- La un moment dat, am clacat. M-am oprit, m-am așezat jos și am început să plâng. Am început să plâng cu hohote. Era atât de frig afară, încât îmi înghețaseră obrajii…
Continuarea episodului 1:
„Noaptea summitului, a fost cea mai dură experiență pentru mine. Ziua am avut un hiking de vreo 5 ore, iar după acesta ni s-a spus să dormim de la 16 până la 22:30, când vom mânca ceva rapid, ca mai apoi să plecăm la ora 00. Eu și o parte din grup nu am reușit să dormim. Poate maximum o oră. Am ieșit buimacă din cort, cu 6 straturi de haine pe mine în partea superioară și 4 în partea inferioară. Echipată, gata de plecare. Tot ce vedeam era șirul de lumini de la frontalele altor persoane, care deja își începuseră ascensiunea și luna care cu câteva zile în urmă fusese plină, care ne-a vegheat pașii, luminând calea noastră în noaptea ce urma să fie cea mai lungă din viața mea. Pe lângă cei 5 ghizi, am avut cu noi 4-5 porteri care să ne care ghiozdanele, în caz că aveam nevoie. Eu, vitează, am vrut să duc experiența până la capăt cu propriile puteri, așa că am refuzat ajutorul inițial.
La 00:13, am plecat de la Barafu Camp, care a fost “base camp”-ul nostru, situat la 4670m. Ritmul era unul foarte încet, pentru că aerul era foarte rarefiat. Ni s-a spus că vom ajunge în vârf în aproximativ 7 ore. Ni s-a spus că vom ajunge acolo mai devreme, dar putem ajunge și mult mai târziu. Ni s-a spus că la ora 03:00 va fi cel mai frig și să nu întrebăm atunci ce oră este. Ni s-a spus că la 06:30 răsare soarele. Ni s-a spus că vom experimenta dureri de cap, amețeli, stări de vomă, probabil halucinații. Ni s-a spus că trebuie să comunicăm imediat ghizilor noștri aceste probleme, imediat cum apar, ca să ne poată “face bine”.
Era foarte frig. Apa din ploscă înghețase. De fiecare dată când ne opream, simțeam frigul și mai tare. Cea mai mare greșeală pe care am făcut-o a fost că, după ce m-am oprit să-mi leg șireturile și să-mi scot o gustare din ghiozdan, am alergat sau, mă rog, alergat e mult spus… am mers rapid, ca să prind grupul din urmă. Atunci mi s-au tăiat picioarele. Mi s-a făcut rău, îmi venea să vomit și aveam amețeli. Așa cum am fost instruită, am comunicat imediat ghizilor problema mea, iar soluția era simplă: vomită! De abia mă țineam pe picioare. Fiecare pas părea un chin. Nici măcar nu trecusem de ora 3, când era frigul acela mare cu care ne-au speriat.
După două ore, am împărțit grupul nostru în două grupuri mai mici. Unul mai rapid și unul mai lent. Eu m-am alăturat celor mai rapizi. Voiam doar să ajung în vârf. Voiam să se termine mai repede. Cumva, în capul meu, dacă merg mai repede, termin mai repede, deci e mai ușor. La un moment dat, am clacat. M-am oprit, m-am așezat jos și am început să plâng. Am început să plâng cu hohote. Era atât de frig afară, încât îmi înghețaseră obrajii. La încurajările ghizilor, am reușit să mă ridic și să merg mai departe, dar mi-am dat jos ghiozdanul și mi l-a preluat un porter. Timpul părea să își fi pierdut sensul, iar eu am tras de mine până în limitele absolute ale rezistenței mele. Ghizii ne-au cântat, ca să ne țină treji. Ne-au cântat ca să ne încurajeze și să ne ridice moralul.
Am tras de mine pentru fiecare pas. Încercam să-mi spun cuvinte de încurajare. Încercam să mă gândesc la scop, de ce fac asta, pentru ce fac asta, pentru cine fac asta. M-am gândit că vreau să-mi demonstrez mie că pot. Am vrut să-mi demonstrez că sunt capabilă, că sunt puternică și că nu renunț când dau de greu. Am vrut să fac asta pentru oamenii care nu pot să o facă. M-am gândit la George, prieten de-al meu care se deplasează cu ajutorul fotoliului rulant, care mi-a spus că atunci când încep ascensiunea, să mă gândesc la el. Și m-am gândit! Dar am vrut să-l duc pe George din gândul meu și din sufletul meu, până sus de tot, în vârf”.
– VA URMA –
Mangalia News: Urmăriți aici serialul în trei episoade, cu pagini din Jurnalul expediției.
Citiți reportajul realizat „la cald”, intitulat: Delia Valentina Rugea din Mangalia, temerară fiică a Mării Negre, a pus tricolorul României pe cel mai înalt vârf al Masivului Kilimanjaro, din inima Africii! FOTO-VIDEO
Mangalia News, 18.08.2023.
