Șantierul Naval Lϋrssen din Bremen, Germania.
ASOCIEREA ȘANTIERULUI NAVAL MANGALIA (UM 02029) CU GRUPUL LURSSEN
[Extrase din volumul “CREȘTEREA ȘI DESCREȘTEREA ȘANTIERULUI NAVAL MANGALIA (UM 02029)” – Partea a II-a, documentar aflat ȋn lucru].
- ȊNCERCĂRILE DE PRIVATIZARE A SNM-ului
La data de 27.11.2000, Șantierul Naval Mangalia (UM 02029) a fost trecut de la Ministerul Apărării Naționale, la Ministerul Industriilor și Comerțului (devenit ulterior Ministerul Economiei și Comerțului), ca sucursală ȋn cadrul S.C. ARSENAL S.A. și a fuzionat cu C.N. ROMARM S.A.
Ȋn anii urmatori, ȋn mai multe rânduri, Guvernul României, prin instituțiile sale Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului, AVAS (ȋnființată ȋn anul 1998, sub denumirea Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului, AAAS, care a devenită AVAS ȋn anul 2004) și Oficiul Participațiilor Statului și Privatizare ȋn Industrie, OPSPI (ȋnființat ȋn anul 2001), a ȋncercat privatizarea singurului șantier naval militar din țară.
Ȋncercări de privatizare:
– 2003 – s-au organizat negocieri directe – ȋncercare eșuată;
– 2004 – a avut loc “licitație pe bază de oferte finale ȋmbunătățite și irevocabile”, la care au participat 8 firme – ȋn final anulată ;
– 2004 – s-a ȋncercat “constituirea unei asociații a salariaților”, dar nu a fost de acord AVAS;
– 2005 – s-a organizat o licitație cu strigare, la care au participat 3 firme – ȋn final anulată;
– 25 ian. 2006, s-a organizat o nouă licitație, pe care a câștigat-o DMHI, confirmată de AVAS, ȋnsă, noul administrator coreean “s-a razgândit”, preferând să investească ȋn construirea unor noi hale ȋn perimetrul DMHI-ului, pierzând garanția de participare la licitație, ȋn valoare de 10 milioane de lei vechi.
Ȋn contul obligațiilor bugetare datorate și neachitate, prin HG nr. 1348/27.11.2002, S.C. ȘANTIERUL NAVAL MANGALIA S.A. a cedat Primăriei Mangalia o suprafață de 13 ha, ȋn vederea ȋnființării Parcului Industrial Mangalia și bunuri din patrimoniu ȋn valoare de 3,1 miliarde lei. Prin acea hotărȋre, SNM ȋși reducea capitalul social la valoarea de 31.856.416 mii lei; sediul și obiectul de activitate erau păstrate.
După anul 2000, SNM a continuat să construiască nave și corpuri de nave pentru beneficiari străini, să construiască și să repare nave pentru parteneri din țară.
Ȋn anul 2001, SNM a construit șalupa de căutare și salvare “ALBATROS”, iar ȋn 2002, șalupele de intervenție “CRISTAL”, “SAFIR” și RUBIN”, toate pentru Agenția Română de Salvare a Vieții Omenești pe Mare, ARSVOM. [Aceste nave le-am descris pe larg ȋn articolul “Pe urmele copiilor Șantierului Naval Mangalia – Episodul 1.]
Macheta unui pescador de 1100 tdw, construit ȋn SNM, ȋn anul 2001, pentru firma STENNES MARITIM ltd-Scoția.
Barja “DERCKIENA” al cărui corp a fost construit ȋn SNM, ȋn anul 2004, pentru un export.
In foto: Nava portcontainer “SMART BARGE”, al cărui corp a fost construit ȋn SNM, ȋn anul 2005, pentru export, armarea la chei făcându-se ȋntr-un șantier naval din Occident.
La sfârșitul anului 2007, Corveta 260 “Am. PETRE BĂRBUNEANU”, livrată de SNM Marinei Militare ȋn anul 1983 și intrată ȋn eficiență ȋn 1984, a fost andocată pe docul plutitor al SNM-ului, pentru lucrări de reparații. Comandantul navei era atunci dl Cpt. Cdor. Marian RUSU. Lucrările au fost urmărite de dl Comandor Corneliu BOCAI [azi Cam. Fl. (r)], comandantul Divizionului 50 Corvete, dl Cdor Marian OPREA, locțiitorul tehnic al divizionului, iar din partea Bazei Navale Constanța, UM 02022, de dl Cpt. Cdor Dan OPREA. Nava a părăsit șantierul ȋn februarie, 2008.
Cvt. 260 aflată pe docul plutitor al SNM-ului, ȋn anul 2007.
Ȋn plan ȋndepărtat se vede Docul Plutitor de 200 tf al Marinei Militare, aflat ȋn reparații pe Cala de Lansare Nave a SNM-ului, ȋn vara anului 2008. Ȋn dreapta imaginii este o șalupă aflată ȋn reparații.
2. ASOCIEREA
La data de 04.08. 2008, conducerea Companiei Lϋrssen Werft GmbH & co.KG, care deține șantierul naval Lϋrssen din Bremen-Vegesack, Germania și are filiale ȋn 15 țări, s-a ȋnțeles cu reprezentanții AVAS-ului, ȋn urma discuțiilor, semnându-se un contract de asociere cu SNM.
Contractul de asociere era valabil pe o perioadă de 36 de luni, cu posibilitatea de prelungire și prevedea ca firma Lϋrssen să investească 10,5 milioane de euro, din care 550.000 mil. capital de lucru, iar SNM participa cu activele sale de cca 9,6 milioane euro, care rămâneau ȋn proprietatea sa.
“Acest parteneriat, stabilit inițial pe o perioada de 36 de luni, cu posibilitatea de prelungire, va rezolva problema Armatei Române ȋn ce privește mentenanța pentru cele două frigate ale Marinei, cât și pentru viitorul program de achiziții. Ȋn același timp, sunt sigur că acest parteneriat se va adresa și pieței civile, mai ales că, făcând un studiu pe piața șantierelor navale din România, am constatat că sunt ȋncărcate la capacitate maxima și de aceea, cred că o nouă capacitate este benefică.” – extrase din declarațiile dlui ing. Teodor ATANASIU, președintele AVAS-ului din acea vreme.
Pe data de 01 oct.2008, la festivitatea organizată de conducerea firmei Lϋrssen, ȋntr-un cort imens, amplasat pe platform betonată, din apropierea Halei Construcții Corp Navă din SNM, dl ing. Friedrich LṺRSSEN, proprietarul trustului german, a declarat:
“Scopul nostru este să devenim un partener de ȋncredere pentru Marina Română, iar șantierul să funcționeze ca platformă care va servi acesteia.”
La acea festivitate, printre invitați, au fost prezenți reprezentanți din următoarele instituții: Marina Militară Română, Poliția de Frontieră, Căpitănia Portului Constanța, Căpitănia Portului Mangalia, Autoritatea Navală Română. Din partea Primăriei Mangalia, au participat dl ing. Claudiu TUSAC, primar la vremea aceea, și dl Dr. Viorel OLENIUC, viceprimar.
Odată cu semnarea contractului de asociere, s-a ȋnființat S.C. MANGALIA NAVAL SYSTEMS S.R.L. care, ȋn perioada 04.08. 2008 ÷ 23.12. 2009, a fost administrată de grupul Lϋrssen.
Sediul SC Mangalia Naval Systems, construit din containere, ȋn apropierea Halei Tubulatură din SNM – vedere din vest.
Ȋn anul 2008, SNM mai avea 58 de angajați. Dintre aceștia, 50 au fost detașați la Mangalia Naval Systems, iar 8 au rămas la SNM, ȋn frunte cu dl ing. Doru JIANU, directorul general al șantierului.
Sediul SC Mangalia Naval Systems SRL – vedere din est.
După semnarea contractului de asociere, partenerii germani, conștienți de faptul că Docul Plutitor si Cala de Lansare/Ridicare Nave reprezentau punctele forte ale șantierului, au elaborat un plan de reparații, investind ȋn acestea. Totodată, s-au executat lucrări de reparații la acoperișul și fațada de sud a Halei Construcții Corp Navă.
Echipa managerială a S.C. Mangalia Naval Systems era formată din următorii:
- dl ing. Wolfgang BAERISCH, director;
- dna ec. Mihaela STOICESCU, director economic;
- dl ing. Alexandru Răzvan DIMOFTE, coordonator de lucrări, care din ian. 2010 a devenit director general;
- dl ing. Fritz Ioschko, specialist ȋn domeniul electrotehnic;
- dl ec. Thorten DANNENFELD;
- dl ec. Helge KLANN.
Din păcate, ȋn luna decembrie, 2009, datorită unor probleme financiare apărute și a modului precar de colaborare cu M.Ap.N (ministrul de atunci era dl Gabriel OPREA), reprezentanții firmei Lϋrssen s-au retras.
Ȋn perioada octombrie 2008÷decembrie 2009, SC Mangalia Naval Systems a reparat 13 nave civile și militare. Prima navă militară reparată pe docul SNM-ului a fost NPR 188 “ZBORUL”, achiziționată de Marina Militară Română ȋn anul 1990 din URSS, navă care face parte din Divizionul 150 Rachete Navale. Comandantul navei era atunci dl Cdor. Marian IOAN, actualul comandat al Fregatei F221 “REGELE FERDINAND”. Lucrările de reparații la această navă s-au desfășurat ȋn perioada noiembrie÷decembrie 2008.
Transbordorul Calei de Lansare nave din SNM, după reparații. Ȋn plan ȋndepărtat se vede sediul SC Mangalia Naval Systems SRL.
Docul Plutitor al SNM-ului.
La ultima analiză de producție, ținută ȋn sediul SC Mangalia Naval Systems SRL, ȋn luna decembrie 2009, dl ing. Wolfgang BAERISCH, printre altele, a spus: “Regretăm că suntem nevoiți să ne retragem. Au apărut probleme financiare, dar și de colaborare cu forurile competente române. Am crezut ca vom putea colabora fructuos cu MApN, dar protocolul ȋncheiat cu acest minister nu a fost respectat. Pentru că ați dovedit că sunteți adevărați profesioniști și pentru că ne-am atașat de voi, nu am declarat faliment, ca să nu ajungeți pe drumuri și am cedat cele 51% din acțiuni, ȋn proporții egale, noilor asociați români UTI Security Engineering S.A. și LORD EXPERT Consult SRL, din București. Vă mulțumim și vă urăm succes.” (Atunci, puterea executivă ȋn România o deținea Guvernul Boc IV.)
Sfera de activitate rămânea aceeași, dar denumirea societății s-a modificat ȋn SC Sisteme Navale Mangalia SRL.
Remorcherul “BRĂILA”, reparat pe Docul Plutitor al SNM-ului, ȋn anul 2010.
Grupul UTI S.A. București aparține dlui Tiberiu URDĂREANU, om de afaceri, fost cadru MApN, iar firma de consultanță LORD EXPERT S.R.L. este controlată de dl Bogdan CEAUȘELU, om de afaceri și de dl gen.(r) Ștefan MARIN.
SC Sisteme Navale Mangalia SRL era administrată de dl col. (r) ing. Ștefan CANTARAGIU, din partea UTI Defense & Security Engineering SA și de dl Bogdan CEAUȘELU, din partea SC LORD EXPERT SRL.
După retragerea germanilor de la Lϋrssen, director general al SC SNM SRL a fost numit dl ing. Alexandru Răzvan DIMOFTE, care a ocupat funcția până la ȋnceputul primăverii 2010, când, prin concurs, director general a devenit dl ing. Emil CHIVU, care a fost pe funcție până ȋn primăvara anului 2013, când societatea și-a ȋncheiat activitatea.
La data de 30.04.2013, SC Sisteme Navale Mangalia SRL a fost radiată din Registrul Comerțului, iar cei 42 de angajați, care mai rămăseseră, au revenit la SC Șantierul Naval Mangalia SA.
Ȋn vara anului 2013, reprezentanți ai trustului SHOLMO GROUP, din Israel, au purtat discuții cu reprezentanți ai Ministerului Economiei, pentru preluarea SNM-ului, dar negocierile au eșuat. Ȋn același an, ȋn baza unui contract de colaborare, SN “2 MAI” Mangalia SA a deschis un punct de lucru ȋn Hala de Armare din SNM, unde execută lucrări de debitare table pentru DMHI.
Azi, Șantierul Naval Mangalia S.A. este ȋn subordinea Ministerului Economiei și mai are 36 de angajați.
Nava tip ȋmpingător “ROVINARI 25”, reparată ȋn septembrie 2017, ȋn Șantierul Naval Mangalia S.A., fosta UM 02029.
SFÂRȘIT.
Notă:
Mulțumesc foștilor mei colegi: d-na Minuț DIMA NEGREI, fostă asistent manager, d-lui ing. Alexandru Răzvan DIMOFTE, fost director general la SC Sisteme Navale SRL și d-lui electronist George TUDOR, pentru sprijinul acordat ȋn realizarea acestui episod.
Bibliografie
Site-urile: “Santierul Naval Mangalia-despre noi”; <<” Noi am fost părinții vapoarelor, noi le-am ȋnmormântat”, Aurelia LĂPUȘAN, Ziua de Constanța, 09 oct. 2006>>; <<”De la minister vine falimentul: copilul fostului șantier militar, ȋngropat ȋn datorii uriașe și un singur angajat”, Darius MARTINESCU, 11 aug.2015, Observator de Constanța>>; “Galerie Foto/ Santierul Naval Mangalia SA”; “Marine Traffic.com”; <<“ Fostul șantier militar a naufragiat: 18 milioane lei datorii, profit cât un butic”, Darius MARTINESCU, 8 dec.2015, Observator de Constanța>>; << “O felie din fostul șantier militar, ȋnfiată de S.C. Șantierul Naval 2Mai SA”, Darius MARTINESCU, Observator de Constanța, 14 ian. 2013>>; <<”DMHI a preluat Șantierul Naval Mangalia”, Dragoș COMACHE, 25 ian.2006, Capital>>; <<”Investiții de 10,5 mil. Euro ȋn Șantierul Naval Mangalia”, 02.10.2008, Curierul Național>>.
Marin TĂNASE, 31.10.2017.
Redacția cotidianului online Mangalia News mulțumește domnului Marin TĂNASE, pentru abnegația sa, pentru extraordinara muncă de documentare dedicată Istoriei Șantierului Naval Mangalia [SNM], (UM 02029), fostă (din păcate, fostă!) unitate fanion a economiei românești. Vă dorim multă sănătate, dragă domnule Marin Tănase, să treceți cu bine peste perioada grea în care vă aflați și să vă vedeți visele împlinite: Volumul tipărit “CREȘTEREA ȘI DESCREȘTEREA ȘANTIERULUI NAVAL MANGALIA (UM 02029)” și, mai ales, renașterea Șantierului Naval Mangalia! Doamne, Ajută să fie bine!
Toate episoadele scrise de Marin TĂNASE despre Istoria SN Mangalia sunt publicate la rubrica PAGINA DE LECTURĂ a ziarului nostru online.
