Ei l-au omorât pe Brâncuși: Călinescu, Camil Petrescu, Geo Bogza, Sadoveanu. ”Nu e un creator în sculptură”

0
492
Booking.com

Ei l-au omorât pe Brâncuși: Călinescu, Camil Petrescu, Geo Bogza, Sadoveanu. ”Nu e un creator în sculptură”.

Cu 68 de ani în urmă, pe 7 martie 1951, marele Constantin Brâncuși vrea să-și doneze opera țării: 230 de sculpturi, 41 de desene, 1.600 de fotografii, o serie de piese de mobilier. Acedamicieni de vază, precum George Călinescu, Geo Bogza, Ion Jalea ori Mihail Sadoveanu, analizează propunerea și ajung la concluzia că băiatul din Hobița e modest, iar ”Brâncuși nu poate fi considerat un creator în sculptură”. A fost ziua în care l-am omorât, pentru prima oară, pe genialul artist

În primele zile ale lui 1951, Constantin Brâncuși, aflat la Paris, decide să doneze operele sale, lucrate acolo, în ”Orașul Lumii”. Face o propunere concretă, în acest sens, Statului Român: urmează să lase acestuia 230 de sculpturi, 41 de desene, 1.600 de fotografii, o serie de piese de mobilier, dar și obiecte personale, practic, o avere inestimabilă. Comuniștii sunt extrem de reticenți, pentru că este vorba despre un fiu al poporului emigrat în Franța, cu puține legături cu plaiurile mioritice. Brâncuși insistă și scrie o a doua scrisoare. Atunci, autoritățile bolșevice decid să trimită o comise formată din ”specialiști” lângă Arcul de Triumf, pentru a vedea ce și cum. Constanța Crăciun se suie în avion. Este membră PCR, fostă țesătoare, undeva pe la patru clase. Pentru că e căsătorită cu Ion Vințe, comunist notoriu, avansează rapid, urmând a ajunge Ministrul Culturii. Alături de ea urcă și Teohari Georgescu, fost tipograf, agent NKVD, actualmente Ministru de Interne. Ei și alți ”meseriași” vor analiza munca lui Constantin Brâncuși.

Atelierul parizian al lui Brâncuși, considerat a fi unul dintre cei mai mari sculptori din lume. O țesătoare și un tipograf au decis că ceea ce a zămislit el, putea fi realizat de orice țăran neinstruit.

Se întorc repede, așa că la finele lui februarie 1951 este convocată o ședință la Academia RPR. Principala lor concluzie este aceea că ”Operele lui Brâncuși sunt unele pe care le-ar putea face orice țăran neinstruit”.

Pe 7 martie 1951, cu 68 de ani în urmă, Academicienii Secțiunii de Știința Limbii, Literatură și Artă din cadrul Academiei Republicii Populare Române se reunesc sub președinția secretarului secțiunii, tovarășul academician Mihail Sadoveanu. În cei 45 de ani de comunism, am învățat că toți acești oameni au fost personalități marcante ale culturii și literaturii noastre. În realitate, însă, academicienii cu ștaif au fost cei care au renunțat la averea pe care Brâncuși voia să o doneze Statului Român. La întrunire participă nume grele:

Citiți continuarea pe a1.ro/news/inedit


piese-auto-mangalia.ro

LĂSAȚI UN MESAJ

Va rugam sa adaugati un mesaj
Va rugam sa introduceti numele