O lume nelalocul ei… Sinopsis scenariu film – Lucian Ciuchiță

0
1912
starshiners.ro%20

O lume nelalocul ei… Sinopsis scenariu film – Lucian Ciuchiță.

Undeva, un crainic, îmbrăcat în straie de clovn, prezent la o emisiune televizată, își face cuvenita reclamă, strigând din toate puterile sale:

Doamnelor, domnișoarelor și domnilor:

Azi, acum și aici, pretutindeni, în premieră absolută – nu doar Planetară, ci și Galactică – se prezintă în fața ochilor dumneavoastră o capodoperă a genului, un film alb–negru și color, mut și sonor!

Doamnelor, domnișoarelor și domnilor, veți vedea un film cu adevărat epocal, o coproducție internațională, cu un buget gigantesc, astronomic, cu un scenariu unic, o capodoperă la care au colaborat peste 1000 de regizori, majoritari, firește, fiind cei de la Hollywood!

Veniți și nu ezitați! Veniți și vă minunați! Veniți și veți fi încântați! Veți urmări cel mai mare și cel mai grandios film din toate timpurile…

Publicitate https://www.mangalianews.ro/

O LUME NELALOCUL EI!

Pe un ecran imens, la început alb–lăptos, dintr–o dată, se vede clar, în toate detaliile, o hartă a lumii, identică celei dintr–un Atlas geografic școlar, în care sunt prezentate nu doar continentele, ci și imagini cu rasele de oameni ce le populează, cu animale, insecte și păsări, arbori și flori, specifice fiecărei zone, cu toate speciile ce viețuiesc în râuri, mări și oceane.

De nicăieri apare o ființă misterioasă, nici bărbat nici femeie, nici măcar androgin, ce se apropie de hartă, să o privească mai bine. Și, de parcă pe acea ființă o așteptase, sau poate chiar ea fiind cauza, exact în acel moment, întreaga hartă se descompune, de toate mărimile, prăbușindu–se la picioarele sale bucăți din ea, de parcă fusese construită din piese de puzzle.

Misterioasa creatură se apleacă, culege o mână de piese, cu intenția fermă de a reface, exact așa cum fusese întreaga hartă la început.

Lăudabila sa intenție fu însă complet anulată, căci piesele se amestecaseră atât de bine între ele, încât cu toate strădaniile sale, nu reușea să o reconstruiască pe cea veche, mereu și mereu apărând o nouă hartă, mereu într–o altă variantă, diferită, ciudată.

Piesele, ce par vii – avându–și propria viață, ca și cum, cu niciun chip, nu mai vor să revină la forma lor inițială, se amestecă în continuare cu o viteză amețitoare, se opun restauratorului și își aleg forme nebănuite.

Când se opresc… Nimic nu mai este așa cum era înainte. Imaginea nou oferită depășește cu mult puterea de înțelegere, pare mai degrabă a fi un tablou cubist, pictat de un artist orb, în care viața a ieșit din făgașul normal, ca efect direct al unor acțiuni provocate de oameni inconștienți, ce au crezut că totul este posibil, că totul le este permis.

Dar piesele de Puzzle, nu se opresc din mișcarea lor haotică, își tot modifică așezarea, noua hartă părând hotărâtă să înghită tot ce este în jur, cu o pantagruelică foame.

Rând pe rând, dispar în gura ei nesățioasă casele cu totul, apoi cartierele, orașele, țările, continentele.

Nimic nu o mai poate opri… înghite cât ai clipi, rând pe rând, râurile, fluviile, mările și oceanele și, în final, întreaga planetă. Peste tot se așterne tăcerea sumbră a morții.

Soarele a rămas blocat pe cer, razele lui nemaiîncălzind nimic altceva decât Burta imensă a hărții, care stă să plesnească. Și–o face!

Miliarde de bucăți de piese colorate, sunt împroșcate, scuipate, în vidul lăsat după ce harta mâncase tot.

Frapant, siderant, ce se vede din prima secundă, este faptul că piesele de puzzle – din proprie poftă, par dornice de a se combina tot după bunul lor plac, refuzând să se reconstituie după „schema” inițială a vieții normale, așa cum o știam dinainte.

Lumea se află în fața unei alte realități, o lume în care bărbații, au devenit majorete cu barbă și mustăți, își fac implanturi mamare, se îmbracă cu rochii scurte și generos decoltate și se rujează strident, iar femeile fumează trabuc, râgâie la o bere „între fete”, când nu scuipă semințe pe jos și înjură birjărește pe stadioane.

Copiii lucrează în corporații, iar bunicii stau cu suzeta în gură; alți copilași își împing părinții în cărucioare; avioanele plutesc pe ape, propulsate de vâsle; vapoarele zboară pe cărbuni la 300 de metri altitudine, submarinele sunt acum magazine alimentare pe roți, în timp ce mașinile nu funcționează pe absolut nimic, ba nici măcar nu mai sunt, fiind toate topite; fierul plutește, iar hârtia, prea grea, nu se mai produce.

Practic, în noua Lume, tot ceea ce zbura înainte, acum plutește, tot ce plutea, acum zboară, tot ce se scufunda, acum merge pe roți.

Peștii trăiesc pe uscat și consumă nutreț; porcul, boul, vaca, calul și măgarul trăiesc în adâncuri, păscând alge și plancton; elefantul, rinocerul și hipopotamul zboară și culeg mere și pere din brazi și din plopi.

Albinele strică recoltele, otrăvindu–le; lăcustele dau miere; gândacii oferă crema de zahăr ars, iar din viermi se obține un vin excelent.

A apărut o nouă vietate: lăcusta cu pene de leopard care alimentează rețeaua de gaze, din care se produc tricouri, teniși și aparate de ras.

Ursul polar stă sub umbrela de soare și soarbe cu un pai, dintr–un pahar fără fund, o licoare vâscoasă și verde; la Ecuator toate focile, morsele și vulpile polare stau la Soare, la plajă, cu burta în sus; șerpii, șopârlele și broaștele aleargă fericite pe calota glaciară; păianjenii sunt cât casa de mari și la fel de cuminți precum viperele, care trăiesc în ferme și dau cel mai bun lapte din lume.

Negrii s–au transformat în albi, albii au devenit negri, asiaticii sunt cu toți piei roșii.

Moda e singura ce nu s–a schimbat deloc, sunt și acum preferați pantalonii cu talia aproape de gât și fustele, care acoperă frunțile prea ridate și cearcănele, brusc oprite când ajung la bikini, restricții fiind doar blugii tăiați și pantalonii cu turul în vine, ce se pot purta numai joia și de ziua imbecililor.

Și acum, în fiecare zi, este o sărbătoare, serbându–se ziua: prostului, a porcului, a struțului, a prezervativelor, a medicamentelor, a cocainei, a teroristului, a bancherilor, a masonilor și a regilor, în alte 299 de zile serbându–se ziua cumpărăturilor.

Armatele de orci sunt teleghidate să voteze, din proprie voință și crez, ce li se dictează; fericirea se distribuie cu cipuri care se fixează în creierul în care și ultimul neuron e mort demult; au apărut peste tot oameni fără o brumă de creier, ce zâmbesc cu gura până la urechi, în timp ce le curge saliva în barbă.

Nu mai sunt războaie religioase, acum religia este una singură cea a Banului. Zeul Ban e Stăpânul.

În apartamente este totul multifuncțional: WC putând fi folosit ca oală pentru fierberea laptelui de struț; pe pian se doarme bine; în veselă poți să–ți faci nevoile; în bibliotecă se țin borcanele de murături – cărțile fiind topite demult, odată cu mașinile, în timp ce în televizor se cresc hamsteri și cactuși – să vadă tot omul în fiecare seară un nou film.

Fotoliile sunt expuse pe pereți, canapeaua atârnă de tavan, lustrele sunt prinse pe jos, pe podea – toate astea fiind cât se poate de firești, căci, după noua Lege a gravitației, acum se umblă cu picioarele pe sus și cu capul în jos, aproape de lustre ca să le fie luminate mințile.

În natură este cel mai frumos: pădurile au fost tăiate și animalele sălbatice împușcate, înlocuindu–se totul cu munți de gunoaie peste tot aruncate și ape infestate cu mercur și deșeuri radioactive.

Societatea este modernă: praful s–a ales de familia tradițională, s–au distrus istoria și valorile reale, fiind practicate și încurajate: incitarea la violență, cruzimea față de semeni, de animale și otrăvirea naturii; îngroparea valorilor morale și promovarea egoismului, hedonismului; crearea unor false percepții despre eroi, transformați în supereroi, care pot să salveze lumea, când, de fapt, în secret, se urmărește distrugerea ei; în timp ce dragostea este numai pe bani, și numai de Valentine’s day.

S–au redus la simple amenzi pedepsele pentru crime în familie – pentru banii obținuți din asigurări de viață și s–a creat o stare de agitație continuă, de teama permanentă, cu scopul de a–ți consuma resursele, că vine: Apocalipsa, războiul, meteoritul, cutremurul, erupția vulcanului și atâtea că nici nu–ți poți imagina, adăugându–se teama de virusuri, gripe aviare și peste porcine – alertele non–stop dorind să incube sentimentul de groază, creat de oameni murdari dar îmbrăcați cu haine de lux.

Peste tot, oamenii ai străzii, capabili să te omoare, pentru o mână de mărunțiș; nebuni în libertate, ce își spun profeți; bătrâni și bolnavi lăsați să moară cu zile, din lipsă de fonduri.

Înarmarea excesivă, industria farmaceutică criminală, justiția coruptă, poliția slabă și promovarea nonvalorii, nu pot surprinde pe nimeni și nimic nu se va schimba vreodată, atâta vreme cât proștii și oligofrenii conduc lumea, spre un viitor necunoscut dar cu siguranță nu roz!

Doamnelor, domnișoarelor și domnilor: Ați urmărit filmul grotesc al vremurilor moderne din care facem cu toții parte…

● STOP! Opriți filmul! Trebuie să refacem pelicula… cadru cu cadru… (sinopsis film “O lume nelalocul ei”, scenariu și regia – Lucian Ciuchiță).


Lucian Ciuchiță este poet, romancier, dramaturg, eseist si scenarist român. S-a născut la 10.02.1969, în Râmnicu-Vâlcea, jud. Vâlcea; tatăl său, Apostol Ciuchiță, ofițer de carieră, iar mama, Lucia Ciuchiță (născută Scarlat), era educatoare. A fost elev al Scolii Generale Nr. 2 și a absolvit Liceul Energetic din Rm. Vâlcea, in 1987. Este absolvent al Facultății de Cibernetică din ASE Bucuresti (1988-1993). In 1999, obține doctoratul in Cibernetică și Statistică la ASE Bucuresti.

A lucrat in Televiziunea Română, in perioada 1990-2002, ca reporter special, redactor și realizator de emisiuni. A inceput activitatea jurnalistică cu prima emisiune studențească „Gaudeamus”, imediat după revolutia din ’89, fiind unul dintre studenții revoluționari care au participat la evenimente. In iunie 1990 este angajat redactor la redacția de știri a TVR. După realizarea a două filme documentare, este primit in Uniunea Cineaștilor din Romania, în mai 1991, în Asociatia Dramaturgilor de Film.

A realizat peste 1000 de reportaje si sute de emisiuni, cele mai cunoscute fiind: „Lege si fărădelege”, „Transfocator”, „Actualități”, „Poliția in acțiune”, „Bună dimineața”, precum și rubrici in cadrul altor emisiuni de cultură și artă.

A fost profesor universitar și a predat Statistica și Modelare Economica la ASE, Universitatea Româno-Americană și Universitatea N.Titulescu. De asemenea, a predat Economie la Academia de Poliție. In momentul de față este cercetător stiințific asociat la Academia Română.

Ca scriitor, debutează in 1996, cu volumul de poezii „Oameni si țărmuri”, cu prefața de Marin Sorescu. Este discipolul maestrului Marin Sorescu, cu care a avut o frumoasă colaborare, in ultimii ani de viață ai regretatului scriitor. Au urmat alte două volume de poezii, „Căutătorul de zimbri” și „Florile binelui”, iar primul roman, „Comisarul Caron-Dispariția”, a fost publicat in 2005. In perioada 1997-2006 a publicat mai multe cărți economice și o analiză a fenomenului terorist contemporan.

A scris trei scenarii de film de lung metraj și a realizat trei filme documentare. Până in momentul de față, a publicat 30 de cărți, atât volume de poezie cât și romane, nuvele, eseuri. Cele douăsprezece romane se găsesc în toate librăriile din România și se bucură de aprecierea cititorilor.

Iată o listă cu acestea: Insula Purgatoriului (roman distopic); Copoiul din Cardiff (roman polițist-filozofic), Taifun in adancuri (thriller), Gemenii lui Bormann (roman istoric), Celeste-Planeta Purgatoriului (SF, fantasy), un volum de eseuri filozofice intitulat “Monada Ratiunii”, romanul pamflet “Desertul fluturilor albi”, Submarinul teroristilor (roman de spionaj) si romanul semi-autobiografic, “250 de kilometri si un secol de amintiri”, “Pasărea de Foc a tinereții” (roman), “Plutonul nătăfleților si alte povestiri”

In 25 iunie 2019, a fost lansat romanul “Cuțitele rosii”, la Muzeul Național al Literaturii Române. Romanul “L’ile du purgatoire”, lansat la Salon du Livre-Paris in data de 17 martie 2019, se bucură de recunoaștere internațională, fiind promovat in țările francofone. Romanul amintit a fost lansat și la Salon du Livre de Montreal 20-25 noiembrie, 2019… De fapt, o dublă lansare, doarece cel mai recent roman, „Ce caută povestea mea în filmul lor”, a fost lansat in data de 24 noiembrie 2019, la Târgul Gaudeamus.

Lucian Ciuchiță este cunoscut internațional și pentru procesul de plagiat pe care îl are cu 5 case de producție de la Hollywood, care au realizat filmul Escape Plan, cu Arnold Schwarzenegger și Sylvester Stallone in rolurile principale. Producatorii filmului au folosit scenariul lui Lucian Ciuchiță, dar au uitat să-l treacă pe generic și, desigur, să-i plătească drepturile cuvenite. Un proces inechitabil care durează de sase ani și acum se află pe rol la Curtea de Apel București.

MN: Poet, romancier, dramaturg, eseist si scenarist român redutabil, Lucian Ciuchiță este prezent și în paginile cotidianului online Mangalia News.


Mangalia News, 01.03.2020.



piese-auto-mangalia.ro



Leave a Reply