Marele savant Nikola Tesla a fost român. Era istro-român de origine și îl chema Nicolae Teslea

0
495

Marele savant Nikola Tesla a fost român. Era istro-român de origine și îl chema Nicolae Teslea.

Mare­le savant și inven­ta­tor Nico­lae Teslea (Niko­la Tesla) s‑a năs­cut în noap­tea de 9 spre 10 iulie 1856, ca fiu al pre­o­tu­lui orto­dox Milu­tin Teslea și al Gicăi Măn­dici. Fami­lia tată­lui era de gră­ni­ceri anti­o­to­mani, în fos­tul impe­riu austro-ungar.
Nume­le ini­ti­al de fami­lie era Dră­ghi­ci, dar el a fost inlo­cu­it in timp, prin pore­cla de Teslea, dupa mese­ria trans­mi­sa in fami­lie, de dul­gher (teslari). Tatal lui Nicu Teslea (Tesla) a mai avut un fra­te, Iosif, mili­tar de carie­ra, care dupa absol­vi­rea sco­lii de ofi­teri a pre­dat mate­ma­ti­ca in dife­ri­te scoli mili­ta­re, ca pana la urma sa ajun­ga pro­fe­sor la Aca­de­mia de Raz­boi din Vie­na. Tatăl lui Teslea, ini­ti­al, si el elev la scoa­la mili­ta­ra, si‑a schim­bat repe­de pro­fe­sia, tre­cand la semi­na­rul teo­lo­gic, deve­nind pre­ot orto­dox in 1845, cand s‑a insu­rat cu Gica. Bise­ri­ca in care a slu­jit ini­ti­al parin­te­le Teslea se gasea in comu­na Simi­li­an, la poa­le­le mun­ti­lor Vele­bi­ti, aco­pe­ri­ti de paduri de ste­jar, fag si corn, in pro­vin­cia Lica, cu cen­trul la Gos­pici, unde a fost trans­fe­rat si parintele.

Henri Coan­da il pre­zin­ta pe mare­le inven­ta­tor Tesla ca roman bana­tean din Bana­tul sar­besc, dar rea­li­ta­tea era ca pri­e­te­nul sau Nico­lae era istro-roman din Croa­tia. Pro­vin­cia Lica era locu­i­ta com­pact de istro-roma­nii mor­laci, inca din sec. Xv-Xvi. Gos­pici se afla la cati­va kilo­me­tri de tar­mu­ri­le Marii Adri­a­ti­ce, iar satul Simi­li­an la 12 km de Gos­pici, satul fiind patria lui Tesla, Teslea, Tesla. Pre­o­tul, om cult, se inte­re­sa cu pre­ca­de­re de lite­ra­tu­ra, filo­so­fie, sti­in­te natu­ra­le si mate­ma­ti­ca. Incer­ca­rea de des­na­tio­na­li­za­re i‑a adu­nat pe mor­laci sub stin­dar­dul bise­ri­cii ortodoxe.

Mama lui Teslea, Gica Man­dici, roman­ca si ea dupa nume, a ramas — copi­la fiind — orfa­na, si a tre­bu­it sa se ocu­pe de cei sase frati mai mici. Tatal sau a refu­zat s‑o tri­mi­ta la o scoa­la in lim­ba strai­na, dar ca auto­di­dac­ta si‑a com­ple­tat cul­tu­ra ca ele­va a sotu­lui ei. In casa pre­o­tu­lui se stranse­se, cum am vazut mai sus, o vas­ta bibli­o­te­ca din felu­ri­te dome­nii, mai mult sti­in­ti­fi­ce. Gica era ves­ti­ta dato­ri­ta fru­moa­se­lor bro­de­rii pe care le facea. Teslea a mai avut un fra­te, Dan, mort tanar intr-un acci­dent si trei surori: Anghe­li­na, Mili­ca si Mari­ța, mezi­na pe care a iubit‑o cel mai mult.

Des­pre fami­lia Teslea s‑ar putea poves­ti mult.

Nico­lae, inven­ta­to­rul, si‑a facut stu­di­i­le la Kar­lo­vat si la Poli­teh­ni­ca din Graz (1875–1881). Isi ince­pe cele­bre­le des­co­pe­riri si inven­tii inca din 1881–1882 la Graz, la Buda­pes­ta, la Paris, in cadrul Com­pa­niei Edi­son (1882), Stra­s­bo­urg (1884), dupa care por­ne­ste in vaj­ni­ca odi­see americana.
Cand zici Nico­lae Teslea (1856–1943), te gan­des­ti la istro-româ­nul deve­nit ceta­tean ame­ri­can, omul de sti­in­ta si inven­ta­to­rul pro­li­fic in dome­ni­ul elec­tro si radi­o­teh­ni­cii, des­co­pe­ri­to­rul cam­pu­lui mag­ne­tic invar­ti­tor (simul­tan cu ita­li­a­nul Gali­leo Fer­ra­ris, 1847–1897). Tot el a inven­tat si sis­te­mul bifa­zat de curent elec­tric alter­na­tiv si a stu­di­at curen­tul de inal­ta frec­ven­ta. El a con­stru­it pri­me­le motoa­re asin­cro­ne bifa­za­te, gene­ra­toa­re­le elec­tri­ce, trans­for­ma­to­rul elec­tric de inal­ta frec­ven­ta etc. In ato­mis­ti­ca, a cer­ce­tat fisiu­nea nucle­e­lor ato­mi­ce, cu aju­to­rul gene­ra­to­ru­lui elec­tros­ta­tic de inal­ta ten­siu­ne. Noi, roma­nii, am uitat sa‑l come­mo­ram la 140 de ani de la nas­te­re, cand Tesla a fost pome­nit doar, intr‑o scur­ta comu­ni­ca­re de 15 minu­te la Aca­de­mie, de prof. N. Leonachescu.

Inven­tia feno­me­nu­lui “camp elec­tric invar­ti­tor” se nas­te in 1882 la Buda­pes­ta, dar ime­di­at, in baza unei reco­man­dari, Teslea plea­ca la Paris, unde este anga­jat la “Com­pa­nia con­ti­nen­ta­la Edi­son”. Aici, modi­fi­ca dina­mo-masi­na Edi­son. In cadrul ace­le­ia­si com­pa­nii, con­stru­ies­te cen­tra­la elec­tri­ca Stra­s­bo­urg. Desi i se pro­mi­se­se­ra 25.000 dolari la inche­ie­rea difi­ci­lei lucrari, a fost frus­trat de gra­ti­fi­ca­tii. Unul din asis­ten­tii lui Edi­son, Char­les Beche­lo­re, ii pro­pu­ne sa emi­gre­ze in Ame­ri­ca si ii da o scri­soa­re de reco­man­da­re pen­tru Edi­son per­so­nal (1884). Dupa une­le peri­pe­tii (i s‑au furat banii in gara Le Havre), se adre­sea­za pro­pri­e­ta­ru­lui vasu­lui, care ii inte­le­ge situ­a­tia (bile­tul si locul ii apar­ti­neau, fiind nomi­na­li­zat), si pe baza docu­men­tu­lui de bord este pri­mit si ast­fel, fara bilet, ajun­ge la New-York, unde se pre­zin­ta la Edi­son. Este pri­mit cu difi­cul­tati si racea­la, dar in baza reco­man­da­rii scri­se, este anga­jat in ate­li­e­re­le com­pa­niei, ca ingi­ner-elec­tri­cian pen­tru repa­ra­rea motoa-relor si gene­ra­toa­re­lor de curent con­ti­nuu Edison.

O situ­a­tie nepre­va­zu­ta il face sa se remar­ce in mod deo­se­bit (1885). Tran­sa­tlan­ti­cul Ore­gon, dotat cu gene­ra­tor Edi­son, care se defec­ta­se, tre­bu­ia sa ple­ce spre Euro­pa la data fixa; avea toa­te locu­ri­le van­du­te si intar­zi­e­rea le-ar fi adus arma­to­ri­lor mari pagu­be. Fir­ma lui Edi­son il insar­ci­nea­za pe Teslea sa repa­re scurt-cir­cu­i­tul gene­ra­to­ru­lui, cau­za pe care o des­co­pe­ra in spi­re­le infa­su­ra­rii bobi­nei si o reme­di­a­za, rebobinand‑o in 20 de ore. Edi­son ii pro­mi­se­se un pre­miu de 50.000 dolari daca defec­tiu­nea este inde­par­ta­ta in timp util ple­ca­rii vasu­lui la data pre­no­ta­ta. Nava plea­ca la timp, dar pro­mi­siu­nea pre­mi­u­lui se trans­for­ma in expli­ca­tii: fuse­se o glu­ma. Nici alte gra­ti­fi­ca­tii pro­mi­se, de exem­plu pen­tru per­fec­tio­na­rea gene­ra­toa­re­lor si motoa­re­lor elec­tri­ce Edi­son in 24 de vari­an­te, inzes­tra­te cu un regu­la­tor si un nou tip de intre­ru­pa­tor, nu i se acor­da. Edi­fi­cat asu­pra con­du­i­tei lui Edi­son, Teslea va lucra de acum ina­in­te pe cont pro­priu si va rea­li­za defi­ni­ti­va­rea sis­te­mu­lui sau ori­gi­nal, bazat pe curen­ti alter­na­tivi poli­fa­zati. Tre­ce­rea tim­pu­lui ii da drep­ta­te lui Teslea in com­pe­ti­tia sa cu Edi­son si trep­tat, teza sa pri­vind curen­tul alter­na­tiv se impune.

Din pri­ma­va­ra lui 1885, man­drul Teslea refu­za sa mai cola­bo­re­ze cu Edi­son si lucrea­za inde­pen­dent, infi­in­tan­du-si pro­pria fir­ma, “Tesla Arc Light Company”.
Intr‑o dis­cu­tie cu Henri Coan­da, inre­gis­tra­ta pe mag­ne­to­fon, mare­le savant mi‑a decla­rat per­so­nal ca il cunos­cu­se pe Teslea: “Eu l‑am cunos­cut pe Teslea, cand eram tanar de tot, prin tatal meu (Gene­ra­lul Con­stan­tin Coan­da — n.n.), care a fost intot­dea­u­na lan­ga mine. Nico­lae Teslea, care este inven­ta­to­rul curen­tu­lui elec­tric alter­na­tiv, era roman din Banat (era aro­man — n.n.); e bana­tean, si felul lui de a gan­di si de a vedea, m‑a fra­pat enorm de mult. El era cu patru luni mai tanar fata de tatal meu, dar nu pot sa spun ca nu am fost influ­en­tat si de el, pen­tru ca felul lui de a vor­bi si de a pre­zen­ta lucru­ri­le erau asa de extra­or­di­na­re incat, desi eram copil, n‑am uitat. Vezi, unul din roma­nii foar­te impor­tan­ti, care a schim­bat poa­te toa­ta via­ta ome­ni­rii, e un bana­tean!…”. Daca acum, sa zicem 150 de ani, s‑ar fi spus, ar fi venit cine­va sa ne spu­na cum spu­nea Teslea Nico­lae, Teslea, roma­nul din Banat: “Voi face lumi­na elec­tri­ca, adi­ca lumi­na, voi face asta mis­cand o buca­ta de fier in fata unui fir de ara­ma”, lumea l‑ar fi inchis ca nebun. Intal­ni­rea lui Coan­da cu Teslea s‑a petre­cut in 1893, cand Teslea se afla in tara, dato­ri­ta mor­tii mamei sale. Era deja cele­bru in lumea intrea­ga, in Roma­nia insa mai putin.

In noiem­brie 1933, recent emi­grat in Sua, Albert Ein­ste­in afla de cer­ce­ta­ri­le lui Tesla asu­pra fisiu­nii nuclea­re si cau­ta sa‑l cunoas­ca. Apro­pi­e­rea se face cu aju­to­rul unui tanar repor­ter sti­in­ti­fic, Ken­ne­th Swea­sy, care se pre­zin­ta la Tesla cu o scri­soa­re de reco­man­da­re din par­tea lui Ein­ste­in. Teslea avea 75 de ani, in 1931, cand pri­mes­te scri­soa­rea lui Ein­ste­in. Cu pri­le­jul sar­ba­to­ri­rii ani­ver­sa­rii sale, el mar­tu­ri­seste ca lucra la o noua sur­sa de ener­gie, infor­ma­tie care‑l inci­ta pe Ein­ste­in spre a‑l cunoaste.
Teslea se ocu­pa de cam­pu­ri­le gra­vi­ta­tio­na­le (ase­me­nea celui elec­tro­mag­ne­tic). Ein­ste­in ia cunos­tin­ta de arti­co­lul savan­tu­lui roman din “Scien­ti­fic Ame­ri­can”, bazat pe expe­rien­te­le efec­tu­a­te la insta­la­tia sa de la Insti­tu­tul Teh­no­lo­gic din Mas­sa­chus­setts (1934), pen­tru obti­ne­rea ten­siu­ni­lor inal­te, cu aju­to­rul unui gene­ra­tor Van den Gra­af, des­ti­nat cer­ce­ta­rii nucle­u­lui atomic.

La 13 mar­tie 1885, un incen­diu dis­tru­ge labo­ra­to­rul lui Teslea din New York. Fla­ca­ri­le mis­tu­ie toa­te insta­la­ti­i­le de tele­gra­fie si intrea­ga apa­ra­tu­ra pen­tru obti­ne­rea curen­ti­lor de inal­ta frec­ven­ta. Catas­tro­fa il lasa sarac la batra­ne­te pe Teslea, fara mij­loa­ce finan­ci­a­re, dar savan­tul isi recom­pen­sea­za secre­ta­re­le care‑l para­sesc, taind in doua meda­lia de aur Edi­son pe care o pri­mi­se. Dupa ce incen­di­ul labo­ra­to­ru­lui l‑a lasat in stra­da (nefi­ind asi­gu­rat), Teslea s‑a mutat intr‑o modes­ta came­ra de hotel. Dar si in aces­te con­di­tii pre­ca­re el isi con­ti­nua cercetarile.

In pri­ma­va­ra lui 1898, Teslea demon­strea­za public diri­ja­rea prin radio, la mare dis­tan­ta, a unui vas fara echi­paj. Expe­rien­te­le au fost efec­tu­a­te in lar­gul marii, in apro­pi­e­re de New York.
In 1899, Teslea con­stru­ies­te la Colo­ra­do un mare post de radio, cu o pute­re de 200 kw, si rea­li­zea­za trans­mi­sii prin tele­gra­fie fara fir, de pes­te 1000 km, face sa se aprin­da lam­pi­le ora­su­lui de la dis­tan­ta, obti­ne ten­siuni de 12 mili­oa­ne de volti.
Edi­son si Teslea au fost pro­pu­si impre­u­na sa impar­ta pre­mi­ul Nobel pen­tru fizi­ca pe 1915, ca unii ce-si inchi­na­se­ra via­ta pen­tru des­co­pe­riri si rea­li­zari teh­ni­ce uti­le ome­ni­rii. Teslea a refu­zat pre­mi­ul, din cau­za ani­mo­zi­ta­ti­lor din tre­cut. Dar era in 1916, si pre­mi­ul pe acel an nu a mai fost acor­dat, din cau­za raz­bo­i­u­lui mondial…
Nico­lae Teslea moa­re la New York, in noap­tea de 7–8 ianu­a­rie 1943 si este inmor­man­tat la 12 ianu­a­rie. O covar­si­toa­re per­so­na­li­ta­te care a mar­cat doua seco­le prin geni­ul sau.

Prof. univ. asoc. dr. ing.
Dinu-Ste­fan T. Moraru,
mem­bru titu­lar al Aca­de­mi­ei Oame­ni­lor de Sti­in­ta din Romania.

P.S. Imi per­mit sa atrag aten­tia ca in vre­me ce lui Teslea, guver­nul iugo­slav i‑a acor­dat o pen­sie via­ge­ra luna­ra pen­tru meri­te­le sale, de 7500 dolari, desi lucra la “Mas­sa­chus­setts Insti­tu­te of Teh­no­lo­gy”, nu cunosc vre­un om de sti­in­ta roman care sa fi pri­mit vreo pen­sie via­ge­ra de merit, din par­tea sta­tu­lui. In ace­ea­si serie de nedrep­tati, amin­tesc si fap­tul ca in vre­me ce la Bel­grad exis­ta un mare muzeu teh­nic “Niko­la Tesla”, la noi, fos­tul “Muzeu Coan­da” din casa parin­teas­ca a savan­tu­lui a fost desfi­in­tat, din dis­po­zi­tia Ele­nei Cea­u­sescu. Cine are urechi de auzit?


Man­ga­lia News, 06.02.2021.


Susține cotidianul online Mangalia News.
Poți dona aici:
Mulțumim pentru sprijin.

Leave a Reply