Ei l‑au omorât pe Brâncuși: Călinescu, Camil Petrescu, Geo Bogza, Sadoveanu. ”Nu e un creator în sculptură”

0
569
Booking.com

Ei l‑au omorât pe Brân­cuși: Căli­ne­scu, Camil Petres­cu, Geo Bogza, Sado­vea­nu. ”Nu e un cre­a­tor în sculp­tu­ră”.

Cu 68 de ani în urmă, pe 7 mar­tie 1951, mare­le Con­stan­tin Brân­cuși vrea să-și done­ze ope­ra țării: 230 de sculp­turi, 41 de dese­ne, 1.600 de foto­gra­fii, o serie de pie­se de mobi­li­er. Ace­dami­cieni de vază, pre­cum Geor­ge Căli­ne­scu, Geo Bogza, Ion Jalea ori Miha­il Sado­vea­nu, ana­li­zea­ză pro­pu­ne­rea și ajung la con­clu­zia că băi­a­tul din Hobi­ța e modest, iar ”Brân­cuși nu poa­te fi con­si­de­rat un cre­a­tor în sculp­tu­ră”. A fost ziua în care l‑am omorât, pen­tru pri­ma oară, pe geni­a­lul artist

În pri­me­le zile ale lui 1951, Con­stan­tin Brân­cuși, aflat la Paris, deci­de să done­ze ope­re­le sale, lucra­te aco­lo, în ”Ora­șul Lumii”. Face o pro­pu­ne­re con­cre­tă, în acest sens, Sta­tu­lui Român: urmea­ză să lase aces­tu­ia 230 de sculp­turi, 41 de dese­ne, 1.600 de foto­gra­fii, o serie de pie­se de mobi­li­er, dar și obiec­te per­so­na­le, prac­tic, o ave­re ine­s­ti­ma­bi­lă. Comu­niș­tii sunt extrem de reti­cenți, pen­tru că este vor­ba des­pre un fiu al popo­ru­lui emi­grat în Fran­ța, cu puți­ne legă­turi cu pla­iu­ri­le mio­ri­ti­ce. Brân­cuși insis­tă și scrie o a doua scri­soa­re. Atunci, auto­ri­tă­ți­le bol­șe­vi­ce decid să tri­mi­tă o comi­se for­ma­tă din ”spe­cia­liști” lân­gă Arcul de Tri­umf, pen­tru a vedea ce și cum. Con­stan­ța Cră­ciun se suie în avion. Este mem­bră PCR, fos­tă țesă­toa­re, unde­va pe la patru cla­se. Pen­tru că e căsă­to­ri­tă cu Ion Vin­țe, comu­nist noto­riu, avansea­ză rapid, urmând a ajun­ge Minis­trul Cul­tu­rii. Ală­tu­ri de ea urcă și Teo­hari Geor­ges­cu, fost tipo­graf, agent NKVD, actu­al­men­te Minis­tru de Inter­ne. Ei și alți ”mese­ri­ași” vor ana­li­za mun­ca lui Con­stan­tin Brân­cuși.

Ate­li­e­rul pari­zian al lui Brân­cuși, con­si­de­rat a fi unul din­tre cei mai mari sculp­tori din lume. O țesă­toa­re și un tipo­graf au decis că ceea ce a zămi­slit el, putea fi rea­li­zat de ori­ce țăran nein­stru­it.

Se întorc repe­de, așa că la fine­le lui febru­a­rie 1951 este con­vo­ca­tă o ședin­ță la Aca­de­mia RPR. Prin­ci­pa­la lor con­clu­zie este ace­ea că ”Ope­re­le lui Brân­cuși sunt une­le pe care le-ar putea face ori­ce țăran nein­stru­it”.

Pe 7 mar­tie 1951, cu 68 de ani în urmă, Aca­de­mi­cie­nii Sec­țiu­nii de Ști­in­ța Lim­bii, Lite­ra­tu­ră și Artă din cadrul Aca­de­mi­ei Repu­bli­cii Popu­la­re Româ­ne se reu­nesc sub pre­șe­din­ția secre­ta­ru­lui sec­țiu­nii, tova­ră­șul aca­de­mi­cian Miha­il Sado­vea­nu. În cei 45 de ani de comu­nism, am învă­țat că toți acești oameni au fost per­so­na­li­tăți mar­can­te ale cul­tu­rii și lite­ra­tu­rii noas­tre. În rea­li­ta­te, însă, aca­de­mi­cie­nii cu ștaif au fost cei care au renun­țat la ave­rea pe care Brân­cuși voia să o done­ze Sta­tu­lui Român. La întru­ni­re par­ti­ci­pă nume gre­le:

Citiți con­ti­nu­a­rea pe a1.ro/news/inedit


piese-auto-mangalia.ro

LĂSAȚI UN MESAJ

Va rugam sa adaugati un mesaj
Va rugam sa introduceti numele