Iată cum arată după reabilitare și refacere, minunata Vila Storck din Balchik! O echipă de pietrari extrem de pricepuți au făcut posibilă această minune. La finele deceniului al doilea din secolul trecut, artiștii plastici Frederic Stork și Cecilia Cutescu-Stork construiau la Balcic o clădire extraordinară, într-un peisaj mirific, ce le-a servit atât ca locuință, cât și ca atelier de creație. Arhitecta clădirii a fost Henrieta Delavrancea Gibory (1897-1987).
ISTORIC: Această vilă este una dintre cele mai vechi construcții ridicate de oamenii de cultură români stabiliți la Balcic, la începutul secolului XX. Cecilia Cutzescu – Storck (1879 – 1969), pictoriță, căsătorită cu sculptorul Frederic Storck cumpără în anii 1920 o proprietate pe malul mării, în micul şi cochetul oraș de coastă numit Balcic.
Achiziția este determinată de sora și cumnatul acesteia, Ortansa și Alexandru Satmary, care îi propun să viziteze Balcicul înainte de a cumpăra, așa cum intenționa iniţial, o proprietate la Constanța. La acel moment, interesul pictorilor români pentru tema mării și pentru Coasta de Argint este în plin avânt, doamna Storck profitând de moment pentru a-și petrece verile la mare.
În 1924, la momentul celei de-a doua vizite a reginei Maria la Balcic, familia Cutzescu-Storck, împreună cu alți pictori, printre care și același Alexandru Sathmary, cel care o însoțește pe regină în turul ei în Balcic, este bine instalată într-o construcție existentă veche, tradițională, utilizată atât ca atelier cât și ca locuință. Vila Elena – clădirea existentă – apare contrastant în picturile Ceciliei, alături de casa cu loggie de piatră. Regina Maria apreciază casa familiei Storck ca „frumoasă și mică”.
Însăși Cecilia, în memoriile ei, vorbește despre aceasta menţionând: ”Odaia de jos era foarte scundă, cu plafonul de lemn, după moda turcească, prin fundul ei trecea scara interioară care ducea la odaia de sus. O împodobisem cu multe covoare de preţ aduse de la Bucureşti, ca să dau încăperii un aspect frumos şi să nu se mai vadă crăpăturile zidului care se dărăma mereu”.
Arhitecții casei cu loggie a familiei Stork nu sunt cunoscuți, însă este posibil ca acest cuplu de artişti să-și fi proiectat singuri locuința. Documentarea evoluției constructive a imobilului este facilă, deoarece pictorița realizează şi expune numeroase tablouri cu proprietatea din Balcic la mai multe evenimente culturale importante. În aceste condiţii se poate identifica o primă etapă de construcţie (1924-1926), ce se suprapune cronologic cu primele lucrări pe care regina Maria le întreprinde la Balcic și constă în ridicarea unei case-turn din piatră albă de Cavarna, cu specific local, având ca element distinctiv loggia cu 3 arcade și o amenajare peisagistică în terase legate de trepte până la malul stâncos al mării. Legătura dintre construcția nouă, ridicată la stânga Vilei Elena și construcția existentă se realiza greoi, fapt ce determină în anii următori demolarea integrală a Vilei Elena și extinderea casei-turn cu încă 5 arcade, plus lucrări la amenajarea exterioară generate de această reconfigurare.
Din punct de vedere stilistic, Casa Storck este mai degrabă reprezentativă pentru arhitectura vilelor italiene de pe coasta mediteraneană, decât pentru casele tradiționale de factură turco-tătară. Elementul caracteristic, care se constituie ca reper pentru această vilă este loggia deschisă spre mare. Loggia este, prin excepţie, și spațiul de primire al oaspeților familiei. Regina Maria, vecina lor, vine de câteva ori în vizită, acompaniată de primarul George Fotino sau de Eliza Brătianu.
Cercetând planurile de epocă și planurile actuale observăm cât de întins era și încă este domeniul Cutzescu-Stork, dar și al vecinilor: imobilul arhitectului Paul Smărăndescu, sau Palatul Regal. Accesul principal se realizează dinspre oraș, deși fațada principală și reprezentativă este cea dinspre mare având loggia cu 8 arcade. În urma sistematizării falezei din anii 1960, domeniul Storck a suferit modificări ale teraselor inferioare, precum şi reconfigurări ale scărilor de acces. În prezent, Casa Storck se află în proprietatea statului bulgar, este clasată drept clădire de patrimoniu însă, cu toate acestea, este abandonată și se află într-o avansată stare de degradare. Problemele cu care se confruntă sunt generate de amplasament, tasări diferențiate, neîntreținerea sistemului de colectare, preluare și canalizare a apelor pluviale ce generează fenomene de alunecare locală a teraselor şi implicit și a construcției, vegetație scăpată de sub control ş.a. Neîntreținerea domeniului şi a construcţiei generează şi degradarea acoperișului din olane și prăbușirea planșeelor intermediare.
Perioada 2007 – 2010 este marcată de speranță pentru această clădire. Arhitecta șefă a orașului Balcic, Nelka Tsankova, publică în 2007 un articol în revista franceză La Pierre D’Angle, despre proiectul ei de master pentru restaurarea și transformarea în Centru de Arte a domeniului cu menționarea amenințărilor cu care se confruntă clădirea, dar și a unor intervenții cu beton armat realizate în perioada de după 1960 pentru consolidarea clădirii și a teraselor. În 2009 și 201,0 subiectul Casei cu loggie pasionează alți câțiva tineri arhitecți pentru a-și realiza proiectele lor de diplomă de conversie și restaurare a reședinței artistice. În același timp, parte din domeniul Storck împreună cu o posibilă zonă a Domeniului Regal, devin subiectul unei dezvoltări imobiliare de apartamente de vacanță de lux, beneficiind de ieșirea directă la faleză. (sursa: internet). Citiți și: Reşedinţa Storck de la Balcic.
Mulțumim, Titrea Adina Moldova, pentru sugestie.
MangaliaNews, 30.03.2024.
