Graţie proiectului „HERAS – Moştenirea Arheologică Submarină din partea de vest a Mării Negre“, obiectivele subacvatice vor deveni accesibile şi iubitorilor turismului de aventură. Întreg platoul continental de la Kaliakra până la Capul Midia, a fost cercetat atent de cercetătorii ştiinţifici.
Cercetătorii români, dar şi cei bulgari au prezentat, ieri, în cadrul unei conferinţe de presă, rezultatele descoperirilor făcute în zonă, în cursul celei de-a doua expediţii pe mare, vestigiile şi toată bogăţia care se ascunde în adâncuri.
Conf. univ. dr. Glicherie Caraivan, cercetător la Institutul Naţional de Cercetare – Dezvoltare pentru Geologie şi Geoecologie Marină din Constanţa, managerul proiectului, a declarat că un punct important al proiectului este promovarea turismului de aventură şi vizitarea acestor situri arheologice submarine, dar numai sub observaţia specialiştilor.
Aceste vestigii importante, descoperite pe fundul Mării Negre, vor putea fi admirate de pasionaţii de scufundări doar însoţiţi de scafandri profesionişti, în urma unei instruiri prealabile. Vestigiile vor fi admirate de la o anumită distanţă, iar pentru scufundările mai adânci de 10-15 metri, condiţia va fi experienţa; nu oricărui amator i se vor permite astfel de excursii!
În cadrul întâlnirii de ieri, au fost prezentate cele mai importante situri subacvatice din Marea Neagră, descoperite de partenerii proiectului. Submarinul sovietic, descoperit la Costineşti, distrugătorul Moscova, epavele navelor de război descoperite în Eforie, cargouri metalice din timpul Primului Război Mondial, corăbii de lemn datând din secolele XV-XVI sunt doar câteva dintre secretele pe care le ascunde marea.
Conf. univ. dr. Glicherie Caraivan a subliniat că nu doar ţintele mai vechi de 160 de ani au valoare de patri-moniu, ci şi aceste descoperiri recente, care oglindesc istoria trecutului.
Hartă a siturilor arheologice din adâncul mării
În acest moment, pe harta proiectului se află 16 epave în partea românească de mare şi alte nouă în partea bulgară.
Gheorghe Oaie, directorul general al proiectului HERAS, a subliniat că aceste situri submarine fac parte din patrimoniul naţional şi trebuie protejate. Organizatorii au atras atenţia că acest turism subacvatic cultural trebuie gândit foarte serios, mai ales că apele Mării Negre sunt destul de tulburi din cauza algelor. Constantin Chera, arheolog la Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa, a afirmat că turismul subacvatic va fi posibil în momentul în care prevederile legale vor fi foarte clare. Multe alte vestigii îi aşteaptă pe cercetătorii români care vor aprofunda investigaţiile la adâncimi şi mai mari.
Citiți continuarea în cugetliber.ro, Miercuri, 11.02.2015.
