Trianon, 4 iunie 1920 — „Transilvania s‑a întors pentru totdeauna acasă”

0
252

Conf. univ. dr. Flo­ri­an Bichir: Cred că este one­st ca, din punct de vede­re isto­ric, să reme­mo­răm fap­tul că, pen­tru româ­nii de din­coa­ce și de din­co­lo de Nis­tru și Car­pați, Uni­rea cu Basa­ra­bia și Transil­va­nia a repre­zen­tat un moment isto­ric excep­țio­nal. Noi româ­nii sun­tem cam ghi­ni­o­niști în isto­rie dar, la 1 Decem­brie 1918, Dum­ne­zeu ne‑a zâm­bit și nouă. S‑a înfăp­tu­it Româ­nia Mare, cea mai mare con­struc­ție admi­nis­tra­tiv-poli­ti­că a aces­tui popor. Un vis care din păca­te a durat doar 22 de ani… Dar să o luăm pe rând.

Basa­ra­bia revi­ne aca­să, adi­că se uneș­te cu Româ­nia pe 27 mar­tie (9 apri­lie) 1918 când răz­bo­i­ul nu era ter­mi­nat, sub pre­șe­din­ția lui Ale­xan­dru Mar­ghi­lo­man, un mare om de stat, din păca­te uitat astăzi și pon­e­grit de libe­rali, ani de zile, iar Transil­va­nia pe 1 Decem­brie 1918, ca urma­re a voin­ței popu­la­re, act care va fi cons­fin­țit de mari­le puteri la Tri­a­non. Vă rog să reți­neți nuan­ța. Voin­ță popu­la­ră, pen­tru că la Alba Iulia româ­nii nu s‑au strâns ca la Bobâl­na, așa gură-cas­că. La Alba Iulia au par­ti­ci­pat 1.228 de depu­tați, pen­tru a vota Rezo­lu­ția de la Alba Iulia, prin care se pece­tlu­ia Uni­rea Transil­va­niei cu Rega­tul Român.

În con­tex­tul peri­oa­dei isto­ri­ce pe care o tră­im, care se regă­seş­te sub sem­nul Cen­te­na­ru­lui, tema Con­fe­rin­ței de Pace de la Paris a fost tra­ta­tă abso­lut peni­bil. Ridi­col. Și simt o așa mare ruși­ne, de par­că am pri­mit două pal­me. La 100 de ani de la cel mai glo­ri­oa­să rea­li­za­re a unui popor, nu s‑a petre­cut nimic con­cret. Nu vor­besc de bâl­ciuri sau tăieri de moț pe care le-au făcut unii prin con­si­li­i­le jude­țe­ne. Vor­besc de un pro­iect poli­tic asu­mat la nivel de țară.

Se înfi­in­ța­se un Depar­ta­ment al Cen­te­na­ru­lui — care a fost umplut cu coa­fe­ze, la un moment dat, după care a fost desfi­in­țat. 2018 l‑am ratat. A ieșit Pre­șe­din­te­le Iohan­nis și a anun­țat că se pre­lun­geș­te Cen­te­na­rul. Fâs! 2019 a fost și el ratat. Și după cum se vede trea­ba îl vom rata și în 2020. Am vor­bit numai de Covid-19, de gri­pa asta chi­ne­zeas­că sau ce a fost ea… Nimic con­cret, numai ini­ția­ti­ve pri­va­te. Și ne mai plân­gem că ungu­rii fac și dreg…

Pen­tru abso­lut toa­te țări­le cen­tral și răsă­ri­te­ne — cu excep­ția Unga­ri­ei — Tri­a­non-ul înseam­nă „Ziua Drep­tă­ții”, ziua afir­mă­rii națio­na­le și cre­a­rea unor sta­te națio­na­le pre­cum Ceho­slo­va­cia, sau împli­ni­rea în gra­ni­țe­le lor firești, etni­ce, cum este cazul Româ­ni­ei. Rea­min­tesc minu­na­ți­lor dum­ne­a­voas­tră citi­tori că Tra­ta­tul de la Tri­a­non a fost sem­nat la data de 4 iunie 1920 între Pute­ri­le Ali­a­te înving­ă­toa­re în Pri­mul Răz­boi Mondi­al și Unga­ria, în cali­ta­te de stat suc­ce­sor al Impe­ri­u­lui Aus­tro-Ungar, stat învins în Pri­mul Răz­boi Mondi­al. Tra­ta­tul a fost sem­nat în Pala­tul Mare­le Tri­a­non de la Ver­sa­i­l­les de către 16 sta­te ali­a­te (inclu­siv Româ­nia), pe de o par­te, și de Unga­ria, de altă­par­te.

Tra­ta­tul a fost sem­nat pen­tru a sta­bili fron­ti­e­re­le nou­lui stat Unga­ria cu veci­nii săi: Aus­tria, Rega­tul Sâr­bi­lor, Croa­ți­lor și Slo­ve­ni­lor (stat deve­nit ulte­ri­or Iugo­sla­via), Româ­nia și Ceho­slo­va­cia. Tra­ta­tul de la Tri­a­non a făcut par­te din seria tra­ta­te­lor înche­ia­te la fina­lul Pri­mu­lui Răz­boi Mondi­al, cele­lal­te fiind tra­ta­te­le de pace înche­ia­te de Pute­ri­le Ali­a­te cu Ger­ma­nia (la Ver­sa­i­l­les, în 28 iunie 1919), Aus­tria (la Saint Ger­main en Laye, în 10 sep­tem­brie 1919) și Bul­ga­ria (la Neui­l­ly, în 27 noiem­brie 1919). Pen­tru noi, mai sim­plu, a fost recu­noaș­te­rea inter­națio­na­lă a Uni­rii Transil­va­niei cu Româ­nia (după ges­tul superb, dar nea­vând recu­noaș­te­re inter­națio­na­lă, de la Alba Iulia 1918).

Pen­tru gene­ra­ți­i­le de astăzi din Româ­nia și Unga­ria, Tri­a­no­nul este extrem de impor­tant. Pen­tru noi, româ­nii, repre­zin­tă întoar­ce­rea Transil­va­niei aca­să. Pen­tru că nu am anexat‑o, cum scriu niș­te incon­ști­enți. Transil­va­nia este ini­ma nea­mu­lui româ­nesc, cre­u­ze­tul fiin­ței noas­tre națio­na­le. De aici plea­că cele două des­că­le­ca­te în Mol­do­va și în Ţara Româ­neas­că. Este un moment unic, un gest repa­ra­to­riu al isto­ri­ei.

Vă invi­tăm să citiți con­ti­nu­a­rea în revis­ta art-emis.ro (Adap­ta­re după un dia­log între conf. univ. dr. Flo­ri­an Bichir şi Ioa­na Dră­gu­lin).


Man­ga­lia News, 4 Iunie 2020.


Susține cotidianul online Mangalia News.
Poți dona aici:
Mulțumim pentru sprijin.

Leave a Reply