Miturile şi realitatea din spatele Chevron

0
199
Thomas Holst: “În Dobrogea ne‑a adus geologia. Nu otrăvim fântâni, nu omorâm copii”.

thomasholst-1366125277.jpg

Des­pre Che­vron şi exploa­ta­rea gaze­lor de şist în Dobro­gea au curs râuri de cer­ne­a­lă. ONG-uri, pri­mari, poli­ti­cieni, par­la­men­tari, toţi au luat o pozi­ţie tranşan­tă, reclamând fap­tul că exploa­ta­rea gaze­lor de şist prin frac­tu­ra­re hidra­uli­că ne va otră­vi apa, ne va polua pămân­tul, va pro­du­ce cutre­mu­re. S‑au orga­ni­zat mitin­guri şi chiar şi refe­ren­dum în mai mul­te loca­li­tă­ţi din judeţ pen­tru a inter­zi­ce aces­te exploa­ta­ţii. Pen­tru a lămuri toa­te aces­te temeri şi sem­ne de între­ba­re, am stat de vor­bă cu Tho­mas Holst, şeful Che­vron în Estul Euro­pei.

- Cine este Che­vron şi ce cau­tă în Dobro­gea?

- Che­vron este o com­pa­nie de gaz ame­ri­ca­nă cu o tra­di­ţie de pes­te 120 de ani şi acti­vi­tă­ţi în 60 de ţări din întrea­ga lume. În Dobro­gea ne‑a adus geo­lo­gia. Potri­vit spe­cia­li­ş­ti­lor, de la Marea Bal­ti­că şi până la Marea Nea­gră exis­tă o linie geo­lo­gi­că cu roci în care sunt depo­zi­ta­te impor­tan­te can­ti­tă­ţi de gaze natu­ra­le, care ar putea fi eli­be­ra­te şi exploa-tate prin apli­ca­rea a două teh­no­lo­gii, folo­si­te de zeci de ani. Pri­ma teh­no­lo­gie este fora­rea pe ori­zon­ta­lă, la adân­cimi cuprin­se între 2 şi 4 km, iar cea de‑a doua teh­no­lo­gie este fra­cţio­na­rea hidra­uli­că. Cele două teh­no­lo­gii con­sa­cra­te — fora­rea ori­zon­ta­lă şi frac­tu­ra­rea hidra­uli­că — au fost folo­si­te dece­nii întregi în întrea­ga lume în sigu­ranţă, pen­tru exploa­ta­rea resur­se­lor de ţiţei şi gaze natu­ra­le. În ulti­mii zece ani, cele două teh­no­lo­gii au fost folo­si­te împre­u­nă pen­tru a putea exploa­ta gaze­le natu­ra­le cap­ti­ve în argi­le­le gazei­fe­re afla­te la mare adân­ci­me. Mai exact, pen­tru a ajun­ge la argi­le unde gazul natu­ral este cap­tiv, o son­dă este fora­tă ver­ti­cal la câte­va mii de metri adân­ci­me. Mai pre­cis, la o adân­ci­me de trei-patru km, aşa­dar, la mare dis­tanţă de ape­le sub­te­ra­ne. În momen­tul în care son­da este fora­tă la adân­ci­mea dori­tă, se tre­ce la fora­rea ori­zon­ta­lă pen­tru a putea aco­peri o supra­fa­ţă mai mare a argi­le­lor gazei­fe­re. Prin aceas­tă meto­dă este nevo­ie de fora­rea a mai puţi­ne son­de pen­tru a exploa­ta zăcămân­tul, scă­zând impli­cit nece­sa­rul de teren pen­tru ope­ra­ţiu­ni­le de fora­re. Se forea­ză ori­zon­tal, la o adân­ci­me de aproa­pe 1.500 m. Aces­te două teh­no­lo­gii exis­tă şi au fost folo­si­te timp de mai bine de 40 de ani.

- Care este sta­di­ul pro­iec­tu­lui pri­vind exploa­ta­ţi­i­le din judeţul Con­stanţa? Când vor înce­pe pri­me­le săpă­turi, când s‑ar putea extra­ge pri­me­le gaze din pământ dobro­gean?

Citi­ţi arti­co­lul inte­gral în Cugetliber.ro, Mier­curi, 17.04.2013.

Susține cotidianul online Mangalia News.
Poți dona aici:
Mulțumim pentru sprijin.

LĂSAȚI UN MESAJ

Va rugam sa adaugati un mesaj
Va rugam sa introduceti numele