MANGALIA 20, episodul 7: Cinematografie, Teatru, Actori, Actrite

0
400
Booking.com

Mangalia20-montaj-foto

MANGALIA 20 – Un TOP al personalităților locale

- epi­so­dul 7 -

Anul aces­ta se împli­nesc 20 DE ANI de când ora­șul Man­ga­lia a fost decla­rat muni­ci­piu (1995 — 2015).

Cu acest pri­lej, redac­ția zia­ru­lui onli­ne www.MangaliaNews.ro a lan­sat Topul per­so­na­li­tă­ți­lor loca­leMANGALIA TOP 20”. Au tre­cut, așa­dar, 20 de ani de când Man­ga­lia este muni­ci­piu; noi am ales pen­tru a punc­ta acest eve­ni­ment 20 de dome­nii în care s-au afir­mat con­ci­ta­di­nii noș­tri, de-a lun­gul vre­mii, încer­când, tot­o­da­tă să “upda­tămMono­gra­fia “Man­ga­lia în pagi­ni­le vre­mii”, scri­să în 2007 de Aure­lia și Ale­xan­dru Lăpușan.

Arti­co­lul ante­ri­or a cuprins dome­ni­i­le CERCETĂRI SUBACVATICE, BIO-SPEOLOGIE.

Con­ti­nu­ăm astăzi cu Epi­so­dul 7, dedi­cat Zilei Mondi­a­le a Tea­tru­lui — 27 mar­tie: 

CINEMATOGRAFIE, TEATRU, ACTORI, ACTRIȚE:


In Memo­ri­am: 

Chia­mil Mus­ta­fa CHIAMIL,

ope­ra­tor ima­gi­ne film, năs­cut la 4 octom­brie 1928 în Man­ga­lia, absol­vent al IATC I.L.Caragiale Bucu­res­ti, 1954;  în stu­di­o­u­ri­le Al.Sahia a rea­li­zat cca. 1.350 subiec­te de jur­na­le pe dife­ri­te teme, 243 fil­me docu­men­ta­re și ști­in­ți­fi­ce, un film artis­tic de lung metraj.


DUMITRIU Filip,

pic­tor și sce­no­graf, năs­cut la Man­ga­lia în 1913. Din 1953 a fost anga­jat la Stu­di­o­u­ri­le Buftea; în cei pes­te 40 de ani de cre­a­ție artis­ti­că, a rea­li­zat sce­no­gra­fia pen­tru 120 de pie­se de tea­tru și 35 de fil­me artis­ti­ce de lung metraj.


Regi­zo­rul Ghe­or­ghe VITANIDIS,

gheorghe-vitanidis

S-a năs­cut la 01 octom­brie 1929, în Man­ga­lia. In 1953 a absol­vit Insti­tu­tul Natio­nal de Arta Tea­tra­la si Cine­ma­to­gra­fi­ca si a debu­tat in 1958, ca asis­tent de regie al lui Lou­is Daqu­in, cu fil­mul ‚Ciuli­nii Bara­ga­nu­lui”. Pana in 1987, a regi­zat 19 fil­me. A fost pro­fe­sor la IATC, intre 1961–1989. De etnie gre­a­ca, Vita­ni­dis a fon­dat in 1990 Uniu­nea Ele­na din Roma­nia. A murit la 25 noiem­brie 1995, la Ate­na.

Absol­vent în 1953 al Insti­tu­tu­lui Națio­nal de Artă Tea­tra­lă și Cine­ma-togra­fi­că, se lansea­ză în anul 1958 (asis­tent de regie ală­tu­ri de rea­li­za­to-rul fran­cez Lou­is Daqu­in) cu „Ciuli­nii Bără­ga­nu­lui” („Les char­dons du Bara­gan”), film selec­țio­nat și nomi­na­li­zat la Pal­me D’Or în cadrul Fes­ti­va­lu­lui de la Can­nes din acealși an.

Alte două fil­me ale sale („Rău­tă­cio­sul ado­les­cent”, 1968 și „Cli­pa”, 1979) au par­ti­ci­pat la Fes­ti­va­lul de film inter­națio­nal de la Mosco­va.

gheorghe_vitanidis

Cea mai vizio­na­tă și popu­la­ră peli­cu­lă regi­za­tă de Ghe­or­ghe Vita­ni­dis a fost fil­mul în două serii Cipri­an Porum­bes­cu (1973) (pe ecran pano­ra­mic), avân­du-l ca pro­ta­go­nist pe Vlad Rădes­cu. Dia­lo­gu­ri­le au fost sem­na­te de Fănuș Nea­gu.

Lun­gă acti­vi­ta­te didac­ti­că la IATC (1961–1989), unde o bună peri­oa­dă a con­dus și Cate­dra de Regie film.

Fil­me regi­za­te de Ghe­or­ghe Vita­ni­dis:

  • În fie­ca­re zi mi-e dor de tine (1987)
  • Zi de sar­ba­toa­re (1986)

Afis-Gaudeamus-300x210

  • Coli­e­rul de tur­coa­ze (1985)
  • Mas­ca de argint (1985)
  • Dra­gos­tea şi revo­lu­ţia (1983)

dragostea-si-revolutia-regia-gheorghe-vitanidis

  • Burebis­ta (1980)
  • Cli­pa (1979)
  • Raz­bo­i­ul Inde­pen­den­tei (Seri­al TV) / Raz­bo­i­ul Inde­pen­den­tei (1977)
  • Casa de la mie­zul nop­tii (1976)
  • Mus­che­ta­rul roman (1975) — regi­zor
  • Dimi­trie Can­te­mir (1973) — regi­zor

burebista-gheorghe-vitanidis

  • Cipri­an Porum­bes­cu (1972)
  • Face­rea lumii (1971)
  • Rău­tă­cio­sul ado­les­cent (1969)
  • Gau­dea­mus igi­tur (1965)
  • Post res­tant (1961)
  • Băieţii noş­tri (1959)

Fil­mo­gra­fie – sce­na­rist:

  • Băie­ții noș­tri (1959)
  • Cipri­an Porum­bes­cu (1972)

Fil­mo­gra­fie — prim-asis­tent regie:

  • Ciuli­nii Bără­ga­nu­lui (1958) — prim-asis­tent regie.

ARTIȘTI CONTEMPORANI:

Ceci­lia BÂRBORA.

Actri­ță a Tea­tru­lui Națio­nal din Bucu­rești, joa­că cu mul­tă pasiu­ne tea­tru, dar are și o fil­mo­gra­fie impre­sio­nan­tă. A jucat în mul­te din­tre peli­cu­le­le soțu­lui ei, regi­zo­rul Mir­cea Dane­liuc. S-a năs­cut în ziua de 10 mai 1963, în satul Cri­vi­na, jude­țul Mehe­dinți. Lega­tă cu toa­te fire­le de copi­lă­ria și ado­les­cen­ța petre­cu­te la Man­ga­lia, măr­tu­ri­seș­te public:

Iubesc enorm Man­ga­lia, ora­șul meu, aco­lo unde mi-am des­co­pe­rit dra­gos­tea pen­tru tea­tru. Ca ele­vă, am acti­vat la cer­cu­ri­le artis­ti­ce din școa­lă, de la Casa de Cul­tu­ră și Casa Arma­tei… De Man­ga­lia mă lea­gă mai ales părin­ții, buni­cii, fra­te­le, Con­stan­tin Bâr­bo­ră, nepo­tul, cole­gii, dar, în ace­eași măsu­ră, și marea… De dra­gul Man­ga­li­ei, am con­vins regi­zo­rul fil­mu­lui «Sis­te­mul ner­vos» să pună pe peli­cu­lă un afiș îmbie­tor: «Mer­geți la Man­ga­lia»! ”.

CECILIA BÂRBORA:

Îi mulţu­mesc lui Dum­ne­zeu pen­tru că mi-a împli­nit toa­te vise­le mari”.

Actri­ţă de tea­tru şi cine­ma, a urcat pe orbi­ta suc­ce­su­lui în fil­me cu carie­ră inter­na­ţio­na­lă, mul­te din­tre ele rea­li­za­te de cele­brul ei soţ, regi­zo­rul Mir­cea Dane­liuc.

Cu gena acto­ri­ei în sân­ge

- Deşi aveţi o carie­ră de actri­ţă încu­nu­na­tă cu două pre­zenţe la Fes­ti­va­lul de film de la Can­nes (în 1995, cu “Sena­to­rul mel­ci­lor”, în regia lui Mir­cea Dane­liuc, şi în 1996, cu “Prea târ­ziu”, în regia lui Lucian Pin­ti­lie), sun­teţi de o dis­creţie tot mai rar în­tâlnită în soci­e­ta­tea trom­pe­tis­tă de azi, atât de avi­dă de publi­ci­ta­te zgo­mo­toa­să. Modes­tia şi bunul simţ se moş­te­nesc pe linie de fami­lie?

- Aşa îmi pla­ce să cred, căci şi părinţii, şi buni­cii din par­tea tatei, care m-au cres­cut până la şap­te ani, au fost niş­te oameni modeşti, cu bun simţ şi de o incre­di­bi­lă gene­ro­zi­ta­te, care şi-ar fi dat şi căma­şa de pe ei ca să aju­te pe cine­va aflat în nevo­ie. Din feri­ci­re, Dum­ne­zeu şi fami­lia m-au hăru­it cu o copi­lă­rie şi o ado­lescenţă cu-ade­vă­rat de poves­te, ambe­le petre­cu­te pe malul câte unui întins de apă. M-am năs­cut în Cri­vi­na, un sat aflat la vreo două­zeci de kilo­me­tri de Tur­nu Seve­rin. De aco­lo pro­vin şi părinţii mei, care s-au căsă­to­rit de foar­te tineri, din­tr-o mare iubi­re. Mama m-a năs­cut când avea şap­te­spre­ze­ce ani, iar pe fra­te­le meu l-a avut patru ani mai târ­ziu. După ter­mi­na­rea stu­di­i­lor, tata, proas­păt ofi­ţer, a fost repar­ti­zat la secţia de paşa­poar­te din punc­tul de fron­ti­e­ră Vama Veche, aşa că a fost nevo­it să se sta­bi­leas­că la Man­ga­lia, iar mama, îndră­gos­ti­tă până pes­te cap, l-a urmat. Eu am rămas cu buni­cii, aşa că, până la şap­te ani, am zbu­r­dat libe­ră prin gră­di­na lor, un ade­vă­rat rai cu flori, sau prin­tre sal­câ­mii par­fu­ma­ţi care îmbră­ţi­şau Dună­rea. Am fost un copil des­tul de zvă­pă­i­at, cu o per­so­na­li­ta­te bine mar­ca­tă, care nu o recu­noş­tea ca auto­ri­ta­te decât pe “Mama­re”. Apoi, când a venit vre­mea să merg la şcoa­lă, m-am mutat la Man­ga­lia, ală­tu­ri de părinţi. Aco­lo am des­co­pe­rit marea şi poe­zia ei mis­te­ri­oa­să, care îmi răsco­lea emoţio­na­li­ta­tea, deja aple­ca­tă către ver­suri…

Cecilia Barbora1

Citiți con­ti­nu­a­rea inter­vi­u­lui în formula-as.ro:

http://www.formula-as.ro/2014/1112/planete-culturale-30/cecilia-barbora-ii-multumesc-lui-dumnezeu-ca-mi-a-implinit-toate-visele-mari-17560

Fil­me cu Ceci­lia Bâr­bo­ră:

  • …Mama ei de tranzi­ţie!?! (2011) Tra­i­ler
  • Nar­ci­sa Săl­ba­ti­că (2010) — Eca­te­ri­na
  • Tan­ti (2010) — Lau­ra Tra­i­ler
  • Mari­le­na (2009) — Mari­le­na Tra­i­ler
  • Sis­te­mul ner­vos (2005) — Tuta
  • Amba­sa­dori, cău­tam Patrie (2003) — Nona
  • Prea târ­ziu (1996) — Ali­na Ungu­rea­nu
  • Sena­to­rul mel­ci­lor (1995)
  • Aceas­tă leha­mi­te (1994) — Vali
  • Fata babei (1992)
  • Tusea şi jun­ghiul (1992) — fata mosu­lui
  • A unspre­ze­cea porun­că (1991)
  • Iacob (1988) — Aspa­sia
  • Pădu­rea de fagi (1986).

Actrița Adriana ȘCHIOPU

Adriana_Schiopu_

S-a năs­cut la 21 octom­brie 1954 la Man­ga­lia. Căsă­to­ri­tă cu mare­le actor Dem Rădu­les­cu (d.2.000), un soţ pe măsu­ra acto­ru­lui. Dem Rădu­les­cu şi Adri­a­na Şchi­o­pu au tră­it o super­bă poves­te de dra­gos­te, încu­nu­na­tă de naş­te­rea fii­cei lor, Iri­na.

Cri­ti­ca de spe­cia­li­ta­te scrie des­pre actri­ța Adri­a­na Șchi­o­pu că dove­deș­te un sen­zu­al tem­pe­ra­ment vul­ca­nic, dub­lat de o cen­zu­ră cere­bra­lă ce-i echi­li­brea­ză par­ti­tu­ri­le elec­tri­zan­te, exe­cu­ta­te cu mate­ma­tic aplomb și, evi­dent, impact sigur la public, indi­fe­rent de regis­trul grav ori comic.

adriana-schiopu

Fil­mo­gra­fie:

  • 2008     Car­ne­ra: The Wal­king Moun­tain             
  • 2004     Stra­da Feri­ci­rii, nr.9       
  • 2002     Matra­gu­na        
  • 1999      Fai­mo­sul papa­ra­z­zo      
  • 1988      Dru­met în calea lupi­lor 
  • 1982      San­taj  
  • 1982      Con­curs             
  • 1981      Gra­bes­te-te încet           
  • 1981      Croa­zie­ra           
  • 1978      Gus­tul si culoa­rea feri­ci­rii           
  • 1977      Eu, tu si Ovi­diu.

ARTIȘTI AMATORI DE GENIU, din MANGALIA:

Tudorel LUPU,

pasio­nat regi­zor, inter­pret ama­tor și Tru­pa sa de tea­tru din anii ’80.

Câteva cuvinte despre Teatrul Popular înființat la Mangalia în anul 1987:

Spi­cu­im din amin­ti­ri­le pro­fe­so­ru­lui Tra­ian Lupu, direc­tor al Casei de Cul­tu­ră din Man­ga­lia între anii 1985–1991:

Tot în acea peri­oa­dă am reu­şit să înfi­inţăm Tea­trul Popu­lar cu sta­giu­ne per­ma­nen­tă în cadrul Casei de Cul­tu­ră din Man­ga­lia, cu “pata­la­ma” ofi­ci­a­lă de la omo­ni­mul Minis­te­ru­lui Cul­tu­rii de acum, cu reper­to­riu per­ma­nent (19 mai 1987). 

teatrul-popular-mangalia-decizia-de-infiintare

În memo­ria mul­tor ama­tori de tea­tru din Man­ga­lia, sunt sigur că au rămas pie­se­le “Bill opti­mis­tul, sau idi­lă newyor­ke­ză” a lui Paul Eve­rac, cu care am obți­nut Locul I pe ţară şi titlul de Tea­tru popu­lar, în regia exce­pţio­na­lu­lui regi­zor ama­tor Tudo­rel (Relu) Lupu, tânăr ingi­ner în Şan­ti­e­rul Naval 2 Mai Man­ga­lia, pe vre­mea ace­ea. 

teatrul-popular-mangalia-fisa-prezentare

Sau, “Gene­ra­lul si ina­mi­cii”, o altă pie­să gro­za­vă regi­za­tă şi inter­pre­ta­tă de ace­la­şi Relu Lupu, împre­u­nă cu Vio­rel Chiur­tu… Celor doi li s-au ală­tu­rat ca par­te­neri de sce­nă — Adri­a­na Puţu­rea­nu, un talent extra­or­di­nar, Ele­na Zaha­ria, Iuli­a­na Bugu și Cris­ti­an Băr­hă­les­cu, elev de liceu pe atunci. Iar lis­ta ar putea con­ti­nua cu Anca Duțu, Cezar Ior­da­che, Adri­an Vâl­cu, Con­stan­tin Oltea­nu, Simion Gâr­dan, Ele­na Dinu, Ele­na Cio­can, Adri­an Mihă­i­les­cu și mulți alți pasio­nați artiști ama­tori de tea­tru, de toa­te vâr­ste­le și de toa­te pro­fe­si­i­le, pe care-i unea pasiu­nea pen­tru tea­tru… Chiar dacă repe­tam nopți la rând, după spec­ta­co­le­le de film, în sala înghe­ța­tă și ne încă­l­zeam cu câte o ceaș­că de ceai fier­bin­te făcut pe reșou de sim­pa­ti­ca noas­tră cole­gă Tatia­na Avram… Nelu Bote­za­tu rezis­ta și el lân­gă noi cu lumi­ni­le și sono­ri­za­rea până târ­ziu în noap­te, iar sce­no­gra­fia era rea­li­za­tă cât ai bate din pal­me de “bădia” Ion Călă­ra­șu, pic­tor exe­cu­tant. Pen­tru o scur­tă peri­oa­dă de timp ni s-a ală­tu­rat și artis­tul plas­tic Ion Câr­joi, cu care am fost coleg la facul­ta­tea de Arte Plas­ti­ce din Timi­șoa­ra, un boem, veș­nic îndră­gos­tit de mare și de mun­te… Mai com­ple­ta­se echi­pa noas­tră de sce­no­grafi și Came­lia Rusu Sado­vei, o tână­ră și talen­ta­tă plas­ti­ci­a­nă, în pre­zent  pro­fe­sor la Cole­gi­ul de Artă „Cipri­an Porum­bes­cu” din Sucea­va… Oameni fru­moși, în oglin­da amin­ti­ri­lor fru­moa­se…”.

Mai mul­te deta­lii des­pre acea peri­oa­dă, puteți afla AICI.


Mir­cea Tudo­să

Mir­cea Tudo­să: „Toa­te rolu­ri­le care îmi sunt încre­dinţa­te mă îmbo­gă­ţesc şi mă aju­tă să evo­lu­ez ca actor”. 

După pre­mie­ra mondi­a­lă de la Lon­dra, pe 6 febru­a­rie, aştep­ta­tul film „D’Ora – Emi­gran­ta român­că”, în regia Deli­ei Antal, a sosit şi în Româ­nia. Spec­ta­co­lul de gală a avut loc la Bucu­reşti pe 24 apri­lie, iar peli­cu­la va rula şi în Bănie, înce­pând cu data de 9 mai. Într-un rol prin­ci­pal, ală­tu­ri de regi­zoa­re, joa­că şi tână­rul actor crai­o­vean Mir­cea Tudo­să. 

Rep.: Cum aţi ajuns să juca­ţi în acest film?

Mir­cea Tudo­să: Am ajuns să joc în acest film prin inter­me­di­ul Vero­ni­căi Lazăr Arse­ne, soţia lui Mihai Arse­ne — care a fost actor la Tea­trul Naţio­nal Crai­o­va. În urmă cu nouă ani s-au sta­bi­lit în Anglia. Aco­lo, Mihai a cunos­cut recu­noa­ş­te­rea inter­na­ţio­na­lă, atât ca actor de film, cât şi de tea­tru. Vera — cum îi spu­nem noi, pri­e­te­nii — a deve­nit agent pen­tru actori şi pro­du­că­toa­re de film.

mircea-tudosa

Într-o sea­ră, în urmă cu patru ani, mi-a tri­mis un mesaj pe mail în care mi-a poves­tit că o tână­ră actri­ţă şi regi­zoa­re român­că, Delia Antal, sta­bi­li­tă în Anglia, a scris o car­te des­pre via­ţa emi­granţi­lor români, un roman numit „D’Ora”, pe care vrea să-l ecra­ni­ze­ze şi mă între­ba dacă aş fi de acord să dau un cas­ting pen­tru rolul Daniel, fra­te­le Dorei, rol prin­ci­pal mas­culin. Am rugat-o să îmi tri­mi­tă sce­na­ri­ul. Poves­tea şi rolul mi-au plă­cut foar­te mult şi am accep­tat ime­di­at. Apoi am pri­mit două sce­ne tri­mi­se de catre Delia. Prac­tic, am dat pro­ba prin inter­net fil­mân­du-mă sin­gur cu un apa­rat foto ieftin. Delia m-a plă­cut şi m-a dis­tri­bu­it. Pri­ma zi de fil­ma­re a avut loc pe 25 apri­lie 2010. Nu ştiu dacă e o întâm­pla­re sau aşa a vrut des­ti­nul, însă data pre­mi­e­rei fil­mu­lui în Româ­nia a fost 25 apri­lie 2014. Fru­mos, nu-i aşa?

mircea-tudosa2

Rep.: Poves­ti­ţi pe scurt subiec­tul fil­mu­lui.

M.T.: Fil­mul redă poves­tea unei tine­re român­ce care ajun­ge în Anglia, unde întâl­neş­te o lume total dife­ri­tă de cea din Româ­nia. Tână­ra se con­frun­tă cu gre­u­tă­ţi­le vieţii de emi­grant şi, uşor, uşor,  intră în tot felul de încur­că­tu­ri: de la tra­fic de paşa­poar­te fal­se la con­sum de dro­guri. La un moment dat, reu­şeş­te să îl adu­că aco­lo şi pe fra­te­le ei, Daniel, căru­ia îi găseş­te de mun­că pe un şan­ti­er de con­stru­cţii. Daniel nu se poa­te adap­ta vieţii dinAn­gli­a­şi nu poa­te accep­ta încur­că­tu­ri­le în care a intrat Dora. Când află ca sora lui a fost vio­la­tă de mafi­o­tul Char­lie (per­so­naj inter­pre­tat de Mihai Arse­ne), încear­că să îl uci­dă. Nu reu­şeş­te şi în cele din urmă sfârşeş­te prin a fi ucis el însu­şi.

dora-mircea-tudosa

Rep.: Cum vă apre­cia­ţi rolul din acest film? A fost unul difi­cil?

M.T.: Nu pot să afirm că exis­tă roluri uşoa­re şi roluri gre­le. Fie­ca­re per­so­naj are com­ple­xi­ta­tea lui. Un actor este che­mat pe sce­nă sau în film să dea via­ţă unei tipo­lo­gii uma­ne. Când vor­bim des­pre emi­gran­tul ina­dap­tat Daniel, nu ne refe­rim doar la per­soa­na lui, ci la ceea ce repre­zin­tă el. Aici am văzut che­ia rolu­lui şi am cău­tat să aflu cât mai mul­te des­pre via­ţa emi­granţi­lor.

mircea-tudosa3

Rep.: Ţinând cont că sun­teţi un actor de tea­tru, v-au afec­tat dife­renţe­le mari din­tre cele două arte în ela­bo­ra­rea rolu­lui sau a moda­li­tă­ţii de inter­pre­ta­re?

M.T.: E o dis­cu­ţie întrea­gă pe tema dife­renţe­lor din­tre teh­ni­ca tea­tra­lă de inter­pre­ta­re a unui rol şi cea de film. Aş zice că lip­sa mea de expe­rienţă în film mi-a dat ceva de fur­că, pen­tru că eşti învă­ţat în facul­ta­te că în tea­tru se joa­că în tuşă groa­să (adi­că se exa­ge­rea­ză puţin rea­cţi­i­le şi teh­ni­ca voca­lă), iar în film în tuşă subţi­re (adi­că rea­cţi­i­le sunt reda­te cât mai aproa­pe de cele din via­ţa rea­lă). Am văzut însă că ade­vă­rul e unde­va la mij­loc. Delia ne-a zis că vrea să facă un film de artă, iar în mun­ca noas­tră să urmă­rim să redăm cât mai fidel via­ţa şi des­ti­nul per­so­na­je­lor noas­tre, cu toa­te angoa­se­le şi frămân­ta­ri­le lor.

mircea-tudosa5

Rep.: Unde au avut loc fil­mă­ri­le?

M.T.: Eu am fil­mat în satul Ciu­te­lec din Bihor, Lon­dra şi Bri­gh­ton.

Rep.: Cum apre­cia­ţi, acum, la final, expe­rienţa cine­ma­to­gra­fi­că?

M.T.: Aces­ta este pri­mul meu rol în fil­mul de lung metraj. Toa­te rolu­ri­le care îmi sunt încre­dinţa­te mă îmbo­gă­ţesc şi mă aju­tă să evo­lu­ez ca actor. Sper să mai am oca­zia să joc şi în alte fil­me.

mircea-tudosa3

Rep.: Ce le-aţi spu­ne spec­ta­to­ri­lor crai­o­ve­ni ca să-i deter­mi­na­ţi să vadă fil­mul?

M.T.: Din­co­lo de subiec­ti­vis­mul meu invo­lun­tar, cred că acest film meri­tă văzut. E un film inde­pen­dent la care s-a lucrat timp de patru ani. Poves­tea meri­tă văzu­tă pen­tru că, aşa cum spu­nea doam­na Iri­na Mar­ga­re­ta Nis­tor, „este un ghid pen­tru ori­ce român care vrea să emi­gre­ze”, iar acto­rul Armand Asan­te o apre­cia­ză drept o come­die nea­gră. „Lon­don Film Revi­ew” a dat aces­tui film patru ste­le din cinci. Vă aştep­tăm în săli­le de cine­ma.

Scurt por­tret al acto­ru­lui Mir­cea Tudo­să

În 2004 a  par­ti­ci­pat la Gala tână­ru­lui actor “Hop” de la Man­ga­lia cu mono­lo­gul Vaga­bon­dul din „Omul care a văzut moar­tea”, de Vic­tor Efti­miu, unde a aflat de con­cur­sul de la Tea­trul Naţio­nal Crai­o­va pe care l-a câş­ti­gat pe 6 sep­tem­brie. mircea-tudosa4

Am fost anga­jat pe 1 octom­brie 2004. Din­tre rolu­ri­le pe care le-a jucat pe sce­nă, îşi amin­teş­te cu mul­tă plă­ce­re de rolul de debut — Vib­ko în pie­sa „Hotel Euro­pa”, com­plet de Matei Viş­niec, sta­giu­nea 2004 — 2005, regia Şer­ban Puiu, ală­tu­ri de acto­rul Mihai Arse­ne (care i-a fost ală­tu­ri şi la debu­tul pe mare­le ecran).

Alte roluri: Benvolio/Balthasar din „Romeo şi Juli­e­ta” de W. Sha­kes­pea­re, regia Yan­nis Para­s­ke­vo­u­po­u­los; Tro­fi­mov, Pio­tr Ser­ghe­e­vici din „Liva­da de vişini” de A.P. Cehov, regia Ale­xa Visa­rion; Dom­nul Mar­tin din „Cele două orfe­li­ne”, de Adol­phe d’ Enne­ry, regia Geor­ge Iva­ş­cu; Domni­şo­rul Fro­th din „Măsu­ră pen­tru măsu­ră” de W. Sha­kes­pea­re, regia Sil­viu Pur­că­re­te; Don Alon­so din „Dom Juan” de Moli­e­re, regia Cor­nel Todea; Adri­an, Franci­sco din „O furt­u­nă” după W. Sha­kes­pea­re, regia Sil­viu Pur­că­re­te şi Păun Umbla­tu din „Ăl de l-a văzut pe Dum­ne­zeu”, după „La Lili­eci” de Marin Sores­cu, regia Mire­la Cioa­bă. A mai jucat într-un docu­men­tar pen­tru cana­lul de tele­vi­ziu­ne ZDF – „Die Deut­schen — Bar­ba­ro­s­sa und der Löwe”, regia Cris­ti­an Twen­te (2008), în rolul Prinţu­lui Frie­dri­ch V.

http://www.indiscret.ro/articol-mircea-tudosa-toate-rolurile-care-imi-sunt-incredintate-ma-imbogatesc-si-ma-ajuta-sa-evoluez-ca-actor


Ște­fan Cepoi.

stefan-cepoi-1

Actor. Uni­ver­si­ta­tea Hype­rion Arte-Bucu­reşti 1997–2001 cla­sa Pro­fe­sor Doc­tor Euse­biu Şte­fă­ne­scu şi Rodi­ca Man­da­che. Anga­jat TNC din anul 2007.
 
Roluri la TNC:
 * Picard — Cele două orfe­li­ne, de Adol­phe d Enne­ry, regia Geor­ge Iva­ş­cu
* Lifti­e­rul - Se cau­tă un tenor de Moli­ère, 2008–2009, regia Mir­cea Cor­ni­ş­tea­nu
* Jose şi Rosi­nan­te — Omul din La Man­cha de Dale Was­ser­mann, 2008–2009, regia Cezar Ghio­ca
* Pier­rot - Dom Juan de Moli­ère, 2008–2009, regia Cor­nel Todea
* Voie-Bună / Mur­gi­lă – Înşir-te măr­gă­ri­te de Vic­tor Efti­miu, 2008–2009, regia Ale­xan­dru Bou­rea­nu
* Zeus, Iros - Ody­s­se­ia de Homer, regia Tim Car­ro­ll, 2008–2009
* Revo­lu­ţio­na­rul — Bal­co­nul de Jean Genet, regia Nicu Nitai, 2009–2010
* Rode Vla­di­mir Kar­lo­vici — Trei surori de A.P. Cehov, regia Andreas Pant­zis, 2010–2011
* Anche­ta­to­rul - Ce mai taci, Gary? de Toma Gri­go­rie, regia Ali­na Rece, 2010–2011-
* Poet — Cali­gu­la de Albert Camus, regia Las­z­lo Boc­sar­di, 2011–2012
* Parolles/Steward - Totu-i bine când se sfârşeş­te cu bine de W. Sha­kes­pea­re, regia Tim Car­ro­ll, 2011–2012
* Damis — Tar­tu­ffe de Moli­e­re, regia Kinc­ses Ele­mer, sta­giu­nea 2011–2012
* Iosif — Apo­ca­lip­sa după Sha­kes­pea­re, regia Janu­sz Wis­ni­ew­s­ki, sta­giu­nea 2012–2013
* Ione­scu — O scri­soa­re pier­du­tă de I.L. Cara­gi­a­le, sta­giu­nea 2012–2013, regia Mir­cea Cor­ni­ş­tea­nu
* In sui­ta, Tri­mi­sul Ate­nei I — Lysis­tra­ta de Aris­to­fan, regia Yian­nis Para­s­ke­vo­po­u­los, sta­giu­nea 2012–2013

*Paul Gran­ger — HOT L Bal­ti­mo­re, de Lan­ford Wil­son, regia Peter Sch­nei­der, sta­giu­nea 2013–2014 

Mar­tin — Dimi­nea­ţa de după…, de Peter Quil­ter, regia Mir­cea Cor­ni­ş­tea­nu, sta­giu­nea 2014–2015

 Gaie — Istea­ţa, basm tea­tral de Tra­ian Savi­ne­scu după Fra­ţii Gri­mm, regia Tra­ian Savi­ne­scu, sta­giu­nea 2014–2015.

stefan-cepoi-2
Alte roluri în tea­tru:
Beppe – Gal­ce­vi­le din Chi­o­ggia- C. Gol­doni regia Lau­ri­an Oni­ga
* Gru­mio- Imblanzi­rea scor­piei – W. Sha­kes­pea­re regia Gabrie­la Dumin­tru
* Tre­plev – Pes­ca­ru­sul – A. P. Cehov regia Lau­ri­an Oni­ga
* Don Juan – Don Juan – Moli­e­re regia Lau­ri­an Oni­ga
* Dio­nis­sos – Bac­can­te­le – Euri­pi­de regia Mihai Mani­u­tiu
* Simon magul - Ispi­ti­rea Sf. Anton regia Mihai Mani­u­tiu
* Tar­ta­glia – Turan­dot — C. Gozzi regia Vic­tor Ioan Frun­za
* Slift – Sfan­ta Ioa­na a aba­toa­re­lor- B. Bre­cht regia Micha­el Devi­ne (Can­a­da)
* Sca­ra­os­che – Dăni­lă Pre­pe­leac regia Horia Davi­des­cu
* Făt Fru­mos — Unde se ascun­de zme­ul? – M. Sores­cu
* Buxi­fan – Buxi­fan — adap­ta­re text Doi­na Polo­gea, regia Valen­tin Dobres­cu.

EXPERIENŢĂ PROFESIONALĂ:
* 2001–2002 cola­bo­ra­tor al com­pa­niei Tea­tro di Cas­ta­lia (Ita­lia)
* pro­fe­sor de tea­tru in sis­te­mul de inva­ta­mant ita­li­an de stat si par­ti­cu­lar (scoli, licee)
* coor­do­na­tor gru­puri tea­tra­le in sis­tem Wor­k­shop (cola­bo­ra­tor al pri­ma­ri­ei Mas­sa-Car­ra­ra, regiu­nea Tos­ca­na)

Film şi TV:
* Ionel Fer­nic – Zbu­ra­to­rul – Film TVR
* Zdra­ho­nul – Paca­la se intoar­ce – regia Geo Sai­zes­cu
* Spo­turi TV — Conn­ex, Ursus, BRD.

Regie şi asis­tenţă de regie:
* 2001 — regi­zor asis­tent – pro­iec­tul « Cas­san­dra » reg. Andrea Bat­tis­tini- Tea­tro Sta­bi­le Geno­va (Ita­lia
* 2001 — regi­zor- pro­iec­tul « Shake/Speare » — Tea­tro Degli Ani­mo­si (Ita­lia)
* 2006 – asis­tent regie- pro­iec­tul “Mede­ea” reg. Yian­nis Para­s­ke­vo­po­u­los — Tea­trul Natio­nal Marin Sores­cu Crai­o­va.

Stefan-Cepoi-4  Pre­mii:
* 2001 – Pre­mi­ul pen­tru inter­pre­ta­re mas­culi­na in cadrul Fes­ti­va­lu­lui Inter­na­tio­nal Hype­rion.

Presa despre Stefan Cepoi:

Via­ţa unui actor, mereu între două sce­ne

http://www.gds.ro/Magazin/2008–02-18/Viata+unui+actor%2C+mereu+intre+doua+scene/

Este când Buxi­fan din pie­sa cu ace­la­şi nume pre­zen­ta­tă de Tea­trul „Coli­bri“, când Picard din „Cele două orfe­li­ne“, pe sce­na Naţio­na­lu­lui crai­o­vean.

Şte­fan Cepoi, actor al Naţio­na­lu­lui crai­o­vean, şi-a înce­put dru­mul în lumea tea­tru­lui în urmă cu zece ani. „A fost o întâm­pla­re că m-am apu­cat de tea­tru. Eram în cla­sa a XII-a. Cole­gul din spa­te­le meu a cerut revis­ta Forum, cu exa­me­ne­le de admi­te­re la facul­tă­ţi. A fost o cli­pă inspi­ra­tă, în care, în loc să dau revis­ta mai depar­te, am oprit-o. Eram pre­gă­tit numai la româ­nă. Le-am luat prin eli­mi­na­re. Româ­nă-geo­gra­fie, nu se punea pro­ble­ma, româ­nă-isto­rie, nici atât. Mi-au picat ochii asu­pra unor exa­me­ne la româ­nă şi pro­be prac­ti­ce, era Facul­ta­tea de Tea­tru. Mi-am zis: «Mă fac actor»“, a poves­tit zâm­bind Şefan Cepoi.

În lumea artei

Pla­nul fuse­se făcut, baga­je­le pen­tru dru­mul artei erau pre­gă­ti­te, aşa că a por­nit. Pri­ma opri­re, Uni­ver­si­ta­tea „Hype­rion“, Facul­ta­tea de Arte, cla­sa pro­fe­so­ru­lui doc­tor Euse­biu Şte­fă­ne­scu şi a Rodi­căi Man­da­che, „doi pro­fe­sori care ne-au impli­cat din pri­mii ani în pro­iec­te de tele­vi­ziu­ne, de tea­tru, de tea­tru TV. Au fost expe­rienţe care ne-au for­mat alt­fel decât o făcea şcoa­la, era con­tac­tul direct cu publi­cul, era tem­pe­ra­tu­ra rea­lă a vii­toa­rei mese­rii“. Lucru­ri­le cur­geau pe dru­mul lor firesc. „La ter­mi­na­rea facul­tă­ţii a fost un fes­ti­val inter­na­ţio­nal pen­tru tine­rii actori la Tea­trul «Not­ta­ra». Am ple­cat de aco­lo cu pre­mi­ul pen­tru inter­pre­ta­re mas­culi­nă şi pre­mi­ul spe­cial al publi­cu­lui“, a com­ple­tat acto­rul.

Stefan-Cepoi-3

În ace­la­şi cadru aveau să se pună şi baze­le altei cola­bo­rări. „Am intrat într-un pro­iect care se desfă­şu­ra în Chi­şi­nău şi pe care îl con­du­cea Andrea Bat­tis­tini. Am fost invi­tat să par­ti­cip la un wor­k­shop, în vede­rea alcă­tu­i­rii dis­tri­bu­ţi­ei de la «Visul unei nopţi de vară» de W. Sha­kes­pea­re, spec­ta­col care urma să fie rea­li­zat şi jucat în Ita­lia, la Tea­tro di Cas­ta­lia. Din 34 de tineri actori am fost sele­cţio­na­ţi pen­tru Ita­lia eu, Antoa­ne­ta Pavel şi Nata­lia Lun­gu, actri­ţă din Chi­şi­nău. A urmat un an de via­ţă în Ita­lia şi de lucru la dife­ri­te pro­iec­te. Am fost pro­fe­sor de tea­tru în sis­te­me­le de stat şi cel par­ti­cu­lar. Mi s-a încre­dinţat regia unui spec­ta­col, «Sha­ke-Spear», am făcut asis­tenţa de regie la pro­iec­tul «Cas­san­dra», în regia lui Andre­ea Bat­tis­tini, la Tea­tro Sta­bi­le di Geno­va. Un mas­te­rat ide­al care a urmat facul­tă­ţii“, a spus acto­rul.

Mun­ca ală­tu­ri de gre­ii sce­nei crai­o­ve­ne

Totu­şi, nu aces­ta era visul său. Îşi dorea să joa­ce. „Întors în ţară pen­tru 24 de zile, să-mi refac dosa­rul, am fost con­vins de Rodi­ca Man­da­che să rămân în Româ­nia şi să joc, să fac mese­ria care-mi lip­sea. S-a apli­cat foar­te bine ceva ce auzi­sem dese­ori la Euse­biu Şte­fă­ne­scu: «Acto­rul este pri­zo­ni­er în lim­ba sa». Aveam de ales între a trăi în Ita­lia sau a juca în Româ­nia. Am ales Tea­tru „Tony Bulan­dra“ din Târ­go­vi­ş­te, unde, timp de trei ani, în pro­iec­te con­du­se de Mihai Mănu­ţiu, Vic­tor Ioan Frun­ză, Lau­ri­an Oni­ga, Micha­el Devi­ne şi alţii m-am bucu­rat de par­ti­turi impor­tan­te în for­ma­rea unui actor: Tre­plev din «Pes­că­ru­şul» , A.P. Cehov, Don Juan din «Don Juan» de Moli­e­re, Dio­nis­sos în «Bacan­te­le lui Euri­pi­de», Dia­vo­lul în «Ispi­ti­rea Sfân­tu­lui Anton» etc. După trei sta­giuni simţeam din ce în ce mai acut lip­sa acto­ri­lor «bătrâni», cu expe­rienţă de sce­nă, cei care cunoş­teau mese­ria, simţeam nevo­ia să devin cal­fă. Căsă­to­ria mea din anul 2005, în Crai­o­va, a con­sti­tu­it şi pre­tex­tul ple­că­rii din Tea­trul «Tony Bulan­dra». Pri­ma opri­re în drum spre Naţio­na­lul crai­o­vean a con­sti­tu­it-o Tea­trul pen­tru Copii şi Tine­ret «Coli­bri» – un gen de spec­ta­col în care îmi doream să exist încă din Ita­lia“, con­ti­nuă poves­tea de via­ţă a acto­ru­lui.

Don Juan îşi schim­ba ţinu­ta cava­le­reas­că luând rochia babei din „Răţu­ş­ca cea urâ­tă şi două tres­tii“. Dru­mul său tre­bu­ia să ducă la Tea­trul „Marin Sores­cu“. „După o încer­ca­re nere­u­şi­tă în 2005, la al doi­lea con­curs din octom­brie 2007 am fost admis ca actor în tru­pa Naţio­na­lu­lui crai­o­vean. Pri­mul rol – Picard din musi­ca­lul «Cele două orfe­li­ne», pie­să pusă în sce­nă de Geor­ge Iva­ş­cu“.

Visul acto­ru­lui înce­pe să prin­dă con­tur. Picard va fi înlo­cu­it cu alt rol, iar alţi vete­rani ai sce­nei îi vor împăr­tă­şi din expe­rienţa tea­tru­lui de ieri şi de azi. Va fi o desfă­ta­re pen­tru sufle­tul tână­ru­lui actor. „Nu ştiu ce îmi va rezer­va vii­to­rul, dar cu sigu­ranţă am pus două pie­tre impor­tan­te în ceea ce urmea­ză să fie via­ţa mea la Crai­o­va: soţia şi fami­lia mea şi apro­pi­e­rea de unii din­tre cei mai impor­tanţi meş­teri ai sce­nei româ­neşti“, a con­chis acto­rul.

Ste­fan Cepoi este Psi­ho­log, Psi­ho­te­ra­pe­ut si Actor al Tea­tru­lui Natio­nal Marin Sores­cu Crai­o­va si al Tea­tru­lui pen­tru copii si tine­ret Coli­bri Crai­o­va, For­ma­tor si Men­tor cer­ti­fi­cat de Minis­te­rul Mun­cii, Soli­da­ri­tă­ții Soci­a­le si Fami­li­ei si de Minis­te­rul Edu­ca­ți­ei si Cer­ce­tă­rii din Roma­nia. A obți­nut Com­pe­ten­te ca Tera­pe­ut spe­cia­li­zat in Psi­ho­dra­ma, Tera­pie Rela­țio­na­la, si Comu­ni­ca­re. A con­dus gru­puri de tera­pie in Roma­nia si Ita­lia si a fost pro­fe­sor de tea­tru in Ita­lia, in sis­te­mul de învă­țământ de stat si par­ti­cu­lar. Este mem­bru fon­da­tor al Insti­tu­tu­lui Euro­pean de Stu­dii pen­tru Tera­pia Copi­i­lor si Ado­les­cen­ți­lor.

http://psihoterapiecopiisiadolescenti.ro/formatori.html


GENERAȚIA DE AZI, SE PREZINTĂ:

Trupa de Teatru THALIAMAR

Vă invi­tă Vineri, 27 mar­tie, ora 18,00,

la Casa de Cul­tu­ră din Man­ga­lia, 

la DUBLA PREMIERĂ cu pie­se­le SELFIE și OGLINDA,

ambe­le în regia Aurei Mir­cea Stu­pa­ru.

teatru-selfie-thaliamar

teatru-oglinda-thaliamar

Mai mul­te des­pre Tea­trul THALIAMAR, puteți afla aici:

http://www.mangalianews.ro/2012/11/22/festivalul-national-de-arta-dramatica-pentru-liceeni-%E2%80%9Eradu-stanca-sebes-alba-editia-a-iii-a/

http://www.mangalianews.ro/2013/12/27/astazi-la-mangalia-pretioasele-ridicole-o-piesa-in-scop-caritabil-marca-thaliamar/

http://www.mangalianews.ro/2015/03/25/de-ziua-mondiala-teatrului-thaliamar-prezinta-doua-piese-de-teatru-la-mangalia/

https://www.facebook.com/pages/TRUPA-de-Teatru-Thaliamar/623714391094401?pnref=story

trupa-de-teatru-thaliamar-mangalia

 (Tea­trul THALIAMAR — foto Man­ga­lia Press).

Thaliamar-Mangalia-diplome-premii

Tea­trul Tha­li­a­mar Man­ga­lia — Diplo­me, tro­fee, pre­mii.

O altă rea­li­za­re impre­sio­nan­tă cu carac­ter anu­al a Tea­tru­lui THALIAMAR din Man­ga­lia este 

Fes­ti­va­lul Natio­nal de Tea­tru pen­tru Lice­eni “Man­ga­lia-Art”.

mangalia-art-afis

Cea de a VI-a edi­ție a Fes­ti­va­lu­lui Man­ga­lia-Art va avea loc în toam­na aces­tui an.


 …Poa­te s-ar fi cuve­nit să amin­tim în acest epi­sod și des­pre Cine­ma­to­gra­fe­le și Gră­di­ni­le de vară ale Man­ga­li­ei: — Cine­ma „Farul” din Casa de Cul­tu­ră, Cine­ma „Pes­că­ruș”, gră­di­na de vară „Farul”, gră­di­ni­le din Saturn, Venus, Jupi­ter, Tea­trul de Vară din Nept­un, în care rulau sea­ră de sea­ră fil­me, sau aveau loc spec­ta­co­le artis­ti­ce de toa­te genu­ri­le, spre bucu­ria turiș­ti­lor și a local­ni­ci­lor… Se vede însă că soar­ta aces­tor insti­tu­ții de cul­tu­ră nu a fost prea dar­ni­că, dim­po­tri­vă… Doar în sezo­nul esti­val mai au loc la Tea­trul de Vară din Jupi­ter sta­giuni de spec­ta­co­le pen­tru turiști… Iar cine­ma­to­gra­fe­le din Man­ga­lia și din sta­țiuni nu mai func­țio­nea­ză de ani de zile…

Des­pre Case­le de Cul­tu­ră din Man­ga­lia, vom vor­bi în alt epi­sod…


Săptămâna viitoare, alte domenii:

(8) EDUCAȚIE / ÎNVĂȚĂMÂNT / CULTURĂ.


Sur­se docu­men­ta­re pen­tru seri­a­lul MANGALIA 20: 

  • Mono­gra­fia „Man­ga­lia în pagi­ni­le vre­mii”, autori Aure­lia și Ale­xan­dru Lăpușan, Edi­tu­ra Dobro­gea, 2007,
  • Site-ul Muze­u­lui de Arhe­o­lo­gie Cal­la­tis din Man­ga­lia,
  • Publi­ca­ții loca­le, jude­țe­ne, națio­na­le,
  • Colec­ții de foto­gra­fii per­so­na­le,
  • Alte sur­se: Inter­net, rețe­le de soci­a­li­za­re.

Montaj foto titlu: Pic­tu­ra „Man­ga­lia veche”, 1945, Lucia Deme­tri­a­de Bălă­ces­cu și Man­ga­lia, sen­sul gira­to­riu, foto­gra­fie actu­a­lă.


P.s. Sti­mați citi­tori, în com­ple­ta­rea epi­soa­de­lor pos­ta­te sau a celor pla­ni­fi­ca­te să apa­ră în seri­a­lul MANGALIA 20, vă invi­tăm să ne tri­mi­teți mate­ri­a­le­le pe care le deți­neți, cu refe­ri­re la temele/domeniile supu­se aten­ți­ei dum­ne­a­voas­tră — texte, foto­gra­fii, vederi, fil­me, lin­kuri spre anu­mi­te arti­co­le -, pe adre­sa de e-mail mangalianews@gmail.com. 

Cu mul­țu­mi­ri, Man­ga­lia News, 25.03.2015.


piese-auto-mangalia.ro

LĂSAȚI UN MESAJ

Va rugam sa adaugati un mesaj
Va rugam sa introduceti numele