MOVILA DOCUMACI — Povestea uimitoare a unui mormânt ridicat acum 2.300 de ani în sudul Dobrogei [VIDEO]

0
1119
Booking.com

MOVILA DOCUMACI — Un rege al geți­lor sau un gene­ral mace­do­nean? — Poves­tea uimi­toa­re a unui mor­mânt ridi­cat acum 2.300 de ani în sudul Dobro­gei.

La 1 km de Man­ga­lia se găseș­te unul din­tre cele mai uimi­toa­re situri arhe­o­lo­gi­ce din țară, dar și unul din­tre cele mai puțin cunos­cu­te. Acum 2.300 de ani s‑a ridi­cat la Kal­la­tis un mor­mânt de mari dimen­siuni pen­tru un con­du­că­tor al regiu­nii sau chiar pen­tru un rege și s‑a con­stru­it dea­su­pra o movi­lă arti­fi­ci­a­lă. De atunci, mor­mân­tul din movi­la denu­mi­tă Docu­maci a fost pră­dat de cău­tă­to­rii de comori, folo­sit pe post de locu­in­ță acum mai bine de un mile­niu și jumă­ta­te, dar și pe post de groa­pă de gunoi până acum doi ani. De la înce­put de 2017, o echi­pă de arhe­o­logi cer­ce­tea­ză mor­mân­tul în deta­liu și lucrea­ză la un plan de sal­va­re pen­tru locul în care o par­te din fres­ca de acum 23 de seco­le este încă vizi­bi­lă, în ciu­da tre­cu­tu­lui com­pli­cat.

Infor­ma­ția pe scurt:

  • Kal­la­tis a fost una din­tre colo­ni­i­le impor­tan­te înfi­in­ța­te de greci în ves­tul Mării Negre acum două mile­nii și jumă­ta­te. Gre­cii au cre­at zeci de colo­nii în teri­to­ri­i­le locu­i­te de ”bar­bari”, atrași de ape­le boga­te în peș­te, de tere­nu­ri­le ara­bi­le din zona lito­ra­lă și de posi­bi­li­ta­tea de a face comerț cu local­ni­cii.
  • Sute de tumuli — movi­le fune­ra­re — au fost ridi­cați în Anti­chi­ta­te în zona Kal­la­ti­dei, pe post de mor­min­te pen­tru oame­nii impor­tanți și fami­li­i­le lor. Doar câte­va zeci au mai rămas în pre­zent, una din­tre ele fiind Movi­la Docu­maci care avea 52 de metri în dia­me­tru și cir­ca 8 metri înăl­ți­me.
  • Ansam­blul fune­rar din Movi­la Docu­maci este unic în Româ­nia prin fap­tul că o bună par­te din fres­ca pic­ta­tă acum 2.300 de ani se mai păs­trea­ză încă. Poa­te fi văzut și soclul impo­zant al unei sta­tui ce ar fi putut repre­zen­ta un leu și, aproa­pe sigur era de dimen­siuni mari, vizi­bi­lă de ori­un­de din ora­șul antic.
  • Mor­mân­tul a fost des­co­pe­rit din întâm­pla­re în 1993, când s‑a extras ile­gal argi­lă pen­tru lucrări de con­struc­ții. O par­te din movi­lă a fost dis­tru­să atunci, dar săpă­tu­ri­le ulte­ri­oa­re ale Muze­u­lui din Man­ga­lia au ară­tat că de‑a lun­gul ani­lor mor­mân­tul a fost jefu­it, dar și folo­sit pe post de locu­in­ță, sau poa­te chiar ca loc sacru, în sec. X‑XI. Apoi, mul­te sute de ani a fost uitat.
  • Cu sigu­ran­ță, monu­men­tul ară­ta uimi­tor, în jurul anu­lui 300 î. Hr. când a fost ridi­cat. Nu se știe cine a fost îngro­pat aco­lo. S‑a pre­su­pus că ar fi fost un rege al geți­lor ori sci­ți­lor — ali­ați mili­tari în acea vre­me ai ora­șu­lui gre­cesc, dar nu este exclus să fi fost chiar mor­mân­tul unui con­du­că­tor mili­tar mace­do­nean – par­te a gar­ni­zoa­nei ce a con­dus Kal­la­tis în con­tex­tul cuce­ri­ri­lor lui Phi­lip Mace­don, tatăl lui Ale­xan­dru cel Mare. Cu sigu­ran­ță, a fost un per­so­naj impor­tant care a dis­pus de mul­te resur­se și auto­ri­ta­tea de a mobi­li­za for­țe mari de con­struc­ție.
  • O echi­pă de arhe­o­logi de la Insti­tu­tul ”Vasi­le Pâr­van” a înce­put în 2017 un pro­iect prin care ansam­blul să fie stu­di­at amă­nu­n­țit cu aju­to­rul teh­no­lo­gi­i­lor care per­mit ”radi­o­gra­fii sub­te­ra­ne”, dar și prin săpă­turi. Se cau­tă des­co­pe­ri­rea unor noi struc­turi de pia­tră, dar va fi întoc­mit și un plan de con­ser­va­re a monu­men­tu­lui și va fi publi­ca­tă o mono­gra­fie.

Gre­cii și uri­a­șul impe­riu colo­ni­al de acum două mile­nii și jumă­ta­te

Vă invi­tăm să vizio­nați arti­co­lul inte­gral pe science.hotnews.ro/stiri-arheologie


piese-auto-mangalia.ro

LĂSAȚI UN MESAJ

Va rugam sa adaugati un mesaj
Va rugam sa introduceti numele