O constănteancă, desemnată Studentul Român al Anului din Străinătate la GLRS !

0
299

Sonia Coman, stu­den­tă la Colum­bia Uni­ver­si­ty din SUA, a fost alea­să cel mai bun stu­dent român din stră­i­nă­ta­te în anul 2013, în cadrul celei de‑a cin­cea edi­ţie a Galei Ligii Stu­denţi­lor Români din Stră­i­nă­ta­te, care a avut loc ieri sea­ră, la Pala­tul Par­la­men­tu­lui. Sonia Coman este din Con­stan­ța.

Câş­ti­gă­to­rul mare­lui pre­miu “Stu­den­tul român al anu­lui în stră­i­nă­ta­te” este SONIA COMAN, stu­den­ta la Colum­bia Uni­ver­si­ty, nomi­na­li­za­tă la cate­go­ria Ame­ri­ca de Nord Post­u­ni­ver­si­tar. Este stu­dent, asis­tent uni­ver­si­tar şi cer­ce­tă­tor la Colum­bia Uni­ver­si­ty, spe­cia­li­za­re în artă fran­ce­ză. Are şi cunoş­tinţe de lim­bă şi cul­tu­ră japo­ne­ză. Acti­vi­ta­tea sa pro­fe­sio­na­lă împle­teş­te dome­ni­ul cre­a­tiv-artis­tic cu cel aca­de­mic şi de cer­ce­ta­re. Ca artist plas­tic, poet şi dra­ma­turg, a avut nume­roa­se expo­zi­ţii per­so­na­le şi de grup, a publi­cat în revis­te de spe­cia­li­ta­te pe plan inter­na­ţio­nal, iar una din­tre pie­se­le sale de tea­tru a fost pusă în sce­nă în Sta­te­le Uni­te şi în Slo­ve­nia. Poe­zi­i­le sale hai­ku, tan­ka şi ren­ku au pri­mit impor­tan­te dis­tin­cţii atât în Japo­nia, cât şi în alte ţări. Pre­zen­ta la New York pen­tru una din expo­zi­ti­i­le sale, Sonia Coman a spus, intr‑o inter­ven­tie prin Sky­pe, că este încân­ta­tă de pre­mi­ul care o ono­rea­ză, expli­când că este pro­du­sul mai mul­tor sis­te­me de edu­ca­ţie, ame­ri­can, japo­nez, dar şi al celui româ­nesc, care a repre­zen­tat baza pen­tru ceea ce a deve­nit ulte­ri­or.

Câş­ti­gă­to­rul Euro­pa Uni­ver­si­tar este Dia­na Patri­cia Dan­ciu din Crai­o­va, care stu­di­a­ză­la Cam­bri­d­ge, iar menţiu­nea spe­cia­lă a primit‑o Micha­el Bogdan Măr­gi­nea­nu care stu­di­a­yă bio­lo­gia celu­la­ră la mas­ter la King Abdul­lah Uni­ver­si­ty of Scien­ce and Tech­no­lo­gy (KAUST) din Ara­bia Sau­di­tă “Dorind mereu să mă auto­de­pă­şesc şi bazându-mă pe expe­rienţa dobân­di­tă la olim­pi­a­de­le naţio­na­le de mate­ma­ti­că, am ales să urmez cur­su­ri­le de licenţă în mate­ma­ti­că la Uni­ver­si­ta­tea din Cam­bri­d­ge, intenţionând să îmi clă­desc un fun­dament puter­nic pen­tru a-l apli­ca ulte­ri­or în dome­ni­ul bioş­ti­inţe­lor. Inte­re­se­le mele de cer­ce­ta­re sunt mode­la­rea mate­ma­ti­că şi com­pu­ta­ţio­na­lă a sis­te­me­lor bio­lo­gi­ce. De ace­ea, în pre­zent urmez stu­di­i­le mas­te­ra­le în Sys­tems Bio­lo­gy la Cam­bri­d­ge. Aspi­ra­ţi­i­le de cer­ce­ta­re se dato­rea­ză nu doar orien­tă­rii mele natu­ra­le către aces­te dome­nii, dar şi dorinţei de a aju­ta oame­nii, fiind conş­ti­en­tă că des­co­pe­ri­ri­le pe aces­te dire­cţii vor avea un impact impor­tant atât în medi­ci­nă, cât şi în far­ma­ce­u­ti­că. Inte­re­sul în bio­in­for­ma­ti­că şi geno­mi­că mi-a fost întă­rit prin inter­me­di­ul pro­iec­tu­lui de cer­ce­ta­re la care am lucrat în vara 2013, ca par­te din gru­pul de Geno­mi­că Sta­tis­ti­că la Insti­tu­tul Euro­pean de Bio­in­for­ma­ti­că Cam­bri­d­ge (par­te a EMBL), pro­iect finanţat de Bio­te­ch­no­lo­gy and Bio­lo­gi­cal Scien­ces Resear­ch Coun­cil”, spu­ne Dia­na pe pro­fi­lul său de pe LSRS.

Câş­ti­gă­to­rul secţi­ei Euro­pa Post-Uni­ver­si­tar este Mir­cea Cim­poi, doc­to­rand în ingi­ne­rie la Oxford, iar menţiu­ni­le spe­ci­a­le au fost câş­ti­ga­te de Olga Gher­bo­veţ şi Ale­xan­dra Gri­go­re, doc­to­ran­dă la Cam­bri­d­ge. “Sunt doc­to­rand în ingi­ne­rie (Com­pu­ter Vision) la Uni­ver­si­ta­tea din Oxford, în cadrul Visu­al Geo­me­try Gro­up, cu bur­să din par­tea depar­ta­men­tu­lui. Aici lucrez la cla­si­fi­ca­rea şi des­cri­e­rea tex­tu­ri­lor în lim­baj natu­ral. Ale­ge­rea mi‑a fost deter­mi­na­tă de expe­rienţa acu­mu­la­tă ca pro­gra­ma­tor la Cen­trul Micro­soft din Ser­bia, în echi­pa Bing Aug­men­ted Rea­li­ty, unde am lucrat la recu­noa­ş­te­rea tex­tu­lui tipă­rit pe dis­po­zi­ti­ve mobi­le. Con­tri­bu­ţia la acest pro­iect mi‑a fost recom­pen­sa­tă cu Micro­soft Gold Star Award şi două pre­mii Micro­soft Patent Award. Din­co­lo de pasiu­ne, con­si­der teh­no­lo­gia un fac­tor che­ie în rezol­va­rea pro­ble­me­lor actu­a­le. Inspi­rat de acest gând, am par­ti­ci­pat la Ima­gi­ne Cup (Softwa­re Design), repre­zen­tând Româ­nia la fina­la mondi­a­lă din 2008, împre­u­nă cu echi­pa. Extra-cur­ri­cu­lar, am aler­gat într-un semi-mara­ton pen­tru Fun­da­ţia Raţiu. Rezul­ta­te­le obţi­nu­te, din­co­lo de pro­mo­va­rea ima­gi­nii Româ­ni­ei, mă obli­gă să nu fiu numai un exem­plu, ci să mă implic activ în for­ma­rea şi spri­ji­ni­rea altor exem­ple.”, a decla­rat Cim­poi pen­tru LSRS.

Câş­ti­gă­to­rul Ame­ri­ca de Nord Uni­ver­si­tar este Luca Vic­tor Ili­eşiu care stu­di­a­ză fizi­ca la Prin­ce­ton. Menţiu­nea spe­cia­lă i‑a reve­nit Ioa­nei Zel­ko, care stu­di­a­ză fizi­ca la MIT. “Stu­diez fizi­ca la Prin­ce­ton Uni­ver­si­ty, con­cen­trân­du-mă pe cos­mo­lo­gie. În ulti­me­le veri, am lucrat în cer­ce­ta­re teo­re­ti­că, ana­li­zând mode­le pen­tru con­di­ţi­i­le pri­mor­di­a­le din uni­ver­sul nos­tru. Con­cret, am ana­li­zat modul în care atât par­ti­cu­le­le „nor­ma­le,” care con­sti­tu­ie mate­ria obser­va­bi­lă din jurul nos­tru, cât şi par­ti­cu­le­le mate­ri­ei „întu­ne­ca­te” au fost cre­a­te la înce­pu­tul Uni­ver­su­lui. În timp ce expe­ri­men­tul de la Orga­ni­za­ţia Euro­pea­nă pen­tru Cer­ce­ta­re Nuclea­ră (CERN) poa­te obser­va doar par­ti­cu­le la ener­gii limi­ta­te, prin cos­mo­lo­gie putem des­crie com­por­ta­men­tul par­ti­cu­le­lor la ener­gii foar­te mari. Folo­sind obser­va­ţii ale radi­a­ţi­ei cos­mi­ce, am reu­şit să core­lăm mode­lul nos­tru cu un model din fizi­ca par­ti­cu­le­lor, prin care putem să pre­zi­cem masa unei par­ti­cu­le simi­la­re cu bozo­nul Higgs, recent des­co­pe­rit la CERN. În tim­pul cer­ce­tă­rii mele, am fost susţi­nut de româ­nii extra­or­di­nari din stră­i­nă­ta­te, care m‑au inspi­rat prin mun­ca lor for­mi­da­bi­lă de cer­ce­ta­re. Aşa­dar, mi-am sta­bi­lit un obiec­tiv – mi-aş dori să pot să reu­nesc aceas­tă comu­ni­ta­te într-un insti­tut de stu­dii avan­sa­te în Româ­nia”, a decla­rat aces­ta pe pro­fi­lul său de pe LSRS.

Câş­ti­gă­toa­rea secţiu­nii Ame­ri­ca de Nord post-uni­ver­si­tar este Ioa­na Lite­rat din Timi­şoa­ra, care stu­di­a­ză peda­go­gia la Uni­ver­si­ty of Sou­thern Cali­for­nia.

Menţiu­nea spe­cia­lă au primit‑o Ionel şi Imo­la Zigo­nea­nu. “Am ple­cat din ţară la 17 ani, când am fost alea­să drept repre­zen­tan­ta Româ­ni­ei la Uni­ted World Col­le­ge (Can­a­da), un cole­giu inter­na­ţio­nal, pre­zi­dat de Nel­son Man­de­la si de Regi­na Noor a Ior­da­niei. Apoi am pri­mit o altă bur­să de stu­dii la Mid­d­le­bu­ry Col­le­ge (SUA), unde m‑am pro­fi­lat pe film şi am absol­vit sum­ma cum lau­dae, (Highest Honors) în film şi media, obţinând şi pre­mi­ul David Gold­man pen­tru exce­lenţă aca­de­mi­că. După absol­vi­re, am lucrat în India ca şi coor­do­na­tor al unui pro­gram edu­ca­ţio­nal de film şi media pen­tru copi­ii din cas­te­le mar­gi­na­li­za­te. În aceas­tă fun­cţie, am pilo­tat un curs prac­tic de film docu­men­tar, pe care l‑am pre­dat în şcoli publi­ce. Când am înce­put cur­sul, ele­vii mei nu folo­si­se­ră nici­o­da­tă com­pu­te­re sau came­re video. Un an mai târ­ziu, la ser­ba­rea fina­lă, ace­ia­şi elevi şi-au pre­zen­tat – în faţa între­gii comu­ni­tă­ţi – docu­men­ta­re­le con­ce­pu­te, fil­ma­te şi edi­ta­te în între­gi­me de către ei. Deja îmi deve­ni­se clar că îmi voi găsi feri­ci­rea în dome­ni­ul peda­go­gic; ca urma­re, acum sunt doc­to­rand în anul 4 la Uni­ver­si­ty of Sou­thern Cali­for­nia, unde stu­diez mode­le peda­go­gi­ce par­ti­ci­pa­ti­ve şi for­me de cola­bo­ra­re artis­ti­că onli­ne”, a spus aceas­ta.

Stu­den­tul Român al anu­lui de pe alte con­ti­nen­te este Mari­us Wam­sie­del din Buzău. “Am stu­di­at pe trei con­ti­nen­te, la insti­tu­ţii de învă­ţământ supe­ri­or pres­ti­gi­oa­se. Am fost sta­gi­ar la Came­ra Repre­zen­tanţi­lor din Ari­zo­na. Când am absol­vit facul­ta­tea, am con­si­de­rat înţe­lept din par­tea mea să mă întorc în ţară. Simţeam nevo­ia să dau ceva îna­poi soci­e­tă­ţii din care pro­vin şi să con­tri­bui, pe măsu­ra posi­bi­li­tă­ţi­lor, la schim­ba­rea pe care o doream. Cău­tând să îmbin exce­lenţa aca­de­mi­că şi impli­ca­rea soci­a­lă, am rea­li­zat cer­ce­tări ino­va­toa­re des­pre inclu­ziu­nea mino­ri­tă­ţii rome şi repro­du­ce­rea inter-gene­ra­ţio­na­lă a ine­ga­li­tă­ţii etni­ce. În 2012–2013 am rea­li­zat, sin­gur sau în cola­bo­ra­re, cinci stu­dii coman­da­te de insti­tu­ţii inter­na­ţio­na­le impli­ca­te în pro­ble­ma­ti­ca romă. În pre­zent, urmez doc­to­ra­tul la uni­ver­si­ta­tea chi­ne­ză cel mai bine pozi­ţio­na­tă în cla­sa­men­te­le inter­na­ţio­na­le, Uni­ver­si­ta­tea din Hong Kong. Lucra­rea mea pro­pu­ne o ana­li­ză etno­gra­fi­că de tip com­pa­ra­tiv a eva­luă­rii mora­le a pacienţi­lor în Chi­na con­ti­nen­ta­lă şi Româ­nia. În noiem­brie, am fost pre­mi­at la Fri­bo­urg (Elveţia) pen­tru o lucra­re pe tema prac­ti­ci­lor infor­ma­le”, a poves­tit el.

Men­țiu­ne spe­cia­lă pen­tru exce­len­ță a obți­nut con­stăn­țean­ca Ale­xan­dra Gri­go­re.

Grigore Alexandra

Deo­a­re­ce întot­dea­u­na mi‑a plă­cut sa învăț cât mai mul­te lucruri din dome­nii vari­a­te, am urmat în ace­lași timp cur­su­ri­le Uni­ver­si­tă­ții Poli­teh­ni­ce și Aca­de­mi­ei de Stu­dii Eco­no­mi­ce din Bucu­rești. În tim­pul facul­tă­ții, am lucrat la mul­te pro­iec­te de cer­ce­ta­re, ale căror rezul­ta­te mi‑au faci­li­tat obți­ne­rea unei bur­se pen­tru mas­te­rat în Ger­ma­nia. Am ter­mi­nat mas­te­ra­tul cu notă maxi­mă, câști­gând pre­mi­ul DAAD pen­tru cel mai bun stu­dent inter­națio­nal din uni­ver­si­ta­te. Anul tre­cut am obți­nut pres­ti­gi­oa­sa bur­să pen­tru doc­to­rat a fun­da­ți­ei Bill and Melin­da Gates pen­tru Uni­ver­si­ta­tea din Cam­bri­d­ge (50 admiși din 4500 can­di­dați). Pro­iec­tul meu de doc­to­rat se axea­ză pe con­stru­i­rea unui apa­rat RMN (rezo­nan­ță mag­ne­ti­că nuclea­ră) por­ta­bil pen­tru detec­ta­rea bac­te­ri­i­lor pato­ge­ne în medi­i­le cu resur­se limi­ta­te. În ace­lași timp, împre­u­nă cu o echi­pă am înfi­in­țat o com­pa­nie cu spe­ci­fic soci­al, având ca scop dezvol­ta­rea unui dis­po­zi­tiv de sca­na­re a ampren­te­lor pen­tru moni­to­ri­za­rea pacien­ți­lor în țări­le în curs de dezvol­ta­re. (Oraș de pro­ve­nien­ță: Con­stan­ța).

Nico­le­ta BACIU, ziuaconstanta.ro, 9 ian.2014.

Susține cotidianul online Mangalia News.
Poți dona aici:
Mulțumim pentru sprijin.

Leave a Reply