Dezbaterea pe gazele de şist aţâţă regizorii unul împotriva altuia

0
56
Booking.com

Dezbaterea pe gazele de şist aţâţă regizorii unul împotriva altuia

Boom-ul gaze­lor de şist a înce­put unde­va în jurul anu­lui 2000, în SUA. Zece ani mai târ­ziu, 20% din pro­du­cţia de gaze natu­ra­le a Sta­te­lor Uni­te era dată de gazul de şist.

O cre­ş­te­re ulu­i­toa­re, care ar tre­bui să con­ti­nue pen­tru cel puţin încă 30 de ani dacă pre­vi­ziu­ni­le Admi­nis­tra­ţi­ei ame­ri­ca­ne pen­tru Infor­ma­ţii în Ener­gie se vor dove­di corec­te.

Din anul 2008, o amplă con­frun­ta­re publi­că a înce­put să umbreas­că revo­lu­ţia încă fra­gi­lă a indus­tri­ei de petrol şi gaze: frac­tu­ra­rea hidra­uli­că a intrat în atenţia opi­ni­ei publi­ce ca o acti­vi­ta­te peri­cu­loa­să, care tre­bu­ie să fie intens supra­ve­ghe­a­tă, ba chiar inter­zi­să, pen­tru a pre­ve­ni ori­ce dau­ne posi­bi­le asu­pra mediu­lui.

Frac­tu­ra­rea hidra­uli­că (fra­c­king, aşa cum a fost popu­la­ri­za­tă) este una din­tre teh­no­lo­gi­i­le reîn­vi­a­te de ino­va­ţi­i­le recen­te şi care a făcut ca exploa­ta­rea gaze­lor de şist să devi­nă efi­cien­tă din punct de vede­re eco­no­mic. Ter­me­nul a deve­nit de ase­me­nea, din ce în ce mai mult, echi­va­len­tul unei înju­ră­turi şi cuvân­tul-che­ie împo­tri­va căru­ia se întâl­nesc con­tes­ta­tari de toa­te fac­tu­ri­le. În 2010, un film docu­men­tar numit „Gasland“ a făcut ca toa­te aces­te voci să fie auzi­te.

Gasland“, par­tea a doua şi cri­ti­ci­le 

Fil­mul s‑a năs­cut în 2008, ca o ini­ţi­a­ti­vă inde­pen­den­tă, cu buget redus, a expli­cat Josh Fox, sce­na­ris­tul şi regi­zo­rul fil­mu­lui. Ide­ea i‑a venit după ce o com­pa­nie de gaze natu­ra­le i‑a ofe­rit fami­li­ei sale 100.000 de dolari ca să aren­de­ze un teren din Penn­syl­va­nia, pen­tru fora­je în cău­ta­rea gaze­lor. Docu­men­ta­rul a fost rea­li­zat în apro­xi­ma­tiv opt­spre­ze­ce luni, timp în care au fost fil­ma­te apro­xi­ma­tiv 200 de ore de mate­ri­al brut, din care au rezul­tat 107 minu­te de pro­ie­cţie.

Apre­cia­tă pen­tru sen­si­bi­li­ta­te şi impac­tul asu­pra publi­cu­lui, peli­cu­la a câş­ti­gat pre­mii la nume­roa­se fes­ti­va­luri de film, prin­tre care un pre­miu Emmy (2011) şi Pre­mi­ul Spe­cial al Juri­u­lui la Fes­ti­va­lul de Film Sun­dan­ce (2010). Docu­men­ta­rul a câş­ti­gat o audienţă cu mult mai lar­gă după ce a fost difu­zat de reţea­ua de tele­vi­ziu­ne prin cablu HBO.

Con­ti­nu­a­rea s‑a numit „Gasland 2“, a fost lan­sa­tă în apri­lie 2013, la Fes­ti­va­lul de Film Tri­be­ca, şi a fost, de ase­me­nea, difu­za­tă de HBO.

Cele două fil­me au inspi­rat, la rân­dul lor, abor­dări cri­ti­ce, pre­cum „Tru­th­land“ (2012) şi „Fra­c­k­na­tion“ (2013). Aces­tea din urmă au venit cu per­spec­ti­va opu­să cu pri­vi­re la impac­tul pe care indus­tria gaze­lor de şist îl are asu­pra oame­ni­lor şi mediu­lui. De ase­me­nea, au adus nenu­mă­ra­te core­cţii în legă­tu­ră cu fap­te­le şi cifre­le invo­ca­te în „Gasland“ pen­tru cuce­ri­rea publi­cu­lui.

Reproşul cel mai frec­vent adus fil­me­lor „Gasland“ este dena­tu­ra­rea fap­te­lor, prin refu­zul de a cita toa­te părţi­le şi igno­ra­rea date­lor care infir­mă teza asu­ma­tă. A urmat, deci, un potop de dez­vă­lu­iri, core­cţii şi demi­ti­zări ale afir­ma­ţi­i­lor lan­sa­te în „Gasland“.

După care totul a deve­nit per­so­nal! În 2010, Josh Fox a fost con­frun­tat în public cu anu­mi­te infor­ma­ţii pe care a ales să nu le inclu­dă în docu­men­ta­rul său. Cel care l‑a înfrun­tat a fost un alt regi­zor, numit Phe­lim McA­le­er. McA­le­er l‑a obli­gat pe Fox să admi­tă că a con­si­de­rat lip­sit de rele­vanţă fap­tul că una din­tre cele mai fra­pan­te sce­ne din „Gasland I“ — apa care ia foc în bucă­tă­rie — a fost pre­zen­ta­tă într‑o manie­ră inco­rec­tă. Fox a pre­zen­tat ima­gi­ni­le drept dova­da zdro­bi­toa­re a peri­co­le­lor pe care le pre­su­pu­ne frac­tu­ra­rea hidra­uli­că. De fapt, feno­me­nul este cunos­cut de sute de ani şi nu are nicio legă­tu­ră cu frac­tu­ra­rea hidra­uli­că.

Poves­tea gaze­lor de şist se trans­for­mă în tele­no­ve­lă

Con­flic­te­le şi seria­li­za­rea nu sunt nici pe depar­te sin­gu­re­le tră­să­turi care indi­că fap­tul că pre­zen­ta­rea popu­la­ră a indus­tri­ei gaze­lor de şist este, de fapt, o ficţiu­ne bine regi­za­tă. Obser­văm, de ase­me­nea, uti­li­za­rea inten­si­vă şi aproa­pe exclu­si­vă a abor­dă­ri­lor emoţio­na­le (atât în „Gasland“, cât şi în „Tru­th­land“). Avem apoi „des­co­pe­ri­ri­le nea­ş­tep­ta­te“, con­tro­ver­se­le şi con­spi­ra­ţi­i­le.

De fapt, cele mai mul­te din­tre afir­ma­ţi­i­le din „Gasland I“ au fost puter­nic cri­ti­ca­te şi demon­ta­te cu argu­men­te şi cifre de către insti­tu­ţi­i­le ofi­ci­a­le ame­ri­ca­ne, aso­ci­a­ţi­i­le pro­fe­sio­na­le şi expe­rţi recu­nos­cu­ţi. Mul­te din­tre aces­te argu­men­te au fost res­pin­se în bloc în „Gasland“, par­tea a doua, ca fiind par­te a unei ample con­spi­ra­ţii în care poli­ti­cieni, oameni de afa­ceri, regle­men­ta­tori coru­pţi şi expe­rţi cum­pă­ra­ţi com­plo­tea­ză pen­tru a per­mi­te explo­ra­rea gaze­lor de şist cu ori­ce risc.

Şi mai sunt per­so­na­je­le recu­ren­te! Ace­lea­şi fami­lii sunt pre­zen­ta­te în ambe­le fil­me „Gasland“, în timp ce unii expe­rţi migrea­ză din „Gasland“ în „Fra­c­k­na­tion“, pen­tru a veni cu cla­ri­fi­cări asu­pra pozi­ţi­i­lor expri­ma­te ante­ri­or. La rân­dul său, fil­mul „Tru­th­land“ are în prim-plan o feme­ie care plea­că „în cău­ta­rea ade­vă­ru­lui“, după ce a fost spe­ri­a­tă de dez­as­trul des­cris în „Gasland I“ că s‑ar fi pro­dus într‑o loca­li­ta­te apro­pi­a­tă.

Sta­ruri, mulţimi, lacri­mi şi averi

Josh Fox a deve­nit fai­mos în toa­tă lumea după pri­mul său film dedi­cat gaze­lor de şist. El a obţi­nut res­pect şi finanţa­re, pre­cum şi ura­le­le mulţi­mii. A reu­şit să fie ares­tat de trei ori, pe dura­ta fil­mă­ri­lor la „Gasland II“, după care a expli­cat: „Nu-mi pla­ce să fiu ares­tat, dar nu e aşa de rău atunci când vor­bim des­pre o for­mă de nesu­pu­ne­re civi­că lip­si­tă de vio­lenţă“.

Fox a atras atenţia unor spon­sori puter­nici, ast­fel că a reu­şit să-şi pro­mo­veze fil­me­le, iar banii pe care i‑a pri­mit expli­că în par­te suc­ce­sul său mass-media.

La rân­dul său, Phe­lim McA­le­er se pre­zin­tă ca un cava­ler al ade­vă­ru­lui care se con­frun­tă cu „ame­ninţări, poli­ţai şi pro­ce­se inven­ta­te, pen­tru a obţi­ne răs­pun­suri de la extre­mi­ş­tii verzi“. Şi‑a înce­put aven­tu­ra de dis­tru­ge­re a afir­ma­ţi­i­lor fal­se care apar în „Gasland“ provocându‑l pe Fox în tim­pul unei con­fe­rinţe de pre­să, după care a reu­şit să strân­gă pes­te 200.000 de dolari printr‑o cam­pa­nie de crow­d­fun­ding lan­sa­tă pe Kic­ks­tar­ter. Ast­fel, McA­le­er a încer­cat să evi­te ca mun­ca sa să fie taxa­tă drept pro­pa­gan­dă pro-gaze de şist.

Şi totu­şi, inde­pen­denţa ambi­lor regi­zori este pusă la îndo­ia­lă. Banii mari­lor com­pa­nii de petrol (gru­puri de lob­by) se întâl­nesc cu banii mari­lor eco­lo­gi­şti (pre­cum con­tri­bu­ţi­i­le din par­tea Park Foun­da­tion sau spri­ji­nul HBO).

Seria de fil­me având în prim-plan gaze­le de şist va fi dis­cu­ta­tă în direct la The Money Chan­nel, vineri, de la ora 17,00, într‑o emi­siu­ne mode­ra­tă de Con­stan­tin Rud­ni­ţchi, avându‑i ală­tu­ri pe trei din­tre expe­rţii români în eco­no­mie şi indus­trie extrac­ti­vă.

LINKURI:

GASLAND I

http://www.youtube.com/watch?v=dZe1AeH0Qz8

GASLAND II

http://www.youtube.com/watch?v=hkxXGMVD8Pc

TRUTHLAND

http://www.youtube.com/watch?v=iTJaaeiu zSU

FRACKNATION

http://www.youtube.com/watch?v=B03IYdHpvAM

Sur­sa: telegrafonline.ro, 16 oct.2013.

piese-auto-mangalia.ro

LĂSAȚI UN MESAJ

Va rugam sa adaugati un mesaj
Va rugam sa introduceti numele