Strategia pentru dezvoltarea turismului balnear în România – Partea I

0
351
farmec.ro%20-%20Livr%u0103m%20frumuse%u021Be%21
Creșterea sectorului turismului balnear, care include o paletă largă de servicii, de la turismul medical, la cel de tip wellness spa, a devenit foarte rapidă, atât în Europa, cât și în lume, pe fondul unor fenomene profunde și de durată. Acestea sunt: îmbătrânirea populațiilor din zonele dezvoltate și bogate ale planetei (Europa în special) și creșterea incidenței afecțiunilor legate de generalizarea stilului de viață urban, sedentar.

Acestor tendințe li se adaugă, în Europa, un accent din ce în ce mai puternic pus de politicile publice în domeniul sănătății pe prevenție și îmbătrânirea activă. Conjugarea lor explică de ce în Europa și în lume asistăm la o diversificare foarte rapidă a produselor de turism balnear, la integrarea unor terapii și proceduri din alte culturi prin hibridizarea tradițiilor locale, la adoptarea de politici de marketing din ce în ce mai complexe în domeniu, toate cu scopul atragerii de clientele cât mai tinere și a atragerii turiștilor străini.

Prima parte a Strategiei pentru dezvoltarea turismului balnear va realiza o analiză a evoluției concrete a turismului în sectorul balnear în perioada de referință, pe care apoi, o va pune în perspectiva evoluțiilor legislative din domeniu. Acestor două elemente esențiale care definesc sectorul balnear, li se vor adauga două elemente de context extern sectorului balnear, care însă stabilesc un cadru financiar și strategic pentru întrebarea “Către ce poate merge sectorul balnear din România în viitor?”. Acestea sunt: analiza surselor de finanțare disponibile din fondurile structurale europene acordate României în perioada de programare 2014-2020 și analiza noului cadru strategic creat în Europa pentru turismul de sănătate de către Directiva nr. 2011/24/UE.

Analiza evoluției și situației actuale a turismului balnear se va realiza la nivel național, regional și de stațiuni principale, având în vedere perioada 2010-2017 și utilizând atât datele statistice disponibile pentru o analiză cantitativă a evoluției frecventării și a ocupării capacității de cazare, cât și informațiile cu privire la investițiile și noile infrastructuri și echipamente care au avut loc/au devenit disponibile în perioada de referință pentru a se întelege cum a răspuns sectorul provocărilor.

A doua parte stabilește, în baza analizei, strategia de adoptat și acțiunile de întreprins pentru realizarea Strategiei pentru Dezvoltarea Turismului Balnear.

II. Informații generale relevante

1. Descrierea resurselor balneo-turistice din România

Generozitatea resurselor naturale balneare cu care este înzestrată România au determinat ca marea majoritate a stațiunilor să poată oferi soluții terapeutice pentru un spectru larg de afecțiuni. În acest sens, cele mai noi cercetări hidrologice consemnate au pus în evidență resurse hidro-minerale impresionante – peste 2.500 de izvoare și de foraje. Acestea sunt studiate în funcție de proprietățile lor fizice, geo-chimice, fizico-chimice, microbiologice și farmaco-dinamice.

Publicitate https://www.mangalianews.ro/

● Apele minerale

Dacă ne referim la apele minerale reci, spectrul acestora este destul de larg și comparabil cu ape minerale foarte faimoase în Europa. În grupa apelor oligominerale (cu o mineralizare totală sub 1 gram pe litru), se află în principal cele de la Călimănești-Căciulata, Olănești sau Slănic Moldova. Ele sunt utilizate atât în cură internă, cât și externă, cu efecte terapeutice diverse: diuretice, anti-inflamatorii, anti-spastice, relaxante muscular.

Apele minerale alcaline și alcalino-teroase (care conțin cel puțin 1 gram de săruri dizolvate pe litru) sunt valorificate, de pildă, la Bodoc, Malnaș, Slănic Moldova, Borsec, Covasna, Zizin, Sângeorgiu de Mureș, Vâlcele, Buziaș sau Lipova. Și în cazul lor, gama de afecțiuni tratabile este foarte largă: gastro-duodenale, afecțiuni ale ficatului, ale vezicii biliare, în stări alergice, dermatoze, tulburări în metabolismul calciului.

Apele minerale cloruro-sodice sau sărate sunt caracterizate îndeosebi prin prezența ionilor de natriu și clor, iar secundar și de alte elemente chimice. Cele mai renumite stațiuni, unde sunt valorificate aceste ape rezultate prin spălarea masivelor de sare, sunt concentrate în jurul lacurilor sărate de la Sovata, Cacica, Praid, Ocna Sibiului, Ocnele Mari, Ocna Mureș, Ocna Șugatag. Între apele sărate, în afara celor cloro-magneziene sau cloro-calcice, trebuie inclusă și apa Mării Negre, care deține o mineralizare totală aproximativă de 15,5 grame/litru săruri. Și în aceste cazuri, afecțiunile tratabile se referă în primul rând la cura internă prin inhalații, dar mai ales la cura externă dedicată terapiei afecțiunilor reumatismale, post-traumatice, neurologice, artrite, afecțiuni circulatorii, ginecologice.

În privința apelor minerale carbogazoase, care conțin cel puțin 1 gram de CO(2)/litru, acestea formează alveole mofetice, larg dezvoltate în formațiunile geologice din vecinătatea unor foști vulcani. În România, au fost înregistrate peste 1.500 de localizări de acest gen în zona Maramureș, a Munților Căliman-Gurghiu, precum și în zona Vatra Dornei. Alte localizări sunt legate de Munții Apuseni (cea mai celebră locație este la Geoagiu Băi) și Câmpia de Vest (Tinca, Lipova, Buziaș etc.). Consecințe benefice sunt consemnate în tratarea afecțiunilor digestive, urologice, circulatorii, prin cură internă sau externă.Cu un conținut de cel puțin un miligram de sulf titrabil/litru de apă, apele minerale sulfuroase sunt legate în principal de sulfații formațiunilor de gips din Carpații Orientali și Depresiunea Getică. În stațiuni precum Govora, Călimănești-Căciulata, Olănești, Herculane, Pucioasa, Mangalia sau Săcelu, aceste ape sunt valorificate împreună cu unele având caracter mixt, acestea din urmă conținând și componente clorurat-sodice, carbo-gazoase, alcalin-calcice, magneziene etc. Efectele binefăcătoare din punct de vedere curativ se manifestă în terapia unor afecțiuni digestive, hepato-biliare, ale căilor respiratorii sau ale circulației cutanate.În paleta diversă, ca și compoziție și efecte terapeutice, se află și apele minerale sulfatate, în general hipotone, remarcate pentru prezența anionului de sulfat. Acestea, la rândul lor, pot fi preponderent sodice sau magneziene. Exploatarea lor se face prin cura internă, grație efectului coleretic, colecisto-kinetic și purgativ, în numeroase baze de tratament balnear: Slănic Moldova, Sărata Monteoru, Vața de Jos, Amara, Ocna Șugatag, Bălțătești, Oglinzi, Govora, Călimănești.

O altă categorie specială o constituie apele minerale feruginoase, care conțin de regulă și dioxid de carbon [CO(2)]. Atunci când se dorește utilizarea apelor feruginoase acestea sunt mai întâi epurate de fier sau sunt îmbogățite artificial cu CO(2), pentru asigurarea stabilității fierului ca element chimic în apa minerală. Exemplele cele mai notorii de valorificare se află la Lipova, Buziaș, Valea Vinului, Tușnad, Vâlcele, Homorod, Biborțeni etc. Apele feruginoase sunt utilizate în cura internă, prezentând efecte farmaco-dinamice pentru tratarea anemiilor secundare și în diverse convalescențe.Apele minerale iodurate trebuie să conțină cel puțin 1 miligram de iod/litru de apă. Ele se găsesc în asociație cu apele clorurate-sodice, bicarbonate sau de tip sulfuros. Paleta curativă pe cale externă se referă la tratarea afecțiunilor reumatice, neurologice periferice, ginecologice, dermatologice. Apele iodurate de slabă concentrație sunt utilizate și în cura internă, cu acțiune asupra țesutului limfatic, glandei tiroide, ficatului sau metabolismului. Cure de acest gen se pot face la Olănești, Călimănești, Bazna, Govora, Sărata Monteoru, Bălțătești. Importanța lor este cu atât mai mare, cu cât în Europa există relativ puține astfel de izvoare, în special în Germania, Polonia, Italia și Slovacia.Apele minerale arsenicale se caracterizează prin 0,7 miligrame ioni arsen/litru de apă minerală. Sunt folosite doar în cura internă, cu miza unei reduceri a proceselor metabolice oxidative din organism, iar valorificarea lor se face în principal la Șaru Dornei și Covasna.Apele minerale radioactive conțin cantități variabile de uraniu, actiniu sau thorium. Originea radioactivității apelor minerale și a gazelor mofetice cu conținut de radon este explicată prin interacțiunea apelor vadoase care se infiltrează prin porii și fisurile rocilor cu săruri radioactive solubile. Sunt indicate, în special, în tratarea afecțiunilor reumatice, neurologice periferice, dermatoze și tulburări endocrine. Principalele izvoare și sonde de exploatare se situează la Băile Herculane, Lipova, Felix, Sângeorz Băi, Borsec, Tușnad, Balvanyos, Slănic Moldova.

Apele geotermale și termominerale din România sunt clasificate sistematic ca: termal-bicarbonate, bicarbonatat-carbogazoase, bicarbonatat-sulfuroase, clorurate, clorurat-sulfuroase, sulfatate, având utilizări în cura externă și recomandări terapeutice numeroase. Exemple pe teritoriul României sunt: Băile Herculane, Felix, 1 Mai, Moneasa, Geoagiu Băi, Călan, Călimănești. O categorie aparte o constituie numeroasele lacuri terapeutice din România care prezintă un interes terapeutic deosebit de important. Aceste lacuri sunt clasificate în: sărate, de liman sau de câmpie. Conform proprietăților terapeutice, cele mai importante din punct de vedere al eficacității și numărului de afecțiuni tratate sunt: Techirghiol, Amara, Lacul Sărat, Balta Albă, Ursu și complexul de lacuri de la Ocna Sibiului.

● Nămolurile terapeutice

În România există o îndelungată tradiție a utilizării nămolurilor în scop curativ. În funcție de conținut, plasticitate și consistență, acestea au fost clasificate în: sapropelice (Amara, Lacul Sărat, Balta Albă) – aflate pe fundul unor lacuri continentale, al limanurilor (Techirghiol) și al lacurilor sărate (Sovata, Ocna Sibiului); minerale – formate prin sedimentarea sărurilor carbogazoase, calcice, feruginoase, sulfuroase, sărate (Govora, Geoagiu Băi, Turda, Sărata Monteoru, Săcelu, Bazna); de turbă – care reprezintă depozite organogene, formate prin descompunerea resturilor vegetale pe fundul unor mlaștini, sub acțiunea microorganismelor (Poiana Stampei, Mangalia, Imeni-Covasna). Utilizarea lor se face în cură externă, prin împachetări, băi de nămol, ungeri locale, cele mai solicitate stațiuni fiind: Techirghiol, Bazna, Sovata, Amara, Ocna Sibiului, Vatra Dornei, Ocnele Mari, Govora.

● Gazele terapeutice (Mofete)

Emanațiile de dioxid de carbon sunt cunoscute sub numele de “mofetă”, în compoziția căreia se întâlnește gazul radioactiv radon. Folosirea lor se face numai în cură externă, în tratarea afecțiunilor circulatorii periferice, hipertensiune arterială, afecțiuni ale sistemului nervos sau în afecțiuni reumatice. În acest sens, România este printre puținele țări europene care deține importante resurse de gaze terapeutice, valorificate în stațiunile din Carpații Orientali: Tușnad, Covasna Balvanyos, Borsec sau în Banat, la Buziaș. Până în prezent, dacă avem în vedere estimarea rezervelor, cantitatea utilizată în cură balneară prin amenajări specifice este încă modestă. A doua categorie de gaze terapeutice sunt “solfatarele”, adică emanațiile naturale de hidroxid de sulf (H2S), în amestec cu gaz carbonic și, uneori, cu radon, în grote speciale. Printre cele mai renumite sunt cele de la Turia – Peștera Pucioasa și Harghita (Băile Harghita și alte surse învecinate).

● Salinele terapeutice. În această privință, există în țara noastră câteva spații subterane cu amenajări speciale renumite, unde climatul de salină este utilizat pentru tratarea afecțiunilor respiratorii, mai ales în astmul bronșic. Tratamentul balnear denumit “speleoterapie” se practică preponderent în salinele de la Praid, Târgu Ocna, Ocnele Mari, Cacica, Slănic Prahova sau Turda.

● Litoralul Mării Negre

În cazul litoralului, există trei factori terapeutici naturali utilizați în scop terapeutic prin așa-numita “balneație liberă”: masajul valurilor (talasoterapie), nisipul, valorificat prin psano-terapie (împachetările cu nisip sau mersul prin nisipul fierbinte – termoterapie), aerosolii marini. Aceștia sunt formați prin spargerea valurilor și evaporarea apei marine, iar tratamentul constă în inhalarea acestora pentru terapia afecțiunilor respiratorii. La factorii naturali enumerați puteau contribui, de asemenea, prin varietatea lor, și factorii bio-climatici, cu o incidență și varietate deosebite. În mod practic, în diferite zone se regăsesc toate tipurile de factori bioclimatici principali din Europa: bio-climatul excitant de stepă și litoral maritim (pentru cura helio-marină); bio-climatul sedativ-indiferent recomandat persoanelor cu stări de surmenaj și pacienților care nu pot suporta stresul factorilor climatici; bio-climatul tonico-stimulent de munte (pentru îmbunătățirea activității cardio-circulatorii, respiratorii, echilibrarea sistemului nervos central, a metabolismului și pentru creșterea capacității imunologice); micro-climatul salinelor și peșterilor, favorabil în afecțiunile respiratorii cronice, obstructive. […]


b) Mangalia

Frecventarea turistică a stațiunii Mangalia, care în mod evident include o mare parte de turiști de litoral pe lângă cei în căutarea ofertei balneare, a fluctuat puternic cu creștere până în 2012, scădere în 2013 și o revenire pe creștere în 2017.

Durata medie de ședere este de circa 4 nopți, cifra relativ egală cu cea înregistrată la nivel național în stațiunile balneare. Această cifră variază foarte puțin în perioada de referință indicând că nu au existat schimbări majore în profilul produselor oferite și al clientelelor atrase. Sezonalitatea unei stațiuni, de dimensiunea și poziția pe litoral a Mangaliei, este ușor de definit ca una caracteristică stațiunilor de litoral ale României. Ca și în cazul unor stațiuni ca Mamaia, Mangalia este vizitată de turiști practic doar 4 luni pe an (iunie, iulie, august, septembrie). Restul anului multe din capacitățile de cazare sunt închise sau nu înregistrează decât un număr infim de sosiri. Aceasta traduce lipsa totală de produse alternative celor legate de mare și litoral și slaba dezvoltare a unor produse turistice specific balneare, cum ar fi talasoterapia.

Indicele de utilizare a capacității de cazare la Mangalia este situat sub valoarea medie pe care acest indice o are la nivel național în stațiunile balneare, traducând includerea componentei litorale în calculul total. În perioada de referință valoarea indicelui de ocupare a reușit chiar să crească până la 35%. El ascunde însă faptul că mare parte din capacitatea de cazare este închisă în perioada iernii, ea adaptându-se astfel lipsei de atractivitate a litoralului în sezonul rece în lipsa unor produse alternative bazate nu pe plajă și soare, ci pe mare și elementele naturale specifice zonei ca factori de cură.

Numărul de turiști cu bilete de tratament reprezintă doar 2% din totalul sosirilor în Mangalia. Aceasta se datorează salbei de stațiuni litorale din cadrul UAT Mangalia, care sunt incluse în statisticile prezentate și care au o clientelă mult mai numeroasă pentru turismul de mare și soare din timpul verii. Cu toate acestea numărul de turiști cu bilete de tratament nu scade, atrași de o destinație cunoscută cu o ofertă de mare și soare în sezonul cald. Mangalia este una dintre destinațiile care ar putea beneficia de o lungire a sezonului și o creștere a sejurului mediu dacă ar oferi alternative de agrement și în sezonul rece și ar dezvolta produse balneare de talasoterapie mai complete, care să fie disponibile o perioadă cât mai lungă pe parcursul anului.

În Mangalia și salba de stațiuni litorale care se află pe teritoriul administrativ al municipiului, au fost finalizate în perioada de referință trei proiecte finanțate din Programul Operațional Regional DMI 5.2. – Crearea, dezvoltarea, modernizarea infrastructurilor specifice pentru valorificarea durabilă a resurselor naturale și pentru creșterea calității serviciilor turistice, domeniul major de intervenție specific turistic:

● Modernizare Hotel Capitol – Jupiter, un proiect de 3,3 milioane lei, al cărui beneficiar a fost un operator turistic privat și care a avut ca obiectiv realizarea lucrărilor de reabilitare și dotare, astfel încât hotelul să treacă de la clasificare de 2 stele la cea de 3 stele.

● Reabilitare și ecologizare lacuri Neptun, proiect implementat de Primăria Mangalia, cu un buget de 15,7 milioane lei, care a vizat reabilitarea și ecologizarea lacurilor, amenajarea canalului de legătură între lacuri, amenajare alei pietonale, ambientare peisagistică etc.

● Dezvoltarea gamei de servicii turistice oferite de clubul de vacanță Mediterraneo, Neptun, un proiect de 9,4 milioane lei, implementat de operatorul turistic privat al clubului de vacanță. Una dintre principalele elemente ale proiectului a fost construirea unui centru SPA. Au fost de asemenea realizate o piscină și un centru de conferințe multifuncțional.

Primăria Mangalia a semnat alte două contracte de finanțare pe Axa 5 a POR, DMI 5.2. pentru implementarea a două proiecte, cu un buget cumulat de 34,5 milioane de lei:

● “Înființarea Parcului Evergreen”: un parc la standarde europene, pe locul unei foste stații de betoane.

● Proiect de modernizare și amenajare pietonală a vechii faleze a orașului – Aleea Teilor – pe toată distanța de 9 kilometri, până în stațiunea Olimp.

Ministerul Turismului a sprijinit financiar Consiliul Local Mangalia, județul Constanța în implementarea următoarelor proiecte:

– Reabilitare port turistic Mangalia, pentru care a decontat suma de 22.164 mii lei, proiect finalizat în anul 2011;

– Dezvoltare infrastructură turistică zona sudică litoralului (tramă stradală stațiunea Neptun), pentru care a decontat suma de 11.724 mii lei, proiect finalizat în anul 2012. […]

Textul integral al Strategiei pentru dezvoltarea turismului balnear în România, aici: https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocumentAfis/217931

Urmează partea a II-a.

MN: Vă invităm să vizionați și rubrica noastră specială TURISM BALNEAR.



piese-auto-mangalia.ro



Leave a Reply