ZIUA de Constanţa: Data la care Dobrogea a revenit, oficial, la statul modern român este considerată a fi ZIUA de 14 noiembrie 1878. În ZIUA respectivă au fost organizate, la Brăila, festivităţile prin care România lua în stăpânire Dobrogea. După festivităţi, Principele Carol I, prim-ministrul Ion C. Brătianu, oficialităţile şi armata au trecut Dunărea şi au debarcat în Dobrogea, iar în ZIUA de 23 noiembrie 1878, trupele române au ajuns la Constanţa. Evenimentele care au precedat această importantă zi din istoria românilor le voi prezenta în cele ce urmează… 

La 24 ianuarie 1859, Moldova şi Ţara Românească se uneau prin alegerea aceluiaşi domnitor în ambele principate, în persoana lui Alexandru Ioan Cuza. Acesta a fost un semnal politic şi pentru românii aflaţi în afara graniţelor noului stat modern român. În anul 1876, în Bulgaria, Bosnia şi Herţegovina au izbucnit răscoale îndreptate împotriva stăpânirii Imperiului Otoman. Sub pretextul sprijinirii fraţilor ortodocşi din Balcani, Imperiul Ţarist s-a implicat în aceste evenimente, astfel că în anii 1877 – 1878 a avut loc războiul dintre Imperiul Ţarist şi Imperiul Otoman, al cărui principal scop a fost, în realitate, reorganizarea Ţărilor Balcanice.


România a intrat în acest război pentru a-şi cuceri, pe câmpul de luptă, independenţa proclamată în ziua de 9 mai 1877. La Congresul de pace de la Berlin, desfăşurat în perioada 13 iunie – 13 iulie 1878, a fost recunoscută independenţa României, dar în mod condiţionat. Prin Congresul de Pace, Turcia a fost obligată să cedeze Dobrogea către Rusia, ca despăgubire de război, însă, fără acordul statului român, Rusia a cedat Dobrogea României, luând în schimb, cu forţa, cele trei judeţe din sudul Basarabiei: Cahul, Bolgrad şi Ismail.

Putem spune aşadar că prin Congresul de Pace de la Berlin a fost recunoscut dreptul istoric al României asupra Dobrogei. De ce drept istoric? Pentru că Mircea cel Bătrân (1386-1418), domnitorul Ţării Româneşti, îşi întinsese stăpânirea, începând cu anul 1388, până la Marea Neagră. După moartea sa, Dobrogea a intrat în componenţa Imperiului Otoman, însă teritoriul ei nu a fost integrat total structurilor noului stăpân. Până în secolul al XVIII-lea, ea nu a fost decât o provincie de margine a imperiului. Populaţia românească a continuat să vieţuiască atât în mediul rural, cât şi în cel urban. Există izvoare istorice conform cărora Vlad Tepeş şi Mihai Viteazul au stăpânit şi ei părţi din Dobrogea, pentru scurte perioade.

Contactele dobrogenilor cu Ţara Românească, Moldova şi Ardealul au continuat să existe, în perioada stăpânirii otomane, şi datorită transhumanţelor ciobanilor, unii dintre ei stabilindu-se definitiv în Dobrogea. Legăturile cu românii din Regat s-au intensificat mai ales după Revoluţia Paşoptistă. În şcoli şi biserici, lupta pentru drepturile naţionale a devenit tot mai evidentă. Ion Ionescu de la Brad menţionează, în lucrările sale, faptul că, la mijlocul secolului al XIX-lea, existau sate româneşti izolate pe malul drept al Dunării, în zona Deltei şi în Munţii Măcinului.

Şcoala dobrogeană, cu sprijinul unor cărturari ardeleni, a reuşit să păstreze viu spiritul românesc. Nifon Bălăşescu, originar din Sibiu, a fost numit, în anul 1870, de către autorităţile otomane, director al şcolilor româneşti din Dobrogea. El a rămas în istorie ca fondator a 25 de şcoli româneşti, cele mai multe fiind înfiinţate în nordul Dobrogei.

După cum am precizat deja, la finalul Conferinţei de Pace de la Berlin, care a pus capăt Războiului Ruso-Turc din anii 1877 – 1878, României i-a fost recunoscută independenţa şi a primit Dobrogea, cu Delta Dunării şi Insula Şerpilor. Pregătirile pentru unirea cu România au început pe la mijlocul lunii octombrie 1878, când a fost promulgată şi o lege pentru reintegrarea Dobrogei. În ZIUA de 10 noiembrie 1878, Domnitorul Carol I a prezidat întrunirea Consiliului de Miniştri, în care au fost stabilite normele pentru luarea în stăpânire a Dobrogei şi pentru primele organizări.

În ZIUA de 13 noiembrie, Principele Carol I şi prim-ministrul Ion C. Brătianu au stabilit ultimele dispoziţii pentru intrarea armatei române în Dobrogea. Împreună cu Mihail Kogălniceanu, Domnitorul a elaborat o Proclamaţie către locuitorii Dobrogei şi un Ordin de zi către armată. Documentele prezintă principiile şi modul de reintegrare a Dobrogei la statul modern român. În calitate de prefecţi au fost numiţi: Remus Opreanu la Constanţa şi George Ghica la Tulcea. N. Catargiu a fost desemnat responsabil cu trecerea teritoriului dintre Dunăre şi Marea Neagră în stăpânire românească.

În dimineaţa zilei de 14 noiembrie 1878, Domnitorul Carol I, după ce a călătorit o noapte întreagă, a ajuns la Brăila. Acolo a fost primit de: Ion C. Brătianu, generalul G. Angelescu – comandantul Diviziei militare ce urma să intre în Dobrogea, prefectul judeţului, primarul Brăilei şi consilieri locali, precum şi numeroşi cetăţeni ai oraşului.

În cadrul festivităţilor organizate s-au ţinut mai multe discursuri, iar episcopul Dunării de Jos a oficiat un Te-deum. Cu acest prilej, s-a dat citire celor două documente: Proclamaţia către dobrogeni şi Înalt ordin de zi către armată. Proclamaţia poate fi considerată ca fiind, în aceeaşi măsură, o afirmare a deciziilor prin care statul român lua în stăpânire Dobrogea, o asigurare a respectării legilor ţării, a religiei minorităţilor din această provincie şi a proprietăţilor, a ordinii şi disciplinei, dar şi un îndemn la colaborare cu autorităţile statului român. La final, Carol I a străbătut oraşul Brăila în fruntea trupelor militare şi în aplauzele cetăţenilor.

După festivităţi, oficialităţile, în frunte cu Principele Carol I şi prim-ministrul Ion C. Brătianu, s-au îmbarcat pe vasul Ştefan cel Mare şi au debarcat în Dobrogea, la Ghecet, unde au fost întâmpinate de numeroşi dobrogeni: români, turci, tătari şi bulgari. De la Ghecet, Carol I s-a întors în capitală pentru a deschide întrunirea Corpurilor Legiuitoare, însă nu înainte de a ura Drum bun! trupelor militare care plecau spre Măcin. Autorităţile civile şi militare ale statului român au ajuns în aceeaşi zi la Măcin, apoi la Babadag, după care, în ZIUA de 18 noiembrie, au intrat în Tulcea. În oraşul Constanţa au ajuns în ZIUA de 23 noiembrie 1878, când au fost organizate noi festivităţi.

Aşadar, ZIUA de 14 noiembrie reprezintă ZIUA revenirii oficiale a Dobrogei la statul modern român şi toţi dobrogenii ar trebui să fie conştienţi de importanţa acestei zile din istoria românilor. Este ZIUA în care, la Brăila, în anul 1878, s-au desfăşurat festivităţile prilejuite de punerea în aplicare a Art. 46 al Tratatului de la Berlin, prin care teritoriul dintre Dunăre şi Marea Neagră revenea la patria-mamă. Unirea Dobrogei cu România reprezintă a doua etapă în procesul de unire naţională a românilor, urmând ca desăvârşirea unităţii naţionale să aibă loc peste patru decenii, la Alba Iulia, la 1 Decembrie 1918.

În anii următori, marcarea revenirii Dobrogei la statul modern român s-a făcut la date diferite: 14 noiembrie la Tulcea şi 23 noiembrie la Constanţa. În anul 1903, la împlinirea unui sfert de secol de la eveniment, atât la Constanţa, cât şi la Tulcea, festivităţile au fost organizate în ZIUA de 14 noiembrie. ZIUA sărbătoririi a fost cu totul alta la împlinirea a jumătate de secol de la Unirea Dobrogei cu România. Semicentenarul a fost sărbătorit în întreaga ţară, nu numai în Dobrogea, însă la data de 28 octombrie 1928. De remarcat este faptul că, după 50 de ani de la realipire, Dobrogea devenise una dintre cele mai prospere regiuni ale României.

Prin Decretul nr. 742, din 5 octombrie 2015, a fost promulgată Legea nr. 230 din 6 octombrie 2015 privind instituirea zilei de 14 noiembrie – ZIUA Dobrogei. Legea a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 750/7 din octombrie 2015. La Art. 1 din lege este prevăzut: „(1) Se instituie ZIUA de 14 noiembrie – ZIUA DOBROGEI. (2) Sărbătorirea anuală a zilei Dobrogei poate fi marcată de autorităţile centrale şi locale, precum şi de instituţiile publice de cultură din ţară şi străinătate, prin organizarea unor programe şi manifestări cu caracter ştiinţific“.

Despre toate aceste aspecte legate de revenirea Dobrogei la statul modern român am vorbit şi eu în anii trecuţi, cu prilejul unor manifestări cultural-ştiinţifice pe care le-am organizat la Muzeul Callatis din Mangalia, în 2011, 2012, 2013 şi 2014, activităţi promovate de mass-media, printre care, bineînţeles, şi ziarul ZIUA de Constanţa. În discursurile pe care le-am susţinut, în cadrul acestor manifestări, am menţionat, printre altele: „ZIUA de 14 noiembrie 1878 este o zi deosebit de importantă pentru istoria Dobrogei: este ZIUA în care teritoriul dintre Dunăre şi Marea Neagră a reintrat, oficial, în componenţa statului modern român. Şi pentru că puţini dobrogeni cunosc acest important eveniment din istoria Dobrogei, am considerat că avem obligaţia morală, în special pentru tânăra generaţie, să organizăm astfel de activităţi. Aşa cum, pentru românii din Ardeal, ZIUA de 1 decembrie 1918 reprezintă cea mai importantă zi din istoria Transilvaniei, la fel şi pentru românii din Dobrogea, ZIUA de 14 noiembrie 1878 ar trebui să reprezinte cea mai importantă zi din istoria Dobrogei“.

În noiembrie anul trecut, cu prilejul ZILEI DOBROGEI, scriam într-o revistă de cultură constănţeană următoarele: „Mi-ar plăcea să cred că, prin organizarea manifestărilor cultural-ştiinţifice la Muzeul Callatis din Mangalia sau la instituţiile de învăţământ din localitate, pe parcursul anilor 2011 – 2014, şi prin mediatizarea simpozioanelor organizate, am contribuit, într-o anumită măsură, la conştientizarea importanţei zilei de 14 noiembrie 1878 în rândul dobrogenilor, dar şi la formarea unui curent de opinie care a dus, în cele din urmă, la adoptarea unei legi în Parlamentul României, prin care ZIUA de 14 noiembrie a devenit, oficial, în anul 2015, ZIUA DOBROGEI“.

LA MULŢI ANI, DOBROGENI! LA MULŢI ANI, DOBROGEA! 

Despre Sorin Marcel Colesniuc

Cercetător ştiinţific dr. Sorin Marcel Colesniuc – Muzeul de Arheologie „Callatis“ din cadrul Complexului Cultural „Callatis“ Mangalia, a absolvit Facultatea de Istorie a Universităţii „Ovidius“ din Constanţa şi a obţinut titlul de doctor în istorie la Universitatea „Lucian Blaga“ din Sibiu. De asemenea, a absolvit un master în Ştiinţe Politice la SNSPA Bucureşti, specializarea Securitate şi Diplomaţie.

Cotidianul ZIUA de Constanţa publică, în această perioadă, mesaje dedicate Zilei Dobrogei, în cadrul proiectului #SărbătoreşteDobrogea, dedicat împlinirii a 139 de ani de la revenirea provinciei la România şi a 17 ani de activitate jurnalistică. Fie că Dobrogea este locul lor natal sau nu, personalităţi din diferite domenii şi reprezentanţi ai instituţiilor de pe plan local şi naţional ni s-au alăturat în acest proiect aniversar, transmiţând pentru cititorii noştri mesaje dedicate celebrării provinciei istorice dintre Dunăre şi mare. Rămâneţi alături de noi pentru a marca această sărbătoare!

ZIUA de Constanța, Marți, 14 Noiembrie 2017.


 

876 total views, 3 views today

Suntem și aici: Mangalia_News PunctRo, pe Facebook și @Mangalia_News, pe Twitter!



Piese Auto Mangalia - URGENȚE: 0747 338 310

piese-auto-mangalia.ro

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm scrieți comentariul
Vă rugăm să scrieți numele dvs. aici