Silvana Cojocăraşu, Fişă personală:
Absolventă a Universităţii Luxemburg, Departamentul de Litere şi Ştiinţe Umane (limbi romanice)
Absolventă a Universităţii “Ovidius” Constanţa, Facultatea de Litere (franceză-italiană)
Mastere în imagine şi afaceri europene la Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative Bucureşti
Absolventă a cursurilor ciclului internaţional „Politiques culturelles et valorisation du patrimoine”, École Nationale d’Administration – É.N.A. Paris
Laureată a Academiei Internaţionale de Artă Modernă din Roma (A.I.A.M.) la Concursul Internaţional de Poezie „Medusa Aurea 2007”
„Diplomă de excelenţă” acordată de Uniunea Teatrală din România (UNITER)
Membră în Asociaţia Română a Bursierilor Guvernului Francez (ARBGF).
Redactor, revista „Alternativa” (Canada); publicaţii: literatură (poezie, proză, eseu, jurnal de călătorie), istorie şi patrimoniu, recenzii, cronică de teatru; rubrici permanente: „Studii pontice”, „Ethos”.
CANTABIS
Referinţă volum:
Versurile Silvanei Cojocăraşu te fac să redescoperi bucuria de a te bucura… de propriile nelinişti, de ”teama că vara nu va veni niciodată”, de povestirile “rostite în somn”, te fac să înţelegi că ”… toată problema este a dragostei întoarsă în oameni”…
Cuceritoare spontaneitatea inspiraţiei, sinceritatea trăirilor, francheţea mărturisirilor.
Versurile te seduc prin surprinzătoare, insolite imagini ale unei existenţe încărcate de nostalgie, de dorinţa de dragoste, de sensibilă, hipersensibilă atenţie la “imaginile ce plutesc printre noi, nevăzutele”.
Poemele Silvanei Cojocăraşu – rafinat alambic de intense trăiri sufleteşti, declanşate de straniul peisaj al anotimpurilor trecătoare, de jocul halucinant al valurilor mării, de veşnic schimbătoarele umori ale lumii care ne înconjoară.
Cornel Todea.
Selecţie poezii:
Mere dulci
Viaţa avea gustul merelor dulci,
legănată la umbra cărţilor, vara.
În mijlocul grădinii, mărul bătrân
puţin aplecat spre-o fereastră,
leagănul meu era prins între crengi
de-o mână măiastră.
“Mere dulci! Cumpăraţi mere dulci!”
Aşa începe povestea noastră.
Uite cum îşi arde vara parfumurile
iarba caldă încarcă grădinile
lumina spală merele
vântul risipeşte florile
paşii mei sub sandale, ca aripi,
bat praful uşor, plin de sâmburi şi seminţe
ce-ncolţesc în drumul dintre gând şi zbor.
De fapt, asta mă învaţă vara:
să mă simt rotund ca un fruct,
că teama, fericirea şi dragostea
n-au vină când devin amintire,
că istoria mea nu-mi va mai aparţine,
sunt lucruri care s-au petrecut demult.
Fântâna
Fântâna uitată din spatele casei
are-o poveste, ce-o ştiu numai eu:
ulciorul acela, ce-aşteaptă cu sete,
acela, sunt eu.
Eu m-am căţărat pe marginea ei
cu-n picior afară, sprijinit pe pământ,
m-am prins de lanţ şi am ameţit,
apoi, nu ştiu cum, m-am trezit în adânc.
Am gustat umbra rece
şi am privit în sus. Atunci, am văzut:
lângă firul de apă
universul e un ochi rotund.
Mama, cu paşi grăbiţi,
m-a luat în braţe
cu mâinile calde
şi hainele mirosind a Paşti.
Ultimii cai liberi ai deltei
…după-amiaza îşi amestecă la fel mirosurile
cu ţipătul ascuţit al păsărilor
rotindu-se deasupra frunzelor
copacii clipesc la fel în lumina aurie
seara ce se apropie odată cu umbra
are aceeaşi privire peste vârful
arborelui din zare – copacul meu,
teii se sparg dulce în parfumuri
în serile ce înroşesc cireşile
şi le prind cercei la urechi,
zâmbetul este acelaşi
în jocul de gura-leului,
muşeţelul şi clopoţeii sparg pământul
în tulpina verde a crinilor albi
aceleaşi parfumuri de caise coapte se revarsă
în răcoarea albă din casă
după perdeaua scrobită de la intrare,
noi suntem împreună, ultimii cai liberi,
speriaţi şi neîncrezători,
slabi şi flămânzi
însetaţi şi cu picioarele rănite
cu coamele în vânt
adulmecând aceleaşi mirosuri
alergând mereu spre aceeaşi deltă
traversând aceleaşi păduri
şi mâncând scoarţele copacilor
nechezând mereu, săltând în două picioare
liberi, liberi
după-amiaza îşi amestecă la fel mirosurile
în ochii minţii
trecând pe pietre dinainte
de naşterea lui Isus
aşezate-n alee, în trepte, în casă
aceleaşi parfumuri, fructe, flori, ierburi,
ultimii cai liberi ai deltei
nu îi poate lua nimeni…
Din volumul Cantabis, Editura Tracus Arte, Bucureşti, 2017, ISBN TRA978-606-664-798-4
Varianta on-line: Cantabis, http://www.cantabis.ro, 2010, ISBN 978-973-009-314-8
Mangalia News, 15.07.2017.
