Cum au respins comuniştii DONAŢIA lui Brâncuşi, după analiza unei ţesătoare şi a unui tipograf. “Operele lui nu ajută cu nimic. Refuzăm!” — DOCUMENT, VIDEO + FOTO

0
231
Booking.com

Comi­sia care s-a ocu­pat de inves­ti­ga­rea ope­re­lor a fost coor­do­na­tă de o fos­tă ţesă­toa­re şi un fost tipo­graf.

În anul 1951, Con­stan­tin Brân­cu­şi hotă­ră­ş­te să done­ze sta­tu­lui român lucră­ri­le afla­te în ate­li­e­rul său de la Paris. El spe­ra, ast­fel, că va putea lăsa moş­te­ni­re Româ­ni­ei tot ceea ce putea el oferi mai bun. Spre sur­prin­de­rea mare­lui artist, la soli­ci­ta­rea aca­de­mi­cie­ni­lor din acea peri­oa­dă, auto­ri­tă­ţi­le comu­nis­te îi refu­ză ofer­ta.

La înce­pu­tul ani­lor ’50, prin­tre mem­brii Aca­de­mi­ei RPR se numă­rau per­so­na­li­tă­ţi de renu­me pre­cum: Miha­il Sado­vea­nu, Geor­ge Căli­ne­scu, Camil Petres­cu sau Geo Bogza. Aces­to­ra li s-a adus în atenţie fap­tul că Brân­cu­şi dorea să îşi done­ze sculp­tu­ri­le către sta­tul român, însă au refu­zat cate­goric aceas­tă pro­pu­ne­re, deo­a­re­ce con­si­de­rau că artis­tul nu res­pec­tă tipa­re­le cla­si­ce ale dome­ni­u­lui în care acti­va.

Mai mult decât atât, aca­de­mi­cie­nii l-au refu­zat pe Brân­cu­şi pen­tru că lua­se con­tact cu lumea artis­ti­că pari­zia­nă, des­pre care spu­neau că îl influ­enţa­se în mod nega­tiv. Spe­cia­li­ş­tii români spu­neau des­pre sculp­tor că, deşi folo­sea în ope­re­le sale de artă ele­men­te ale artei popu­la­re româ­neşti, îşi expri­mă viziu­nea prin mij­loa­ce tipic “bur­ghe­ze”.

Pe 28 febru­a­rie, res­pec­tiv 7 mar­tie 1951, au avut loc şedinţe­le Secţiu­nii de Şti­inţa Lim­bii, Lite­ra­tu­ră şi Artă, din cadrul Aca­de­mi­ei Repu­bli­cii Popu­la­re Româ­ne. Adu­nă­ri­le au fost pre­zi­da­te de poe­tul Ale­xan­dru Toma, iar la ele au par­ti­ci­pat, prin­tre alţii, Ior­gu Ior­dan, Geor­ge Căli­ne­scu, Ale­xan­dru Rosetti şi Gala Galac­tion.

Întâl­ni­ri­le au fost orga­ni­za­te cu sco­pul de a dez­ba­te soli­ci­ta­rea lui Con­stan­tin Brân­cu­şi de a dona sta­tu­lui român ope­re­le sale din ate­li­e­rul pe care îl deţi­nea în Paris. În total erau 230 de sculp­turi, 41 de dese­ne, 1600 de foto­gra­fii, dar şi unel­te, pie­se de mobi­li­er etc.

George Călinescu: ”Brâncuşi nu poate fi considerat un creator în sculptură”

Citiți con­ti­nu­a­rea aici.


piese-auto-mangalia.ro

LĂSAȚI UN MESAJ

Va rugam sa adaugati un mesaj
Va rugam sa introduceti numele