Lansare de carte adaptată vremurilor… Lucian Ciuchiță.
PROLOG: Undeva, la hotarul de răsărit al unei capitale din Europa continentală, într–un cochet complex rezidențial, notat pe hartă doar cu inițialele QPR, un mic orășel constituit din 216 de reședințe, stă Scriitorul.
Întregul Complex, înconjurat de un gard înalt de trei metri, din bolovani negri, de râu, care protejează de musafiri nepoftiți și priviri indiscrete, a fost proiectat de–un englez, cu siguranță unul din White City, din Londra. Casele ocupă spații generoase, pe două niveluri, construite din sticlă pe structuri de aluminiu, deși diferă substanțial între ele, atât ca mărime cât și ca design, au un „numitor comun”, cu toate sunt multiplu de șase – un „amănunt” care, nu–i spunea nimic Scriitorului până astăzi.
Dar, deși absolut totul era de un bun gust, cu adevărat remarcabil la locuințele proiectate de fanul QPR era „Camera de panică” – un veritabil buncăr, intins pe întreaga suprafață a subsolului.
Aici, Scriitorul își petrecea aproape toate zilele și multe, multe nopți, aici avându–și, în afara calculatorului la care își scria cărțile, imensa sa bibliotecă și valoroasa colecție de filme.
„Undeva, la hotarul de răsărit al unei capitale din Europa continentală, într–un cochet complex rezidențial, notat pe hartă doar cu inițialele QPR, un mic orășel constituit din 216 de reședințe, stă Scriitorul. Întregul Complex, înconjurat de un gard înalt de trei metri, din bolovani negri, de râu, protejat de musafiri…”
Bla, bla, bla, își spuse Scriitorul. Asta este o aiureală. Este un prost început pentru noua mea carte. Dar, la naiba, orice început este mai bun decât niciunul. Voi avea tot timpul să revin, să șterg, să adaug, chiar să modific. Nu am impertinența să pretind că tot ce scriu e bine scris de la bun început, că nu fac ulterioare modificări, că scriu în transă, cu degetele alergând pe claviatură, mânate de Bragi – Zeul Nordic al poeziei, ori Apollo – Zeul grec al zilei, al luminii și al artelor, protector al poeziei și al muzicii, conducătorul corului muzelor. Și, dacă ar fi să cer ajutorul cuiva, atunci ar trebui să-l cer grecilor Marte – Zeul războiului, violenței și vărsării de sânge și lui Venus – Zeiță a iubirii, frumuseții și dorinței; ori nordicilor Freya – Zeița dragostei și a fertilității și lui Tyr – Zeul războiului. Lor ar trebui să le cer ajutorul, căci noua mea carte, atât de prost începută, va fi dedicată iubirii. Iubirii dincolo de diferențele de vârstă, de clasă socială, de religii, iubirii pătimașe, indiferente zilelor liniștite de pace, sau de aprig război. Mai ales în vremuri tragice de război.
Familiarizat cu imaginea sa, din reprezentările anticilor, Scriitorul, fără să se întrebe cum este posibil să îi apară în față, îl recunoaște imediat pe grecul Pitagora, ilustrul filozof și matematician, originar din insula Samos, întemeietorul pitagorismului, care punea la baza întregii realități teoria numerelor și a armoniei, conducătorul partidului aristocratic din Crotone (sudul Italiei), marele educator și învățător al spiritului grecesc, care a trăit între anii 580 î. Hr. și 495 î. Hr., despre care se spune că a fost și un atlet puternic.
Mai știa Scriitorul și faptul că Pitagora, după spusele lui Ion din Chios, fiul lui Orthomenes, scriitor, dramaturg, poet liric și filozof grec, contemporan al lui Eschil, Euripide și Sofocle, era considerat a fi fiul lui Apollo – dacă nu chiar însuși Zeul reîncarnat și iar reîncarnat ulterior ca: Aethalides, fiul lui Hermes, apoi Euphorbus fiul lui Panthous și Phrontis, eroul troian ucis de Menelau; filosoful Hermotimus; Pyrhus, săracul pescar delian și chiar o celebră prostituată, al cărei nume îi scăpa pe moment.
Acum, într–o străfulgerare a minții sale, Scriitorul își aminti că 216 ani se considera a fi numărul însumat de ani pe care îi trăise Pitagora, adică 6 la puterea a treia – 6 fiind numărul magic al școlii pitagoreice, un număr cu siguranță cunoscut arhitectului londonez din White City.
– Tu?, își exprimă Scriitorul uimirea.
– Da, eu, îi răspunse râzând Pitagora.
Scriitorul nu se mirase pentru că filosoful elen îi apăruse în față și nici că începuse a purta cu acesta o conversație în limba greacă – pe care nu își amintea a o cunoaște, ci doar că lui îi fusese dat să îl întâlnească… neputincios în a intui care este scopul acestei vizite miraculoase.
Ghicindu–i gândul, Pitagora îi dădu răspuns uimirii sale:
– Știu ce proiect ai. Îl aprob și îl susțin întru totul. Îți voi fi alături. Prin puterea mea de Zeu te voi face Martor ocular al tuturor „Poveștilor de iubire în vremuri de război”, pe care le vei spune, sau doar le vei reaminti cititorilor tăi.
Scriitorul își ridică fruntea de pe tastatură și privi în jur.
Nici urmă de Pitagora.
Nu se miră.
Finalul cărții… Proiectorul se oprise. Pe ecranul alb al cinematografului nu se mai vedea nimic și ultima peliculă se sfârșise. Scriitorul părea absorbit de filmele vizionate, cu acțiuni și povești de iubire în timpul războiului. Adevărate drame consumate în secole de existență. Iubiri patimașe între El si Ea, două suflete sensibile, uneori rebele, care s-au ofilit ca florile fără apă, când dragostea le-a fost curmată de războiul provocat de alții… Oare Timpul a schimbat sentimentele între un bărbat și o femeie, sau Iubirea a rămas sacră de-a lungul istoriei? Sus, în Cer, cineva urmărise cu interes tot ce așternuse pe hârtie Scriitorul. Era Pitagora… Acum își privea cu admirație discipolul. Nu greșise când îl alesese să fie… Martor ocular al tuturor „Poveștilor de iubire în vremuri de război pe care le vei spune, sau doar le vei reaminti cititorilor tăi”.
MN: Lucian Ciuchiță este poet, romancier, dramaturg, eseist si scenarist român. S-a născut la 10.02.1969, în Râmnicu-Vâlcea, jud. Vâlcea; tatăl său, Apostol Ciuchiță, ofițer de carieră, iar mama, Lucia Ciuchiță (născută Scarlat), era educatoare. A fost elev al Scolii Generale Nr. 2 și a absolvit Liceul Energetic din Rm. Vâlcea, in 1987. Este absolvent al Facultății de Cibernetică din ASE Bucuresti (1988-1993). In 1999, obține doctoratul in Cibernetică și Statistică, la ASE Bucuresti.
A lucrat in Televiziunea Română, in perioada 1990-2002, ca reporter special, redactor și realizator de emisiuni. A inceput activitatea jurnalistică cu prima emisiune studențească „Gaudeamus”, imediat după revolutia din ’89, fiind unul dintre studenții revoluționari care au participat la evenimente. In iunie 1990 este angajat redactor la redacția de știri a TVR. După realizarea a două filme documentare, este primit in Uniunea Cineaștilor din România, iar în mai 1991, în Asociatia Dramaturgilor de Film.
A realizat peste 1000 de reportaje și sute de emisiuni, cele mai cunoscute fiind: „Lege și fărădelege”, „Transfocator”, „Actualități”, „Poliția in acțiune”, „Bună dimineața”, precum și rubrici în cadrul altor emisiuni de cultură și artă.
A fost profesor universitar și a predat Statistica și Modelare Economica la ASE, Universitatea Româno-Americană și Universitatea N.Titulescu. De asemenea, a predat Economie la Academia de Poliție. In momentul de față este cercetător stiințific asociat la Academia Română.
Ca scriitor, debutează in 1996, cu volumul de poezii „Oameni si țărmuri”, cu prefața de Marin Sorescu. Este discipolul maestrului Marin Sorescu, cu care a avut o frumoasă colaborare, in ultimii ani de viață ai regretatului scriitor. Au urmat alte două volume de poezii, „Căutătorul de zimbri” și „Florile binelui”, iar primul roman, „Comisarul Caron-Dispariția”, a fost publicat in 2005. In perioada 1997-2006 a publicat mai multe cărți economice și o analiză a fenomenului terorist contemporan.
A scris trei scenarii de film de lung metraj și a realizat trei filme documentare. Până in momentul de față, a publicat 30 de cărți, atât volume de poezie cât și romane, nuvele, eseuri. Cele douăsprezece romane se găsesc în toate librăriile din România și se bucură de aprecierea cititorilor.
Iată o listă cu acestea: Insula Purgatoriului (roman distopic); Copoiul din Cardiff (roman polițist-filozofic), Taifun in adancuri (thriller), Gemenii lui Bormann (roman istoric), Celeste-Planeta Purgatoriului (SF, fantasy), un volum de eseuri filozofice intitulat “Monada Ratiunii”, romanul pamflet “Deșertul fluturilor albi”, Submarinul teroriștilor (roman de spionaj) si romanul semi-autobiografic, “250 de kilometri si un secol de amintiri”, “Pasărea de Foc a tinereții” (roman), “Plutonul nătăfleților si alte povestiri”…, “Cercul Negru”.
In 25 iunie 2019, a fost lansat romanul “Cuțitele rosii”, la Muzeul Național al Literaturii Române. Romanul “L’ile du purgatoire”, lansat la Salon du Livre-Paris in data de 17 martie 2019, se bucură de recunoaștere internațională, fiind promovat in țările francofone. Romanul amintit a fost lansat și la Salon du Livre de Montreal 20-25 noiembrie, 2019… De fapt, o dublă lansare, doarece cel mai recent roman, „Ce caută povestea mea în filmul lor”, a fost lansat in data de 24 noiembrie 2019, la Târgul Gaudeamus.
Lucian Ciuchiță este cunoscut internațional și pentru procesul de plagiat pe care îl are cu 5 case de producție de la Hollywood, care au realizat filmul Escape Plan, cu Arnold Schwarzenegger și Sylvester Stallone in rolurile principale. Producatorii filmului au folosit scenariul lui Lucian Ciuchiță, dar au uitat să-l treacă pe generic și, desigur, să-i plătească drepturile cuvenite. Un proces inechitabil care durează de sase ani și acum se află pe rol la Curtea de Apel București.
7 ianuarie 2021: ”Iată că a văzut lumina tiparului prima carte din acest an, de la editura Ecou Transilvan, intitulată ”POVEȘTI DE IUBIRE ÎN VREMURI DE RĂZBOI”, avându-l ca autor pe cunoscutul scriitor Lucian Ciuchiță. O carte care merită citită. Îl felicit pe autorul cărții, pentru acest roman reușit, dar și pentru toate cărțile pe care le-a publicat până acum”. (Farcas Nadia).
MN: Poet, romancier, dramaturg, eseist și scenarist român redutabil, Lucian Ciuchiță este prezent și în paginile cotidianului online Mangalia News.
Mangalia News, 11.01.2021.
