Munca în exces, stresul şi sarcinile prea grele îi duc pe angajaţii din România la epuizare. Fenomenul burnout a ajuns şi pe masa deputaţilor: sindicaliştii le cer să modifice Codul Muncii. Vor ca problema orelor suplimentare să fie reglementată. Altfel, sunt afectaţi şi angajaţii şi angajatorii, avertizează specialiştii.
Eugen lucrează de peste 30 de ani în industria navală. Spune că este o muncă grea, care i-a afectat şi sănătatea fizică, şi pe cea psihică. A făcut deja o operaţie de menisc din cauză că stă prea mult în picioare: “La noi, iarna sunt temperaturi de minus, iar vara, exagerat de mari, se lucrează în spaţii închise cu sudură, vopsitorie, temperaturi de peste 40, 50 grade. Au fost exagerări în orele suplimentare, am avut persoane cu 80, 100 de suplimentare.”
Ore suplimentare care duc la sindromul burnout, de care se plâng din ce în ce mai mulţi angajaţi din România. Epuizarea le afectează şi sănătatea, şi viaţa de familie. “Ne vedeam mai rar, soţul la rândul său, copilul a crescut mai mult cu bunicii decât cu părinţii. Nu am fost aproape. Un copil are nevoie de ieşire la film, la teatru, cu ambii părinţi”, spune Florentina.
Dragoş Iliescu, profesor de psihologie: “Angajaţii care fac ore suplimentare au un risc cu 127% mai mare de a dezvola sindrom burnout, care e cauza depresiei, cu 109% risc mai mare de a avea o viaţă personală mai puţin satisfăcătoare.”
Şi nici patronii care îşi suprasolicită angajaţii nu au de câştigat.
Marin Florian, vicepreşedinte BNS: “Pentru angajator scade productivitatea muncii cu 20%, oamenii muncesc mai mult, dar mai prost, angajatul este privat de viaţa familială, apare insatisfacţia la locul de muncă, stresul, încep să afecteze norma.”
De aceea, sindicaliştii cer modificarea Codului Muncii, în interesul ambelor părţi. Deocamdată, proiectul lor este blocat în Camera Deputaţilor. (sursa: Observator.ro).
