ROMÂNIA FĂRĂ MESERIAȘI, partea III-a. Schimbăm pivoţi şi plăcuțe de frână mai mult cu… pixul pe hârtie, în clasă, pentru că la service dăm cu mătura prin curte, în loc să lucrăm pe maşini.
Sau avem laborator dotat parţial, în care mai mult ne uităm la aparatură, în loc să învăţăm, practic, pe ea. Sunt doar câteva din multele explicaţii pe care ni le-au dat elevii şcolilor profesionale, copii care visează doar să emigreze după absolvire.
În acelaşi timp, cei care importă tehnică pentru laboratoare au propriile lor explicaţii pentru felul în care autorităţile locale cheltuiesc banii pentru echipamente. Care ar trebui şi să se asigure că sunt folosite.
Rea voinţă, incompetenţă, dezinteres – toate formează un tablou al învăţământului vocaţional din care copiii ies dezorientaţi, nepregătiţi şi debusolaţi.
Învăţământul profesional a fost alimentat doar cu cei mai neperformanţi dintre copiii claselor a VIII-a, cărora li s-a cerut multă informaţieşi puţină practică.
În 2013, liceele cu învăţământ profesional şi tehnic au avut în acel an cea mai scăzută rată a promovabilităţii la examinarea naţională, 38%, comparativ cu 76% în învăţământul general, ba chiar au existat licee tehnologice cu procentaj de 0% la examenul de bacalaureat.
Asta după ce în 2012, rata abandonului şcolar a fost de două ori mai ridicată la şcolile vocaţionale, decât în învăţământul teoretic.
Învăţământul a fost depreciat şi în interiorul şcolii, dar şi în societate. ”Nu îţi mai trebuie domne, şcoală, vezi tu ce faci, oi vedea”. România culege din plin roadele subfinanţării învăţământului pe o perioada de 20 de ani!
Florian Colceag, matematician: “Nu mai formează oameni. Sistemul a fost croit stupid. Noi nu mai avem rădăcini, nu mai învăţăm din înţelepciunea poporului, învăţăm din desene animate şi jocuri pe calculator. Ne bate vântul. Noi continuăm migraţia, plecăm, suntem a două ţară după Siria. ”
Iulian Stănescu, cercetător: “Oamenii termină o şcoală, un liceu, termină o facultate, dar nu au în spate competenţele şi aptitudinile, profesia sau meseria respectivă.”
Florian Colceag, matematician: “Noi acum ne gândim la bani, bani, bani şi nimic altceva. Am pierdut omenia, colaborarea, am pierdut valori umane. Speculăm, vrem mai mult, mai mult, gândim liniar. Dacă suntem mai bogaţi, suntem mai deştepţi. Dar aici e de vină şi şcoală? Învăţăm asta? Da. Din păcate, gândirea liniară e predată în şcoală, gândirea complexă nu. În şcoală ar trebui să înţeleagă corelaţiile. ”
Sorin Volosciuc, director liceu energetic: “Cu practica pe care o fac acum în şcoală se pot descurca? Nu! Sunt 5 săptămâni…, cu o zi pe săptămână e puţin.”
Înainte de 89 practica era practică, în fabrici care acum au fost închise, după 89.
Elevii care schimbă bucșele… pe hârtie
Citiți continuarea AICI.
