Suntem în data de 1 aprilie 1962, exact acum 61 de ani, iar #Constanța trăia un moment istoric: în fostul cartier de vest a cetății Tomis erau descoperite piesele care formează astăzi inestimabilul tezaur de la Tomis. Fotografia de mai jos surprinde artefactele fix în poziția în care au fost descoperite, acestea fiind depozitate astfel și netulburate încă din antichitate.
Tezaurul de sculpturi de la Tomis reprezintă un depozit de 10 statui, 13 basoreliefuri și un altar de marmură. Conține reprezentări ale unor divinități principale și secundare din pantheonul greco-roman, zeități orientale și locale, după cum urmează: Fortuna cu Pontos (zeii protectori ai orașului Tomis), Cybele, Bachus, Mercur (având drept corespondent în mitologia greacă pe Hermes), Asclepios, Isis, Diana, Selene, Hecate, Grațiile, Nemesis, Dioscurii, Cavaletul Trac, Mithras și Șarpele Glykon.
Monumentele din acest depozit datează, cu o singură excepție, cel mai probabil din prima jumătate a secolului al III-lea p. Chr. Unica piesă care nu se încadrează în reperele cronologice de mai sus este statueta cea mare a Hecatei, căreia nu i se poate atribui o datare mai târzie decât secolul I a. Chr. Tezaurul sculptural cuprinde atât lucrări de calitate, executate în ateliere specializate, cât și lucrări de serie cu un caracter popular, rustic, lipsite de cele mai elementare legi ale proporțiilor (basoreliefurile, statueta mijlocie a Hecatei și statueta Cybelei).
O impresie deosebită fac piese precum grupul statuar Fortuna cu Pontos, în care zeul Mării Negre este asociat Fortunei ca protector al Tomisului, remarcabil prin calitatea execuției, statuia zeului vindecător Asclepios – lucrare de o deosebită finețe – și statuia Șarpelui fantastic Glykon, statueta cu cap de oaie, păr și urechi de om și coadă de leu, care a avut o sursă de inspirație orientală, transmisă prin intermediul artei greco-romane.
Oare cum a fost posibil ca toate aceste obiecte să fie descoperite laolaltă? S-a presupus că acestea au fost îngropate într-un context de criză, după distrugerea edificiilor sacre care le adăpostiseră mai înainte. Având în vedere faptul că ele sunt obiecte de cult, asta înseamnă că îngroparea a avut un scop religios: obiectele au fost ascunse pentru a nu mai fi profanate.
Mai precis, la jumătatea secolului al III-lea p. Chr. au avut loc atacuri repetate ale carpilor și ale goților (populații barbare din afara Imperiului Roman), care timp de trei decenii au prădat Dobrogea, ocazie cu care distrugeau monumentele, constând adesea tocmai din opere de artă legate de cultele greco-romane. Ulterior acestei perioade tulburi, Tomisul și-a extins teritoriul. În procesul de refacere, ruinele clădirilor distruse au fost curățate și nivelate, iar sculpturile sacre, găsite cu acel prilej, au putut fi duse și îngropate în noua zonă a cetății, extinsă pe locul fostelor necropole.
Tezaurul de sculpturi de la Tomis are o semnificație arheologică deosebită și este clasat în patrimoniul cultural național, în categoria tezaur, făcând parte din colecția Muzeului de Istorie Națională și Arheologie din Constanța. Imaginea provine din volumul Tezaurul de sculpturi de la Tomis, semnat de autorii V. Canarache, A. Aricescu, V. Barbu și A. Rădulescu, București, Editura Științifică, 1963.
Sursa text: Institutul National al Patrimoniului.
Sursa video: Europa Press Ro.
MN: Mulțumim, Bogdan Bola, pentru documentele de mare valoare istorică oferite cititorilor.
Mangalia News, 06.04.2023.
