Editorial – GÂNDURI LA UNIRE, de Aurelia Lăpușan.
1 Decembrie a rămas, iată, simbolul identitar al tuturor românilor. Cel mai puternic, mai profund, mai adevărat. Clipa astrală a României Mari. Visul din toată istoria multimilenară a nației noastre vitregite de multe ori între granițe străine, deposedată brutal de pământuri, istorie, averi și memorie.
Dar, precum Pasărea Phoenix, ea, nația mea românească, a știut să renască, să se ridice deasupra, să învingă, să spere și să privească înainte. Atâta jertfă, atâta sânge, atâta încrâncenare, în fiecare din bătăliile pentru care fiii ei au știut să pună mai presus de viață glia strămoșească!
Nici după o sută de ani nu este nimic patetic în aceste sacrificii, în atâtea vieți curmate nemilos. Istoria ne copleșește cu atâtea pilde de tineri care și-au deschis pieptul înaintea morții și au sărutat drapelul tricolor, înainte de a strânge în mâini fotografia iubitei sau a mamei. Cu atâtea acte de eroism izvorâte dintr-un firesc avânt al fiecăruia de a apăra ceea ce îi aparținea: glia, mormintele alor lui, gospodăria și viața însăși.
Nici după o sută de ani nu pare fanatic felul în care au luptat ai noștri la Mărășești, Mărăști și Oituz. Și pe atâtea alte fronturi de luptă. Acolo, între obuze, cu fața spre moarte, ei strigau înainte de orice: Trăiască România Mare! Nu erau mercenari, nu erau plătiți să moară, erau țărani în opinci, preoți, învățători, medici, soldați, un întreg neam care avea doar un ideal: România Mare.
Pentru noi, cei care iubim Dobrogea unde ne-am născut, sau unde ne-au adus căile destinului, mai este o parte a istoriei care trebuie spusă și bine însușită. La sfârșitul războiului, când clopotele au bătut pacea mult dorită, Dobrogea a devenit pretext de bătălii politice, de ambiții revanșarde. A fost nevoie de diplomație, de glasurile unite ale politicienilor, ziariștilor, liderilor de opinie, pentru a face să se audă în Europa nevoia dobrogenilor de a rămâne în vatra lor milenară.
Poate nicio altă pildă din istoria provinciei noastre nu este atât de frumoasă în ceea ce privește Unirea tuturor, când interesul național este unul. Nu au mai existat controverse, injurii între partide, bătălii searbede care să sfârtece țara. La aceeași tribună a dobrogenismului românesc au pledat toți. Și au câștigat. Dobrogea a revenit – a câta oară? – celor ce o aveau dintotdeauna.
Pentru mine, fiică a acestui pământ, 1 Decembrie 2018 înseamnă dragoste, speranță și unire. Înseamnă bucuria șansei de a face parte din această generație care nu trebuie să uite, care este datoare să păstreze idealurile Marii Uniri, dând-o ca o zestre de neprețuit urmașilor. Dodoloață!
Aurelia LĂPUȘAN, 1 Decembrie 2018.
MN: La cumpănă de Centenar, în ceas de Istorie, adresăm Mulțumirile noastre cele mai calde, distinsei doamne conf. univ. dr. Aurelia Lăpușan, pentru acest splendid editorial, scris cu atâta simțire, special pentru Mangalia News. Cu deosebită onoare!
LA MULȚI ANI! TRĂIASCĂ ROMÂNIA!
Aurelia Lăpuşan, 2 decembrie 2023: Mulțumesc, pentru recuperarea acestor mărturii. Mulțumesc pentru tot ceea ce faceti, promovând Dobrogea, Mangalia, cultura acestei țări. La mulți ani buni!
MN: Adâncă reverență, distinsă Doamnă conf. univ. dr. Aurelia Lăpușan, Mentorul nostru drag. Vă mulțumim, cu aleasă stimă și profund respect, pentru tot ceea ce ne oferiți, întru cunoașterea Istoriei pământului românesc dintre Dunăre și Mare. Dorim să continuăm serialele dedicate acestor locuri binecuvântate. La mulți ani, cu sănătate și inspirație divină!
Mangalia News, Sâmbătă, 1 Decembrie 2018.
