Emil-Corneliu Ninu: DRUMUL CĂRȚII, CU AURUL TOAMNEI ÎN FILE

    0
    129
    Booking.com

    DRUMUL CĂRȚII, CU AURUL TOAMNEI ÎN FILE

    de Emil-Cor­ne­liu Ninu.

    Sub oblă­du­i­rea „Verii de noiem­brie” bla­gie­ne, eu și fra­te­le meu, Ninu Geor­ge, pre­șe­dinți ai Sub­fi­li­a­lei Man­ga­lia a Aso­ci­a­ți­ei Națio­na­le CULTUL EROILOR „Regi­na Maria” și, res­pec­tiv, „Ali­an­ța Dem­ni­tă­ții Noas­tre”, am hălă­du­it pe pla­iu­ri­le fra­ți­lor de pes­te Prut, fiind noi repli­că vie, pes­te ani, a legen­da­ru­lui Badea Câr­țan. 

    La vola­nul mași­nii, cu mine „de‑a dreap­ta”, după tre­ce­rea Dună­rii cu bacul, la Galați, și a gra­ni­ței româ­no-mol­da­ve, am ajuns, cu greu, la „Casa Lim­bii Româ­ne” din Cău­șeni, unde ne‑a întâm­pi­nat dis­tin­sul nos­tru coleg de brea­slă și direc­tor, dl pro­fe­sor Vale­riu Ostaș

    Din păca­te, nu am apu­cat să deru­lăm, așa cum am fi vrut, amin­ti­ri­le lega­te de marea săr­bă­toa­re a „Zilei Lim­bii Româ­ne” (30 august) sau de par­ti­ci­pa­rea mea la fes­ti­vi­tă­ți­le din câte­va uni­tăți șco­la­re, cu oca­zia des­chi­de­rii anu­lui de învă­țământ (3 sep­tem­brie), căci înce­pu­se să se întu­ne­ce, dar cu un ceai tot ne-am delec­tat. Pache­te­le de cărți l‑au bucu­rat nespus, făcân­du-le loc între cele­lal­te sura­te, mai mult sau mai puțin spil­cu­i­te. 

    Cu greu ne-am des­păr­țit de dum­ne­a­lui, dar, împinși de la spa­te de „tim­pul care părea că nu mai are răb­da­re” cu noi, ne-am îndrep­tat spre capi­ta­la țării, Chi­și­nău, nu fără peri­pe­ți­i­le încur­că­rii căi­lor de ajun­ge­re la Aca­de­mie, locul de întâl­ni­re cu o ade­vă­ra­tă per­so­na­li­ta­te a cul­tu­rii și lite­ra­tu­rii mol­do­ve­ne, dl pro­fe­sor uni­ver­si­tar Ște­fan Sofro­no­vici, pe care am avut noro­cul să‑l întâl­nesc la cur­su­ri­le de vară de la Con­stan­ța ale „Uniu­nii Scri­i­to­ri­lor de Lim­ba Româ­nă”. 

    De aici, avea să ne fie un minu­nat ghid sufle­tis­ta poe­tă și pre­șe­din­te al amin­ti­tei aso­ci­a­ții, doam­na Dia­na Ciu­gu­rea­nu, al cărei pre­nu­me părea pre­des­ti­nat, căci am por­nit, într‑o ade­vă­ra­tă vână­toa­re, nici­de­cum cin­e­ge­ti­că, ci de „oameni” ade­vă­rați, pe care am avut bucu­ria să‑i întâl­nesc și chiar să‑i reîn­tâl­nesc. 

    Nu ne‑a împie­di­cat nici­de­cum întu­ne­ri­cul, nici fireș­ti­le, de acum, rătă­ciri pe une­le por­țiuni de șosea. Așa se face că, pe la mie­zul nop­ții, deja năvă­leam, înfri­gu­rați și înse­tați, în căl­du­ra casei părin­te­lui Ghen­a­die Pere­teat­cu, din Băxani, locul unde dlui păs­to­reș­te, la pro­priu și la figu­rat, ca pre­ot și pri­mar, sufle­te­le locu­i­to­ri­lor aces­tei miri­fi­ce așe­ză­ri.

    Des­căr­cân­du-ne, și aici, de o altă par­te a încăr­că­tu­rii noas­tre, cărți și jucă­rii, după cina îmbel­șu­ga­tă și vreo cinci cea­suri de odih­nă, dis-de-dimi­nea­ță, luând în gra­bă micul dejun, am avut fuga­ra oca­zie de a căl­ca pra­gul unei bise­rici, unde, ca nică­ieri, pe unde am popo­sit, în țară și pes­te hota­re, ne-am sim­țit, din­tr-oda­tă, într-un lăcaș cu totul și cu totul fami­li­al, deci mai mult decât fami­li­ar. Pic­tu­ri­le, tablo­u­ri­le, can­de­la­bre­le, cata­pe­teas­ma, jil­țu­ri­le păreau că ne vor­besc de la sine și ne invi­tă să ne așe­zăm, pen­tru litur­ghie.

    Sur­pri­za făcu­tă nouă a fost o cân­ta­re reli­gi­oa­să, cu lait­mo­ti­vul recu­noș­tin­ței adu­se Dom­nu­lui, inter­pre­ta­tă de dum­ne­a­lui și con­soar­ta dlui, prez­bi­te­ra Tatia­na. Că omul sfin­țeș­te locul ne‑a dovedit‑o gri­ja dlui pen­tru comu­ni­ta­te, cu o mul­ți­me de con­struc­ții noi, dar și vechi. Ast­fel, „Muze­ul Satu­lui”, ame­na­jat într‑o casă bătrâ­neas­că, păs­trea­ză o mul­ți­me de obiec­te, dona­te de cre­din­cioși, de la covoa­re, lămpi, unel­te, foto­gra­fii, mone­de, uni­for­me de șco­lari, oale și ulce­le etc., etc., până la o uneal­tă arhai­că de măci­nat, așa cum mai văzu­sem, cân­d­va, și prin păr­ți­le Gor­ju­lui și ale Dobro­gei. 

    Ne-am îndrep­tat, în con­ti­nu­a­re, spre Soro­ca, cu ace­lași ghid făcă­tor de minuni, doam­na Dia­na Ciu­gu­rea­nu, ale cărei rădă­cini cobo­a­ră adânc în isto­rie, până la Daniel Ciu­gu­rea­nu, unul din­tre sem­na­ta­rii actu­lui Uni­rii Basa­ra­biei cu Româ­nia (ală­tu­ri de Ion Incu­leț și Con­stan­tin Ste­re), pri­mul său minis­tru al Româ­ni­ei Mari, mort în închi­soa­rea de la Sighet. 

    La Lice­ul Teo­re­tic „Ion Cre­an­gă”, am avut deo­se­bi­ta plă­ce­re de a fi în mij­lo­cul cadre­lor de Lim­ba și Lite­ra­tu­ra Româ­nă, care, toc­mai dez­bă­teau o temă inte­re­san­tă des­pre teme­le date ele­vi­lor pen­tru aca­să, împre­u­nă cu doam­na inspec­toa­re Mari­a­na Dobo­șe­riu, fos­ta noas­tră cole­gă de la Școa­la Gimanzi­a­lă „Gala Galac­tion” din Man­ga­lia.

    Cu aceas­tă oca­zie, a fost înmâ­nat doam­nei inspec­tor tablo­ul înră­mat „Căr­ți­le trec Pru­tul”, având la bază pic­tu­ra bunu­lui nos­tru pri­e­ten și pic­tor din Man­ga­lia, Nicu­lae Găgea­nu, ale cărui com­po­zi­ții sunt cunos­cu­te de mult în țară și pes­te hota­re. Vor­bind des­pre actul donă­rii căr­ți­lor, am sub­li­ni­at efor­tul și impor­tan­ța ges­tu­lui făcut de mulți din­tre foș­tii pose­sori ai volu­me­lor, locu­i­tori nu numai ai Man­ga­li­ei, dar și ai Con­stan­ței. În acest sens, nume­le unor per­soa­ne, pre­cum Lia­na Naum, direc­to­rul Cer­cu­lui Mili­tar, domnii Bod­nă­res­cu, Ola­ru ș.a., din ora­șul nos­tru, sunt pil­de dem­ne de urmat. Tot­o­da­tă, a fost sub­li­ni­at fap­tul că acest prim trans­port va fi urmat de un altul, masiv, cât de curând, prin bună­vo­in­ța Pri­mă­ri­ei noas­tre.

    Cu mult inte­res, au fost ascul­ta­te deta­li­i­le con­cur­su­lui ini­țiat de noi, deja inter­națio­nal, ajuns la cea de‑a VII‑a edi­ție, „Ero­ul din fami­lia mea”, cu atât mai mult cu cât mare­le tro­feu, cel de la cate­go­ria „Liceu”, a fost câști­gat de ele­va Vicol Roxa­na din Ane­nii-Noi, Repu­bli­ca Mol­do­va, ceea ce a făcut posi­bil un sejur al fami­li­ei aces­te­ia, de aproa­pe o săp­tămâ­nă în cel mai vechi muni­ci­piu ates­tat al țării, Man­ga­lia, fos­ta ceta­te Cal­la­tis.

    Un argu­ment al isto­ri­ei stră­vechi, al fru­mu­se­ții și far­me­cu­lui aces­tui oraș l‑au con­sti­tu­it nu numai numă­rul oma­gi­al al revis­tei noas­tre „Man­ga­li­a­nul”, număr dedi­cat săr­bă­to­ri­rii Cen­te­na­ru­lui Marii Uniri, dar și melo­dia „Colț de real para­dis”, al cărei text și muzi­că ne apar­țin.

    Con­ti­nu­ând călă­to­ria noas­tră, am popo­sit, împre­u­nă cu doam­na inspec­tor Mari­a­na Dobo­șe­riu și cu doam­na direc­tor al Șco­lii Gim­na­zi­a­le „Ale­xan­dru Lupaș­cu” din Volo­vi­ța, ace­lași raion Soro­ca, unde am fost întâm­pi­nați cu mul­tă bucu­rie de către dna direc­tor Sve­tla­na Rahi­mov, ele­vii și cadre­le didac­ti­ce de aici, pri­mind, ulte­ri­or, și vizi­ta părin­te­lui Flo­ren­tin, soțul doam­nei Dobo­șe­riu, atât de prins în lucră­ri­le de res­ta­u­ra­re a bise­ri­cii din loca­li­ta­te.

    Ace­eași atmosfe­ră plă­cu­tă, ace­lași inte­res nedi­si­mu­lat cu care au recep­țio­nat mesa­je­le noas­tre, vizând invi­ta­ția par­ti­ci­pă­rii la con­cur­sul „EROUL DIN FAMILIA MEA”, cu atât mai mult cu cât patro­ni­mul șco­lii este chiar unul din­tre com­ba­tan­ții din Trans­nis­tria, căzut, la 19 iunie 1992, pen­tru inde­pen­den­ța Repu­bli­cii Mol­do­va, în eve­ni­men­te­le de la Tiras­pol, după des­tră­ma­rea Uniu­nii Sovi­e­ti­ce.

    Am fost bucu­roși să aflăm că deja a dema­rat acti­vi­ta­tea de ela­bo­ra­re a unor lucrări lite­ra­re pe tema pro­pu­să. 

    Atât la Cău­șeni, cât și la Soro­ca, am rugat cadre­le didac­ti­ce îndru­mă­toa­re să facă dum­ne­a­lor o pri­mă tri­e­re a com­pu­ne­ri­lor, pen­tru a sta­bili pri­mii trei elevi din fie­ca­re raion, care vor putea fi găz­du­iți într-un sejur de cir­ca cinci zile la mare, la Man­ga­lia. 

    Mul­țu­mind gaz­de­lor pen­tru ospi­ta­li­ta­tea lor renu­mi­tă, dru­mul de întoar­ce­re a fost, par­că, mult mai scurt, dis­cu­tând des­pre momen­te­le de neu­i­tat pen­tru noi, tră­i­te într-un timp apa­rent redus (două zile), dar căpă­tând veș­ni­cia amin­ti­ri­lor.

    MULȚUMIM, MOLDOVA DE PESTE PRUT, PENTRU TOT CE NE-AȚI OFERIT, TRECÂND CU SFINȚENIE PESTE ACESTEPODURI DE DORALE EXISTENȚEI NOASTRE COMUNE!


    Man­ga­lia News, 12.11.2018.


    piese-auto-mangalia.ro

    LĂSAȚI UN MESAJ

    Va rugam sa adaugati un mesaj
    Va rugam sa introduceti numele