este ampli­fi­ca­tă. Mai mult decât atât, uti­li­za­rea unor echi­pa­men­te de mare capa­ci­ta­te sau tonaj gene­rea­ză nevo­ia unei aten­ții deo­se­bi­te, deo­a­re­ce ori­ce eroa­re poa­te pune în peri­col via­ța lucră­to­ri­lor.

Ris­cu­ri­le la care se expun anga­ja­ții din șan­ti­e­re­le nava­le sunt une­le sem­ni­fi­ca­ti­ve, în com­pa­ra­ție cu alte sec­toa­re eco­no­mi­ce.

Ris­cul de alu­ne­ca­re și căde­re, ris­cul de explo­zii sau scurt cir­cu­i­te care pot gene­ra arsuri con­sti­tu­ie ris­curi zil­ni­ce, con­si­de­ra­te a fi comu­ne pe șan­ti­e­re­le nava­le, însă nu și cele mai gra­ve. Ris­cul apa­ri­ți­ei boli­lor arti­cu­la­re, pe fon­dul des­fă­șu­ră­rii acti­vi­tă­ții în spa­ții extrem de îngus­te, în anu­mi­te cazuri, azbes­to­za și mez­o­te­li­o­mul (can­cer al ple­u­rei), repre­zin­tă une­le din­tre cele mai impor­tan­te ris­curi cu care se con­frun­tă sala­ri­a­ții din șan­ti­e­re­le nava­le, în con­di­ți­i­le inha­lă­rii de azbest, sau de alte dife­ri­te gaze uti­li­za­te în con­struc­ția sau repa­ra­ția de nave, mai ales în cazul ope­ra­țiu­ni­lor care pre­su­pun sudu­ra sau lucrul în spa­ții îngus­te și închi­se, spe­ci­fi­ce unor acti­vi­tăți pre­cum poli­za­re, sabla­re sau vop­si­to­rie.

Exis­tă com­pa­nii din indus­tria de con­struc­ții nave româ­nești în care 31,08% din­tre sala­ri­ați sunt apți con­di­țio­nat în a des­fă­șu­ra acti­vi­tă­ți­le spe­ci­fi­ce locu­lui de mun­că, iar 30,6% din­tre sala­ri­ați sunt inapți pen­tru lucrul la înăl­ți­me, în con­di­ți­i­le în care o mare par­te din acti­vi­ta­te în indus­tria con­struc­ți­i­lor de nave se des­fă­șoa­ră la înăl­ți­me. Aces­te pro­cen­te rele­vă că apro­xi­ma­tiv o tre­i­me din for­ța de mun­că este inap­tă pen­tru anu­mi­te acti­vi­tăți, sau aptă con­di­țio­nat, fiind o pon­de­re  scan­da­los de mare.

Inca­pa­ci­ta­tea tem­po­ra­ră de mun­că în sec­to­rul con­struc­ții  nave se află la un nivel îngri­jo­ră­tor, aceas­ta putând fi direct sau indi­rect aso­ci­a­tă con­di­ți­i­lor de mun­că deo­a­re­ce prin­ci­pa­le­le afec­țiuni care gene­rea­ză inca­pa­ci­ta­tea tem­po­ra­ră de mun­că sunt, con­form sta­tis­ti­ci­lor, boli­le apa­ra­tu­lui osteo-arti­cu­lar și boli­le res­pi­ra­to­rii.  

Sta­rea de sănă­ta­te a for­ței de mun­că din sec­to­rul con­struc­ții nave se degra­dea­ză, aceas­ta deve­nind una pre­ca­ră pe fon­dul unor con­di­ții de mun­că gre­le. Este mai mult decât evi­dent că măsu­ră­to­ri­le peri­o­di­ce sunt ine­fi­cien­te, situ­a­ție pro­ba­tă de date­le sta­tis­ti­ce care fun­damen­tea­ză degra­da­rea stă­rii de sănă­ta­te a sala­ri­a­ți­lor din sec­tor. Uti­li­za­rea spo­ra­di­că a echi­pa­men­te­lor de pro­tec­ție folo­si­te pen­tru a pro­te­ja sănă­ta­tea și secu­ri­ta­tea la locul de  mun­că (ven­ti­la­ție etc.), cu 3 zile îna­in­te de măsu­ră­to­ri­le peri­o­di­ce sau numai în tim­pul aces­to­ra, pen­tru a cos­me­ti­za con­di­ți­i­le de mun­că, s‑a dove­dit o stra­te­gie ine­fi­cien­tă care a afec­tat nega­tiv atrac­ti­vi­ta­tea locu­lui de mun­că și sta­rea de sănă­ta­te a sala­ri­a­ți­lor gene­rând pe ter­men lung un impact nega­tiv asu­pra com­pe­ti­ti­vi­tă­ții afa­ce­rii.

Pre­pon­de­ren­ța mun­cii fizi­ce pe care acti­vi­ta­tea din sec­to­rul con­struc­ții nave o pre­su­pu­ne con­co­mi­tent cu îmbă­trâ­ni­rea for­ței de mun­că de la nive­lul sec­to­ru­lui vor gene­ra un impact direct și ime­di­at asu­pra com­pe­ti­ti­vi­tă­ții șan­ti­e­re­lor nava­le româ­nești, aceas­ta fiind una afla­tă pe un trend des­cen­dent.

Pen­sio­na­rea baza­tă strict pe inte­re­se elec­to­ra­le sau poli­ti­ce, fără recu­noaș­te­rea rea­lă a difi­cul­tă­ți­lor cu care anu­mi­te sec­toa­re eco­no­mi­ce se con­frun­tă, este un feno­men care a luat amploa­re în ulti­ma peri­oa­dă, feno­men care gene­rea­ză con­se­cin­țe direc­te asu­pra încre­de­rii lucră­to­ru­lui din sec­to­rul con­struc­ții nave în capa­ci­ta­tea sta­tu­lui român de a‑i asi­gu­ra o recu­noaș­te­re a efor­tu­ri­lor rea­li­za­te dar și de a — i asi­gu­ra un echi­li­bru între ris­curi, sigu­ran­ță și acce­si­bi­li­ta­te finan­ci­a­ră.

În ace­lași timp, pen­tru eco­no­mia româ­neas­că, este pro­fund lip­sit de eti­că, imo­ral și pro­fund păgu­b­os, ca o per­soa­nă care lucrea­ză în con­di­ții nor­ma­le să bene­fi­cie­ze de pen­sie spe­cia­lă sau de redu­ce­rea peri­oa­dei de pen­sio­na­re, în con­di­ți­i­le în care per­soa­ne­le care îndu­ră cu ade­vă­rat con­di­ții spe­ci­a­le, zil­nic (vânt, ploa­ie, frig, expu­ne­re con­stan­tă la gaze toxi­ce), să fie men­ți­nu­te în pia­ța mun­cii până la o vâr­stă la care sta­rea de sănă­ta­te nu le mai per­mi­te să livre­ze o pro­duc­ti­vi­ta­te com­pe­ti­ti­vă. Aceas­tă situ­a­ție afec­tea­ză poten­ți­a­lul de dezvol­ta­re al sec­to­ru­lui con­struc­ții nave și, ire­me­di­a­bil, sta­rea de sănă­ta­te a lucră­to­ru­lui.

Având în vede­re cele mai sus men­țio­na­te, Fede­ra­ția Sin­di­ca­te­lor Libe­re din Româ­nia vă soli­ci­tă, în vede­rea asi­gu­ră­rii unui cadru etic care pro­te­jea­ză atât sănă­ta­tea și secu­ri­ta­tea sala­ri­a­ți­lor, cât și com­pe­ti­ti­vi­ta­tea sec­to­ru­lui, adop­ta­rea urmă­toa­re­lor măsuri:

· Redu­ce­rea vâr­stei de pen­sio­na­re la 55 de ani, cu con­di­ția exis­ten­ței sta­gi­u­lui com­plet de coti­za­re într-una din urmă­toa­re­le acti­vi­tăți spe­ci­fi­ce sec­to­ru­lui con­struc­ții nave: con­trol nedis­truc­tiv cu radi­a­ții ioni­zan­te, izo­la­re cu vată mine­ra­lă, gal­va­ni­za­re, sabla­re, vop­si­to­rie, sudu­ra, montare/demontare sche­le, lăcă­tu­șe­rie, tubu­la­tu­ra, poli­za­re;

· Ofe­ri­rea posi­bi­li­tă­ții pen­sio­nă­rii anti­ci­pa­te a sala­ri­a­ți­lor din sec­to­rul con­struc­ții nave, pe cos­tu­ri­le și con­tri­bu­ția anga­ja­to­ri­lor, aceștia putând supor­ta inte­gral sau par­ți­al cos­tu­ri­le pres­ta­ți­i­lor afe­ren­te pen­sio­nă­rii anti­ci­pa­te în con­di­ți­i­le unor dedu­ceri fis­ca­le;

· Trans­pa­ren­ti­za­rea, rapor­ta­rea și dise­mi­na­rea date­lor cu pri­vi­re la sta­rea sănă­tă­ții lucră­to­ri­lor din sec­to­rul con­struc­ții nave, demers impe­ra­tiv nece­sar com­ba­te­rii feno­me­nu­lui de sub­di­a­gnos­ti­ca­re și subra­por­ta­re a boli­lor pro­fe­sio­na­le;

· Asi­gu­ra­rea unui cadru de con­trol și moni­to­ri­za­re luna­ră a con­di­ți­i­lor de mun­că, în vede­rea indi­vi­du­a­li­ză­rii fac­to­ri­lor de risc la sănă­ta­tea și secu­ri­ta­tea sala­ri­a­ți­lor, în spe­cial a iden­ti­fi­că­rii expu­ne­rii lucră­to­ri­lor din sec­to­rul con­struc­ții nave la agenți can­ce­ri­geni;

· În con­for­mi­ta­te cu HG 191/2018, sta­bi­li­rea și ope­ra­țio­na­li­za­rea unei meto­do­lo­gii de tip cost-bene­fi­ciu, în vede­rea fun­damen­tă­rii poli­ti­ci­lor și deci­zi­i­lor în dome­ni­ul sănă­tă­ții și secu­ri­tă­ții în mun­că și a pro­tec­ți­ei lucră­to­ri­lor la nivel de sec­tor și de uni­ta­te;

· Sim­pli­fi­ca­rea pro­ce­du­ri­lor spe­ci­fi­ce recu­noaș­te­rii, sem­na­lă­rii și decla­ră­rii boli­lor pro­fe­sio­na­le, în con­di­ți­i­le exis­ten­ței unor dis­cre­pan­țe majo­re între rapoar­te­le refe­ri­toa­re la sta­rea de sănă­ta­te a sala­ri­a­ți­lor de la nive­lul com­pa­ni­i­lor și boli­le pro­fe­sio­na­le sau acci­den­te­le de mun­că decla­ra­te;

· Ope­ra­țio­na­li­za­rea Comi­te­tu­lui națio­nal tri­par­tit pen­tru sănă­ta­te și secu­ri­ta­te în mun­că, struc­tu­ră inac­ti­vă în momen­tul de față.

Ne expri­măm dis­po­ni­bi­li­ta­tea de a con­tri­bui ală­tu­ri de dum­ne­a­voas­tră în imple­men­ta­rea măsu­ri­lor suge­ra­te pre­cum și a ori­că­ror altor măsuri pe care le aveți în vede­re, în sen­sul pro­te­jă­rii sănă­tă­ții și secu­ri­tă­ții sala­ri­a­ți­lor, în situ­a­ția în care veți da curs celor men­țio­na­te în pre­zen­ta.          

Marin Flo­ri­an, pre­șe­din­te­le Fede­ra­ți­ei Sin­di­ca­te­lor Libe­re din Româ­nia (FSLR).

[1] https://osha.europa.eu/ro 


Man­ga­lia News, Mier­curi, 13.11.2019.


Susține cotidianul online Mangalia News.
Poți dona aici:
Mulțumim pentru sprijin.

LĂSAȚI UN MESAJ

Va rugam sa adaugati un mesaj
Va rugam sa introduceti numele