7 din 10 mărci de MUȘCHI FILE conțin CARAGENAN, substanță cu potenţial cancerigen!

0
955

9 din 10 mărci de mușchi file con­țin apă adă­u­ga­tă!

Mușchi file cu 14 adi­tivi ali­men­tari!

Mușchi file cu pro­te­i­nă din lap­te!

6 din 10 mărci con­țin mai mult de 4 adi­tivi!

5 din 10 mărci con­țin soia!

8 din 10 mărci con­țin zahăr adă­u­gat!

5 din 10 mărci con­țin aro­me sin­te­ti­ce!

5 din 10 mărci con­țin mono­glu­ta­mat de sodiu!

Mușchi file colo­rat cu car­min!

Mușchi file cu ada­os de sfe­clă roșie!

Con­ți­nu­tul de sare din 100 gra­me pro­dus vari­a­ză între 2 gra­me și 3,6 gra­me!

Con­ți­nu­tul de pro­te­i­ne din 100 gra­me pro­dus vari­a­ză între 15,2 gra­me și 25,6 gra­me!

Toa­te măr­ci­le ana­li­za­te con­țin nitrit de sodiu!

Una din 10 mărci de mușchi file sunt afu­ma­te natu­ral cu lemn de fag!

Aro­me­le sin­te­ti­ce din com­po­zi­ția muș­chiu­lui file con­țin și mono­glu­ta­mat de sodiu!

Pre­țul unui kg de mușchi file vari­a­ză între 26,30 lei și 46,50 lei!

Aso­ci­a­ția Pro Con­su­ma­tori, mem­bră a Orga­ni­za­ți­ei Euro­pe­ne a Con­su­ma­to­ri­lor, a ana­li­zat 20 mărci de mușchi file. Acest stu­diu face par­te din Cam­pa­nia Națio­na­lă de Infor­ma­re și Edu­ca­re: ”Să învă­țăm să înțe­le­gem eti­che­ta!”. Prin aceas­tă cam­pa­nie, exper­ții Aso­ci­a­ți­ei Pro Con­su­ma­tori (APC) își pro­pun să‑i învețe pe con­su­ma­tori să înțe­lea­gă eti­che­ta pro­du­se­lor ast­fel încât aceștia să facă achi­zi­ții în cunoș­tin­ță de cau­ză. Stu­di­ul a fost rea­li­zat de către o echi­pă de experți ai APC, coor­do­nați de către conf. univ. dr. Cos­tel Stan­ciu.

Muș­chiul filé face par­te din bună­tă­ți­le de care se bucu­ră con­su­ma­to­rii de car­ne de porc. Acești con­su­ma­tori con­si­de­ră cu mult zel că por­cul este „cea mai bună legu­mă“, iar pen­tru cei ce sus­țin cu mul­te argu­men­te că numai pasă­rea este o car­ne cu ade­vă­rat sănă­toa­să, ace­iași împă­ti­miți con­su­ma­tori au un răs­puns tran­șant: „Nu e pasă­re ca por­cul!“. De dra­gul ade­vă­ru­lui, tre­bu­ie să obser­văm că denu­mi­rea mușchi filé este defec­tu­oa­să, adi­că este con­si­de­ra­tă ple­o­nas­ti­că pen­tru că și mușchi, și filé înseam­nă cam ace­lași lucru: țesut fibros moa­le din cor­pul ani­ma­le­lor, prin inter­me­di­ul căru­ia se pro­duc miș­că­ri­le cor­pu­lui în urma con­trac­ți­i­lor mus­cu­la­re. Este ade­vă­rat că filé-ul este doar car­nea supe­ri­oa­ră situ­a­tă în lun­gul șirei spi­nă­rii.

Corect ar fi să se spu­nă filé de porc, filé de vită, filé de peș­te etc,. pen­tru că mușchi filé înseam­nă mușchi de mușchi. Dar, lim­ba unui popor e sufe­ri­toa­re, iar lim­ba româ­nu­lui se bucu­ră nespus la con­tac­tul cu o felie de mușchi filé bine afu­mat. Din punct de vede­re mer­ce­o­lo­gic, muș­chiul filé este o spe­cia­li­ta­te din car­ne de porc, obți­nu­tă din muș­chiu­leț (după buna tra­di­ție) și din muș­chii mari.

Teh­no­lo­gia pre­su­pu­ne buna faso­na­re a muș­chiu­lui, săra­re, con­di­men­ta­re și tra­ta­men­tul ter­mic (fier­be­re și afu­ma­re sau numai afu­ma­re și usca­re). For­ma de pre­zen­ta­re este depen­den­tă de for­mu­la de pre­pa­ra­re: arti­co­le­le rea­li­za­te prin con­di­men­ta­re ume­dă (imer­sa­re, injec­ta­re, supra­pre­siu­ne etc.) și fier­be­re se pre­zin­tă ca pro­du­se sucu­len­te, tur­ges­cen­te chiar în exces și aproa­pe întot­dea­u­na feli­a­te și amba­la­te în vid sau în atmosfe­ră modi­fi­ca­tă; cele con­di­men­ta­te „în sec“ și afu­ma­te la rece, apoi usca­te avan­sat se pre­zin­tă ca țesu­turi cu tușeu uscat, abia per­cep­ti­bil unsu­ros, con­sis­ten­ță fer­mă, sec­țiu­ne lip­si­tă de lichid și urme vizi­bi­le de afu­ma­re usca­tă.

Pro­du­se­le pre­pa­ra­te în for­mu­la afu­mat-uscat au min. 90% car­ne, aspect care stă la baza pro­gra­me­lor lor de pro­mo­va­re. Can­ti­tăți necu­nos­cu­te ofi­ci­al de mușchi filé se pre­pa­ră cas­nic, în for­mu­lă ECO dar și în vari­a­te alte for­mu­le, sănă­toa­se, fără mulți adi­tivi, de către con­su­ma­to­rii pasio­nați, pen­tru nevo­i­le lor fami­li­a­le curen­te și mai ales oca­zio­na­le (de Cră­ciun). Păs­tra­rea muș­chiu­lui filé este depen­den­tă de vari­an­ta de pre­pa­ra­re: cel pre­pa­rat prin afu­ma­re-usca­re se păs­trea­ză mai mul­te săp­tămâni în spa­ții reci, amba­lat nepre­ten­ți­os; cel pre­pa­rat în vari­an­ta fiert și afu­mat se livrea­ză amba­lat erme­tic (feli­at, ade­sea) și înso­țit de indi­ca­ția lăsă­rii câte­va minu­te a amba­la­ju­lui des­chis pen­tru a se eli­be­ra atmosfe­ra de gaz pro­tec­tor; după des­chi­de­rea amba­la­ju­lui, pro­du­sul tre­bu­ie păs­trat la rece și con­su­mat în max. 2–3 zile.

Muș­chiul filé este con­si­de­rat o hra­nă selec­tă și sănă­toa­să: con­ți­ne 15,2 ‑25,6g proteine/100 g pro­dus, are puți­ne calo­rii (80–169 kcal/100g pro­dus) și con­ți­nut mic de gră­si­me (max. 5g/100g pro­dus). Chiar și ace­le arti­co­le, lău­da­te ca fiind „die­te­ti­ce“, con­țin min. 15g pro­te­i­ne (deși nu știm câte sunt de ori­gi­ne ani­ma­lă). Con­su­mul muș­chiu­lui filé este sănă­tos dacă nu devi­ne exce­siv de frec­vent și dacă este înso­țit de con­su­ma­rea și a altor ali­men­te care să com­pen­se­ze lip­su­ri­le nutri­țio­na­le spe­ci­fi­ce aces­tui pro­dus (de pil­dă, pen­tru con­su­ma­to­rii de car­ne este nece­sa­ră com­ple­ta­rea meni­u­lui cu pro­du­se din car­ne „inte­gra­lă“, cum ar fi cior­be­le și supe­le din car­ne cu os). În con­su­mul pro­du­se­lor din car­ne de porc (afla­te la mare cin­ste pe mese­le popu­la­ți­ei din medi­ul urban, unde 7 români din 10 le con­su­mă săp­tămâ­nal), muș­chiul filé ocu­pă locul al doi­lea după sala­mu­ri­le crud-usca­te. Ape­tit ridi­cat pen­tru muș­chiul filé pre­zin­tă tine­rii de 20–35 ani, din care putem bănui că mulți sunt necă­să­to­riți și ocu­pați cu ser­vi­ci­ul.

Suc­ce­sul în creș­te­re al muș­chiu­lui filé poa­te fi atri­bu­it unor redes­co­pe­riri ale meri­te­lor căr­nii de porc, înde­o­se­bi ale căr­nii rase­lor autoh­to­ne (Man­ga­li­ța – ale căror  pro­du­se sunt deja comer­ci­a­li­za­te la preț cel puțin dublu) și ale repu­ne­rii în dis­cu­ție a impor­tan­ței hră­ni­rii ani­ma­le­lor de car­ne în liber­ta­te, cu pro­du­se natu­ra­le (jir, ghin­dă) care impri­mă căr­nii savoa­re, fră­ge­zi­me etc. Mai mult, aces­te rase au o car­ne boga­tă în gră­simi Omega‑3, atât de lău­da­te pen­tru vir­tu­ți­le lor pen­tru sănă­ta­tea con­su­ma­to­ri­lor. O sume­de­nie de opi­nii, mai mult sau mai puțin jus­ti­fi­ca­te, au aju­tat car­nea de porc să se com­pa­re cu cea de pasă­re, chiar s‑o devanse­ze în impor­tan­ță pen­tru sănă­ta­te.

Top 5 mărci de muşchi file după conţi­nu­tul decla­rat de car­ne:

Angst — 99% cotlet de porc;
Rei­nert (96% cotlet de porc), Căma­ra noas­tră (96% mușchi de porc);
Mata­che Măce­la­ru – 90% cotlet de porc;
Aldis (85% file de porc), Casa Gus­tu­lui (85% cotlet de porc);
Car­re­fo­ur — 68% muşchi de porc.

Top 5 mărci de mușchi file după conţi­nu­tul decla­rat de pro­te­i­ne:

Angst – 25,6 gra­me;
Aldis – 22 gra­me;
Mata­che Mace­la­ru – 21,4 gra­me;
Rei­nert, Casa Secui­u­lui, Căma­ra noas­tră – 20 gra­me;
Meda, Dia­na – 18 gra­me.

Fără niciun dubiu, muş­chiul file intră în acest moment în topul celor mai con­su­ma­te meze­luri de pe pia­ţa noas­tră, cea mai bună dova­dă fiind mul­ti­tu­di­nea de sor­ti­men­te regă­si­te pe raf­tu­ri­lor maga­zi­ne­lor de pro­fil. Fiind un pro­dus acce­si­bil şi uşor de pro­cu­rat, muş­chiul file îţi încân­tă pri­vi­rea mai de fie­ca­re dată când treci pra­gul super­mar­ke­tu­ri­lor, însă de prea puţi­ne ori con­su­ma­to­rul român ale­ge să citeas­că eti­che­ta cu ingre­dien­te­le conţi­nu­te în acest mezel, iar acest lucru poa­te adu­ce con­se­cinţe nefas­te asu­pra sănă­tă­ţii pe ter­men lung, mai ales în situ­a­ţia în care con­sumi cel puţin 50 gra­me de car­ne pro­ce­sa­tă în fie­ca­re zi. Pro­ce­dând ast­fel, pleci din start cu un risc cu 18% mai mare de a suferi de can­cer colo­rec­tal. De alt­fel, la data de 26 octom­brie 2015, 22 de expe­rţi din 10 ţări au cata­lo­gat meze­lu­ri­le pro­ce­sa­te ca fiind ali­men­te can­ce­ri­ge­ne regă­si­te în Gru­pul 1, con­clu­zi­i­le res­pec­ti­ve bazân­du-se pe ana­li­za amă­nu­nţi­tă a unui număr de 800 de stu­dii şti­inţi­fi­ce, desfă­şu­ra­te pe par­cur­sul ulti­mi­lor 20 de ani. Ple­când din acest punct, se impu­ne o ana­li­ză mai rigu­roa­să a lis­tei ingre­dien­te­lor regă­si­te în muş­chiul file, două din­tre aces­tea fiind extrem de con­tro­ver­sa­te.

Într-ade­văr, mono­glu­ta­ma­tul de sodiu şi cara­ge­na­nul sunt ingre­dien­te­le care ridi­că cele mai mul­te sem­ne de între­ba­re, nume­roa­se stu­dii de spe­cia­li­ta­te dove­dind că nu sunt aso­ci­a­te deloc cu sănă­ta­tea celor care le con­su­mă, ba dim­po­tri­vă, aş putea spu­ne.

În lite­ra­tu­ra de spe­cia­li­ta­te întâl­nim nume­roa­se stu­dii care aso­ci­a­ză în mod direct declanşa­rea unor pro­ble­me seri­oa­se de sănă­ta­te pre­cum ast­mul, anxi­e­ta­tea, boa­la Par­kin­son, pier­de­rea vede­rii, obe­zi­ta­tea, tul­bu­ră­ri­le de vor­bi­re în urma inges­ti­ei mono-glu­ta­ma­tu­lui de sodiu, neu­ro­chi­rur­gul Rus­se­ll Bla­y­lo­ck sub­li­ni­ind în lucra­rea „Exci­toto­xi­ne­le: Gus­tul care uci­de” că acest potenţi­a­tor de aro­mă supra-acti­vea­ză celu­le­le noas­tre ner­voa­se până în punc­tul în care aces­tea mor.

Con­form unui stu­diu şti­inţi­fic publi­cat în anul 1987, inti­tu­lat „Mono­so­di­um L‑glu­ta­ma­te- indu­ced asth­ma”, auto­rii Allen D.H, Delohe­ry J, Baker G. au con­sta­tat că 13 din 32 de per­soa­ne au sufe­rit cri­ze de astm după inges­tia unor can­ti­tă­ţi mari de glu­ta­mat de sodiu. Al doi­lea ingre­dient supus ana­li­zei noas­tre este cara­ge­na­nul, un adi­tiv ali­men­tar care se extra­ge din alge­le roşii, fiind pro­ce­sat cu sub­stanţe alca­li­ne pen­tru a nu ridi­ca pro­ble­me mari de sănă­ta­te la nive­lul con­su­ma­to­ri­lor, aşa cum se întâm­plă cu cara­ge­na­nul pro­dus într-un mediu acid. Ast­fel, cara­ge­na­nul obţi­nut la con­tac­tul cu sub­stanţe­le aci­de poar­tă denu­mi­rea de cara­ge­nan „degra­dat” sau de „poli­ge­nan”, repre­zen­tând o sub­stanţă infla­ma­toa­re la care foar­te mulţi spe­cia­li­şti de labo­ra­tor ape­lea­ză atunci când tre­bu­ie să tes­te­ze medi­ca­men­te­le anti­in­fla­ma­toa­re. În plus, are un rol de emul­si­fi­e­re, de sta­bi­li­za­re şi de îngroşa­re a pro­du­se­lor în care este adă­u­gat, fiind folo­sit pe o sca­ră mare la nive­lul indus­tri­ei ali­men­ta­re, dar şi în pas­te­le de dinţi, în medi­ca­men­te, în bău­tu­ri­le vege­ta­le (ex. lap­te de cocos, lap­te de migda­le, lap­te de soia etc) sau în alte supli­men­te ali­men­ta­re pen­tru slă­bit.

Cer­ce­tă­ri­le între­prin­se pe acest subiect au demon­strat că poli­ge­na­nul sau cara­ge­na­nul „degra­dat” nu este sigur pen­tru con­sum, tes­te­le pe ani­ma­le indi­când declanşa­rea tumo­ri­lor loca­li­za­te la nive­lul intes­ti­nu­lui, a ulce­re­lor, putând favo­ri­za în ulti­mă instanţă chiar şi apa­ri­ţia can­ce­ru­lui de colon. Fiind o sub­stanţă extrem de peri­cu­loa­să, spe­cia­li­ş­tii nu au dorit să riş­te, evi­tând efec­tu­a­rea stu­di­i­lor pe oameni, aces­ta fiind şi moti­vul pen­tru care Agenţia Inter­na­ţio­na­lă pen­tru Cer­ce­ta­re în Dome­ni­ul Can­ce­ru­lui a cla­si­fi­cat poli­ge­na­nul ca fiind o sub­stanţă cu potenţi­al can­ce­ri­gen.

Deşi cara­ge­na­nul obţi­nut în medi­ul alca­lin este adi­ti­vul folo­sit în indus­tria ali­men­ta­ră, foar­te mulţi spe­cia­li­şti îşi expri­mă îngri­jo­ra­rea în legă­tu­ră cu aceas­tă sub­stanţă, mai mul­te stu­dii efec­tu­a­te după anii 60 ară­tând fap­tul că se poa­te degra­da în pre­zenţa aci­du­lui din sto­mac, putând deve­ni la fel de toxic ca şi poli­ge­na­nul. Până în pre­zent, comu­ni­ta­tea medi­ca­lă nu este sigu­ră până în ce punct cara­ge­na­nul se poa­te degra­da în poli­ge­nan la nive­lul sis­te­mu­lui diges­tiv, une­le stu­dii menţionând un pro­cent cuprins între 10% şi 20%.

Prac­tic, nu ştim nici astăzi care este can­ti­ta­tea de cara­ge­nan ce poa­te fi inge­ra­tă pen­tru a nu fi toxi­că pen­tru orga­nis­mul uman, însă stu­di­ul „Pro-inflam­ma­tory NF-κB and ear­ly grow­th res­pon­se gene 1 regu­la­te epi­the­li­al bar­ri­er disrup­tion by food addi­ti­ve car­ra­ge­e­nan in human intes­ti­nal epi­the­li­al cells”, publi­cat în anul 2012 a demon­strat în mod cert că acest adi­tiv este legat de cre­ş­te­rea ris­cu­lui de apa­ri­ţie a infla­ma­ţi­ei intes­ti­na­le. Cu alte cuvin­te, nu este reco­man­dat per­soa­ne­lor care sufe­ră de pro­ble­me diges­ti­ve, putând agra­va simp­to­ma­to­lo­gia exis­ten­tă. De ace­ea, con­si­der că aceşti adi­tivi ali­men­tari ar tre­bui res­tri­cţio­na­ţi din indus­tria ali­men­ta­ră, până la apa­ri­ţia unor noi stu­dii care să pla­se­ze cara­ge­na­nul şi mono­glu­ta­ma­tul de sodiu pe lis­ta adi­ti­vi­lor siguri, iar până atunci, te sfă­tu­iesc să te gân­deşti de câte­va ori îna­in­te de a con­su­ma meze­luri care conţin aces­te ingre­dien­te. Pe aceas­tă cale, te invit să citeşti cu atenţie eti­che­ta pro­du­se­lor ali­men­ta­re pe care le cum­peri şi pune întot­dea­u­na sănă­ta­tea ta şi a fami­li­ei tale în topul pri­o­ri­tă­ţi­lor tale.” — Dumi­tru Bălan, nutri­ți­o­nist.

Cea mai mare can­ti­ta­te de mușchi filé se pre­pa­ră în for­mu­la ume­dă, care asi­gu­ră ran­damen­te supra­u­ni­ta­re (din­tr-un kilo­gram de mușchi crud rezul­tă mai mult de un kilo­gram de pro­dus finit) și rămâ­ne și comes­ti­bi­lă sufi­cient de mult timp ca urma­re a amba­lă­rii sigu­re și a nume­roa­se­lor sub­stan­țe pro­tec­toa­re adă­u­ga­te. Aces­te pro­du­se sunt comer­ci­a­li­za­te la un preț de cir­ca 2–3 ori mai mare față de cel al mate­ri­ei pri­me (muș­chiul crud).

De regu­lă, aces­te pro­du­se au un con­ți­nut de car­ne nede­cla­rat, un con­ți­nut îngri­jo­ră­tor de mare de adi­tivi și mul­tă apă. O can­ti­ta­te limi­ta­tă de mușchi filé pen­tru pia­ță se pro­du­ce în for­mu­la usca­tă (chiar dacă săra­rea se face în sara­mu­ră, prin imer­sie, nu prin injec­ta­re), care pre­su­pu­ne afu­ma­re la rece (scum­pa tra­di­ție cerea ca spa­ți­ul de afu­ma­re să aibă o tem­pe­ra­tu­ră de cir­ca 10 gra­de Cel­si­us, con­di­ții în care nu se for­mea­ză în car­ne com­pu­șii can­ce­ri­geni care îi obse­dea­ză pe con­su­ma­to­rii con­tem­po­rani) și usca­rea leje­ră la rece; aceas­tă for­mu­lă de pre­pa­ra­re are ran­damen­te de cir­ca 0,7 (adi­că din­tr-un kilo­gram de mușchi crud se obțin cir­ca 700 gra­me de mușchi filé).

Muș­chiul ast­fel pre­pa­rat se vin­de la un preț de cir­ca 3–4 ori mai mare decât pre­țul muș­chiu­lui pre­pa­rat prin teh­no­lo­gie ume­dă. Dacă ținem sea­ma că pre­pa­ra­rea usca­tă este spe­ci­fi­că pro­du­se­lor din cla­sa ECO, tre­bu­ie să con­si­de­răm că mate­ria pri­mă nu poa­te fi cea din super­mar­ket (ca cea folo­si­tă la muș­chiul filé umed), ci din sur­se eco­lo­gi­ce, unde pre­țul este sen­si­bil mai mare. Sor­ti­men­tul supe­ri­or este afu­mat obli­ga­to­riu cu fum de fag; sor­ti­men­tul modest se afu­mă prin imer­sa­re în „fum lichid“.  Prof. univ. dr. Ion Schi­le­ru, ASE Bucu­reşti.

Muș­chiul file ar tre­bui să fie o buca­tă de car­ne fiar­tă, con­di­men­ta­tă și afu­ma­tă cu fum natu­ral! Din păca­te, 9 din 10 pro­du­se sunt fabri­ca­te dintr‑o pas­tă de car­ne cu ada­os de soia, pro­te­i­nă din lap­te, zaha­ruri, extrac­te de con­di­men­te, droj­die și adi­tivi ali­men­tari. În cazul pro­du­se­lor din car­ne, şi nu numai, cali­ta­tea aces­to­ra este influ­enţa­tă în mare măsu­ră de pon­de­rea ingre­dien­tu­lui prin­ci­pal. Din păca­te, foar­te puţini pro­du­că­tori decla­ră conţi­nu­tul de car­ne din pro­du­se­le pe bază de car­ne. Un alt aspect căru­ia con­su­ma­to­rii ar tre­bui să‑i acor­de o impor­tanţă deo­se­bi­tă este decla­ra­ţia nutri­ţio­na­lă. Aceas­ta ne ofe­ră infor­ma­ţii des­pre can­ti­ta­tea de pro­te­i­ne, gră­simi şi sare din 100 gra­me pro­dus. Vă reco­mand să cum­pă­ra­ţi numai ace­le mărci de mușchi file care au menţio­nat pe eti­che­tă pro­cen­tul de car­ne, care nu tre­bu­ie să fie mai mic de 96%. Ast­fel în 100 gra­me mușchi file tre­bu­ie să exis­te cel puţin 96 gra­me car­ne.” conf. univ. dr. Cos­tel Stan­ciu, preşe­din­te APC.

Nu putem să înche­iem acest stu­diu decât cu reco­man­da­rea de a citi lis­ta de ingre­dien­te a tutu­ror pro­du­se­lor ali­men­ta­re pe care le cum­pă­ra­ţi. Este foar­te impor­tant pen­tru sănă­ta­tea dvs. să înţe­le­geţi eti­che­ta pro­du­se­lor. În cazul pro­du­se­lor din car­ne, vă reco­man­dăm să ale­geţi pro­du­se cu un pro­cent cât mai mare de car­ne şi cu o lis­tă scur­tă de ingre­dien­te.


Man­ga­lia News, 04.07.2019.


Susține cotidianul online Mangalia News.
Poți dona aici:
Mulțumim pentru sprijin.

Leave a Reply