Visit Dobrogea — Peştera Movile, aflată în nord-vestul municipiului Mangalia

0
1293
Booking.com

Visit Dobro­gea: Pes­te­ra (de la) Movi­le a fost des­co­pe­ri­ta in 1986 si repre­zin­ta una din cele mai impor­tan­te pes­teri din Roma­nia. Pes­te­ra s-a remar­cat prin eco­sis­te­mul unic in lume ce s-a des­co­pe­rit aici, atra­gand aten­tia pana si in ran­dul cer­ce­ta­to­ri­lor NASA (aces­tia com­pa­rand in anii ’90 medi­ul sub­te­ran din pes­te­ra Movi­le cu cel de pe Mar­te).

Pana in 1990, cand s-a ince­put explo­ra­rea pes­te­rii, cei 12.000 de metri patrati au fost com­plet izo­lati de schim­ba­ri­le mediu­lui exte­ri­or.

Eco­sis­te­mul se pre­su­pu­ne ca ar fi fost sepa­rat de medi­ul exte­ri­or pen­tru apro­xim­tiv 5.5 mili­oa­ne de ani, che­mo­sin­te­za fiind pro­ce­sul care sta la baza func­tio­na­rii sis­te­mu­lui.

Lucra­ri­le de cer­ce­ta­re (bios­pe­o­lo­gi­ca, gelo­gi­ca si explo­ra­ti­ve) au fost con­dus de Cris­ti­an Las­cu, Ste­fan Sar­bu si Radu Popa (mem­bri GESS). La ince­pu­tul ani­lor ’90 se des­co­pe­ra 35 spe­cii com­plet noi bios­pe­o­lo­gi­ei. Pe supra­fa­ţa apei sul­fu­roa­se din peş­te­ră s-a obser­vat pre­zenţa unui strat de câţi­va mili­me­tri gro­si­me de sub­stanţă albă, cre­moa­să. S-a con­sta­tat că era vor­ba des­pre o sub­stanţă orga­ni­că nutri­ti­vă, în care se aflau nume­roa­se orga­nis­me, înde­o­se­bi melci mici şi viermi.

Spe­ci­i­le des­co­pe­ri­te in aceas­ta pes­te­ra sunt majo­ri­ta­tea artro­po­de, apar­ti­nand cla­se­lor Ara­ch­ni­da, Crus­ta­cea, Myri­a­po­da si Insec­ta. Iar din­tre spe­ci­i­le acva­ti­ce exem­pla­re­le apar­tin cla­se­lor Phy­la Pla­thel­min­tes (viermi plati), Nema­to­da (viermi ine­lati), Roti­fe­ra, Anne­li­da (viermi seg­men­tati).

Aceas­ta pes­te­ra este popu­la­ta de lipi­tori rapi­to­re care isi iau sub­stan­te­le nutri­ti­ve de la cele cate­va spe­cii apar­ti­nand cla­sei Nema­to­da (viermi ine­lati) si Anne­li­da (viermi seg­men­tati), care, in schimb, depind de orga­nis­me­le chi­mi­o­sin­te­ti­zan­te.

De ase­me­nea, s-au des­co­pe­rit spe­cii noi de pra­da­tori cum ar fi doi pse­u­do­scor­pi­oni, un miri­a­pod, patru paien­jeni, si un scor­pi­on de apa, lipi­toa­rea care tra­ies­te de pe urma vier­mi­lor si un cen­ti­pod de aproa­pe 5 cen­ti­me­tri lun­gi­me. (S-a des­co­pe­rit un paian­jen a carui sin­gu­ra ruda apro­pi­a­ta se gaseste in Insu­le­le Cana­re).

Pes­te­ra Movi­le, unul din­tre cele mai neo­bis­nu­i­te eco­sis­te­me, este popu­la­ta cu never­te­bra­te care au adap­tari dato­ra­te vie­tii sub­te­ra­ne cum ar fi: au cor­pul depig­men­tat, regre­sia sau absen­ta tota­la a sim­tu­lui vazu­lui, se hra­nesc cu bac­te­rii si ciu­perci care obtin ener­gia din izvoa­re­le cal­de sul­fu­roa­se de sub pes­te­ra.

Pro­fil Pes­te­ra Movi­le — sec­tiu­ne.

Din punct de vede­re geo­lo­gic, pes­te­ra este ase­za­ta in Plat­for­ma Moe­si­ca si datea­za din Cua­ter­nar.

Avand o lun­gi­me tota­la de 300 de metri, este con­si­de­ra­ta rela­tiv mica, avand pasa­je ingus­te ce alca­tu­iesc un labi­rint de gale­rii joa­se, de 1–2 metri, cu pro­fil rot­u­n­jit, sapa­te in cal­ca­re ooli­ti­ce si luma­se­li­ce sar­ma­ti­e­ne.

Medi­ul din sub­te­ran este foar­te bogat in hydro­gen sul­fu­rat (8–12 mg/l), nive­lul oxi­ge­nu­lui este des­tul de redus (max. 10%), nive­lul dio­xi­du­lui de car­bon este ridi­cat (2–3.5%), in timp ce nive­lul meta­nu­lui este des­tul de ridi­cat (1–2%). Apa din pes­te­ra are o com­po­zi­tie chi­mi­ca dife­ri­ta fata de fan­ta­ni­le din apro­pi­e­re, iar in sedi­men­te­le din pes­te­ra nu s-au gasit izo­to­pii radi­oac­tivi comuni in solul Roma­niei dupa acci­den­tul de la Cer­no­bal din 1986.

Intra­rea in pes­te­ra se face prin­tr-un put sapat arti­fi­ci­al, urmat de apro­xi­ma­tiv 200 m de gale­rii usca­te labi­rin­ti­ce, cu un pro­fil rot­u­n­jit (ina­ti­mea intre 1–2m) si inun­da­te (sifoa­ne­le fiind repre­zen­ta­te de 3 clo­po­te de aer rela­tv mici).

Pes­te­ra este inchi­sa cu o poar­ta de beton, acce­sul fiind posi­bil doar cer­ce­ta­to­ri­lor. (sur­sa: Visit Dobro­gea).


Vă invi­tăm să vizio­nați și arti­co­lul: VIDEO Peş­te­ra Movi­le, cap­su­la tim­pu­lui pen­tru 5,5 mili­oa­ne de ani. Medi­ul din gro­tă, ase­mu­it celui de pe Mar­te – via­ţă fără oxi­gen


Man­ga­lia News, 11.06.2018.


piese-auto-mangalia.ro

LĂSAȚI UN MESAJ

Va rugam sa adaugati un mesaj
Va rugam sa introduceti numele