Comuna în care sătenii sunt educați după modelul japonez: „Gunoiul e ceva intim, nu‑l arunci unde-ți vine” [VIDEO]

0
429

Cele 16 mili­oa­ne de euro atra­se prin pro­iec­te euro­pe­ne au trans­for­mat Ciu­gu­dul într‑o comu­nă cura­tă și ver­de. FOTO: Face­bo­ok.

În mij­lo­cul țării, în Alba – un judeţ care se con­frun­tă cu depo­pu­la­rea şi sără­cia – o comu­nă are o absor­ție record a fon­du­ri­lor euro­pe­ne: 16 mili­oa­ne de euro în ulti­mii 10 ani. Ciu­gu­dul găz­du­ieș­te cel mai mare teren de golf din Româ­nia, are eoli­a­nă, gunoi selec­tat ca‑n Occi­dent și pla­nuri pen­tru o mași­nă elec­tri­că. Cum au fost posi­bi­le toa­te astea?

Minu­ne la Ciu­gud!”, au titrat zia­re­le, în repe­ta­te rân­duri. „Este loca­li­ta­tea cu cel mai mare grad de absorb­ție al fon­du­ri­lor euro­pe­ne”, venea şi pre­ci­zarea. Comu­na asta cu puțin pes­te 3.000 de locu­i­tori – afla­tă la 12 kilo­me­tri de ora­şul Alba Iulia – a deve­nit cunos­cu­tă pen­tru că oame­nii de aici au făcut ce nu au reu­şit alţii din ora­şe mari, cu sute de mii de locu­i­tori. Au folo­sit banii euro­peni ca să se dezvol­te.

Cu pes­te 16 mili­oa­ne de euro atra­se în ulti­mii 10 ani de la Uniu­nea Euro­pea­nă – „buge­tul comu­nei pe 50 de ani!” – ciu­gu­de­nii au pus asfalt, inclu­siv pe dru­mu­ri­le care duc la câmp. Au făcut reţea de gaze, cana­li­za­re, cen­tru cul­tu­ral, au pus şi inter­net gra­tu­it. Au tra­sat pis­te pen­tru bici­cle­te și au făcut pe un imaş unde cân­d­va păş­teau vaci­le un parc indus­tri­al care anga­jea­ză cam tot ce e mână de lucru în sate­le com­po­nen­te. De aici plea­că, inclu­siv pes­te hota­re, de la pie­se pen­tru mașini „made in Ciu­gud”, la car­ne gata con­di­men­ta­tă pen­tru keba­bul mân­cat la Paris. Şoma­jul în comu­nă e aproa­pe zero, iar pe lis­te­le de asis­ta­ţi soci­al figu­rea­ză doar două per­soa­ne.

La Ciu­gud mai e ceva. Comu­na s‑a anga­jat ca, până în 2020, să redu­că emi­si­i­le de car­bon cu 20%. Cât Donald Trump scoa­te SUA din Acor­dul pen­tru cli­mă de la Paris, Ciu­gu­dul se stră­du­ieș­te să devi­nă o comu­nă „ver­de”.

Ghe­or­ghe Damian este pri­mar aici din 2000. Avea doar 30 de ani când a fost ales pri­ma dată. De atunci câş­ti­gă ale­ge­ri­le loca­le cu majo­ri­ta­te covârşi­toa­re. Îna­in­te, era asis­tent medi­cal. Apoi, a intrat în poli­ti­că, și‑a făcut car­net de PSD-ist, iar acum e inde­pen­dent. La sfârşi­tul anu­lui tre­cut, a fost dat afa­ră din par­tid. I s‑a repro­șat că, la ale­ge­ri­le par­la­men­ta­re nu a făcut cam­pa­nie pen­tru can­di­da­ţii PSD pre­fe­ra­ţi de con­du­ce­re. „Am înce­put să mă obi­ş­nu­iesc să fiu inde­pen­dent”, zice, în timp ce urcă un deal, cât să ara­te că, jos, în vale, un inves­ti­tor face ulti­me­le pre­gă­tiri pen­tru inau­gu­ra­rea unui dita­mai tere­nul de golf.

Pri­ma­ru­lui din Ciu­gud nu i‑au venit însă idei de dezvol­ta­re con­tem­plând, filo­so­fic, dea­lu­ri­le din comu­nă. A apli­cat, cum s‑a pri­ce­put, ce a văzut prin alte țări. În timp ce schim­bul de expe­rien­ță e pen­tru mulți func­țio­nari publici pri­lej de sho­pping, Damian a pre­fe­rat să ia notițe. Cum ar veni, pri­ma­rul a furat… Doar că a furat idei care schim­bă via­ța a 3.000 de oameni.

Expe­rien­ța nor­ve­gi­a­nă

Pri­mul pro­iect ver­de din comu­nă – care a atras şi atenţia pre­sei – a fost, în 2014, con­stru­i­rea unei cen­tra­le eoli­e­ne şi sola­re, sus, pe un deal, în satul Seu­şa. Pro­iec­tul a fost al Uni­ver­si­tă­ţii de Vest, din Timi­şoa­ra, iar banii ai Guver­nu­lui Nor­ve­gi­ei. Nor­ve­gia are un pro­gram de gran­turi pen­tru Euro­pa de Est, prin care încear­că să sca­dă dis­pa­ri­tă­ți­le din­tre țări, cu pro­iec­te de redu­ce­re a emi­si­i­lor de car­bon. La ei, pes­te 98% din ener­gia pro­du­să e ver­de.

Banii nor­di­ci­lor au fost bine­ve­niți. Cu eoli­a­na, ciu­gu­de­nii nu mai plă­tesc ilu­mi­na­tul public. Au eco­no­mi­sit ast­fel cam 500.000 de lei. „Doar că avem o pro­ble­mă”, zice Damian, sus, pe deal, la Seu­şa.

Ara­tă spre eoli­a­nă. Vân­tul bate de te zbo­a­ră, dar eli­cea stă. Se mai defec­tea­ză și ea – ne dăm cu păre­rea, dar pri­ma­rul dă din cap că „nu“ și înce­pe o poves­te tipic româ­neas­că. „Am putea să ne pro­du­cem tot curen­tul elec­tric pen­tru tot ce înseam­nă insti­tu­ţii publi­ce şi nu numai, chiar să vin­dem curent. Dar nu se poa­te“. Pen­tru că folo­sesc rețea­ua națio­na­lă de dis­tri­bu­ție, ciu­gu­de­nii nu pot da mai depar­te ce le pri­so­seș­te. Sis­te­mul nu pre­ia sur­plu­sul.

Auto­ri­ta­tea Naţio­na­lă pen­tru Regle­men­ta­rea Ener­gi­ei se îndâr­jeş­te în a nu regle­men­ta situ­a­ţia de genul aces­ta: când pro­duc mai mult, să pun în sis­tem, când am nevo­ie – să iau din sis­tem. Nu înțe­leg de ce nu se poa­te să punem un con­tor care să măsoa­re cât pro­duc şi pun în sis­tem şi cât iau şi în fie­ca­re lună să facă dife­renţa!”.
Local­ni­ci­lor nu le rămâ­ne decât să iro­seas­că sur­plu­sul de ener­gie, eliberându‑l printr‑o rezis­ten­ță în aer. Sau – cum fac de obi­cei –, dacă ating nor­ma, să pună o frâ­nă meca­ni­că și să se uite cum stă eoli­a­na, a pagu­bă, pe deal. În timp ce sta­tul nor­ve­gian dă bani ca eoli­e­ne­le să se învâr­tă libe­re pe dea­lu­ri­le Româ­ni­ei, sta­tul român le pune bețe în roa­te.

Ilu­mi­na­tul public din Ciu­gud este asi­gu­rat prin resur­se pro­prii: o eoli­a­nă monta­tă pe bani nor­ve­gieni

Pri­ma­rul are o teo­rie lega­tă de opo­zi­ţia întâm­pi­na­tă. „Băieţii deş­te­pţi”. Ei și-ar băga coa­da chiar și aici, la nive­lul unei comu­ni­tă­ţi rura­le. „Încear­că pro­ba­bil să ţină în mână toa­te aces­tea, în lumea asta cine are ener­gia are pute­rea”.

Damian a învă­ţat însă din expe­rienţa cu eoli­a­na că nu e cazul să se opreas­că cu inves­ti­ți­i­le în ener­gie ver­de. Acum plă­nu­ieș­te să facă o par­ca­re, ale cărei pre­la­te să fie pano­uri sola­re. Prin ele vor să ali­men­te­ze pri­mă­ria și școa­la. Apoi vor insta­la un punct de ali­men­ta­re a mași­ni­lor elec­tri­ce și vor cum­pă­ra pen­tru pri­mă­rie un ast­fel de vehi­cul. „M‑am dat cu o ast­fel de mași­nă. Îi fai­nă, zici că mergi pe bici­cle­tă!”.

Expe­rien­ța ger­ma­nă

Con­ti­nu­a­rea, pe recorder.ro


 

Susține cotidianul online Mangalia News.
Poți dona aici:
Mulțumim pentru sprijin.

LĂSAȚI UN MESAJ

Va rugam sa adaugati un mesaj
Va rugam sa introduceti numele