Un elev al Colegiului Tehnic „Regele Ferdinand” din Timișoara, în hala de producție a companiei Continental Automotive, în timpul unei zile de practică.
În lipsa unor strategii naționale, schimbul de generații din industria românească se face anevoios. Majoritatea salariaților din sectorul de producție se apropie de pensie, iar firmele au pornit într-o goană disperată după forță de muncă tânără. Cu stigmatul școlilor profesionale în ghiozdan și cu teama de rigoarea corporatistă, mii de adolescenți de 15-16 ani – cu precădere din mediul rural – pășesc pe porțile noilor uzine ale țării, conștienți că aceasta ar putea fi singura lor șansă la o viață decentă.
Învățământul dual încearcă să aducă la normalitate dinamica meseriilor din România și să schimbe modul în care sunt privite școlile profesionale de către părinți și elevi. Prin bursele de cel puțin 400 de lei, mii de adolescenți au posibilitatea să-și continue studiile după terminarea gimnaziului. Banii le sunt utili pentru navetă și pentru alte cheltuieli de zi cu zi. Părinții sunt, astfel, derogați de această grijă (una importantă în mediul rural), iar copiii fără chemare pentru educația teoretică, simt că își găsesc drumul.
Am fost la Timișoara – care, alături de Brașov, este printre primele orașe care au organizat clase de învățământ dual din România – pentru a vedea cum funcționează acest angrenaj în care sunt implicați elevi, părinți, profesori, companii și, nu în ultimul rând, statul român.
2.500 de elevi s-au înscris anul acesta în învățământul dual
În 2011, un grup de oamenii de afaceri germani i-au cerut ministrului de atunci al Educației, cu ocazia unei întâlniri care a avut loc la Timișoara, să ia măsuri pentru implementarea în România a învățământului profesional dual, un sistem care se bucura de succes în Germania.
Modelul german de învățământ profesional dual presupune un parteneriat între firme, școală și elevi, prin părinții lor. Astfel, în funcție de nevoi, companiile solicită formarea unor clase de elevi pentru o anumită specializare, oferind la schimb posibilități de practică în fabrici, dar și o bursă de cel puțin 200 de lei lunar, pe lângă bursa de 200 de lei oferită de stat. Elevii serioși au, la finalul celor trei ani de pregătire, locul de muncă asigurat în meseria pe care au învățat-o. Principala condiție este, însă, seriozitatea, contractul dintre părinți, școală și companii având o clauză care prevede un anumit număr de absențe admise.
În 2012, la câteva luni după presiunile oamenilor de afaceri germani, era creat pentru prima dată cadrul legal pentru învățământul profesional dual în România. Până în prezent, legislația s-a modificat de mai multe ori, dar sistemul a început să dea roade. În acest an școlar, 2.500 de elevi s-au înscris în programul profesional dual. Pe parcursul celor 3 ani de învățământ, elevii se specializează la școală și în cadrul companiilor după următorul program:
- în clasa a IX-a: 20% pregătire în companie și 80% în școală,
- în clasa a X-a: 60 % pregătire în companie și 40% în școală,
- în clasa a XI-a: 70% pregătire în companie și 30% în școală.
„Zău că nu știu ce sărbătoresc”
La început, firmele implicate în acest program au avut de înfruntat mentalitatea păguboasă a părinților și a elevilor, pentru care școala profesională era sinonimă cu eșecul. Președintele Clubului Economic German din Banat, Peter Hochmuth, declara în luna iunie a anului 2017, cu ocazia unei conferințe dedicate învățământului dual, că tinerilor nu ar trebui să le fie rușine că fac o școală profesională. Dimpotrivă, ar trebui să fie mândri că învață o meserie. „Pentru mine este un șoc să văd an de an elevi care părăsesc liceul, sărbătorind acest eveniment printr-un bal de absolvire. Zău că nu știu ce sărbătoresc! 50 la sută merg la facultăți, dar 50 la sută nu se aleg cu nimic. Atât timp cât dintr-o generație, avem 50 la sută care merg fără nicio pregătire în viața profesională, înseamnă că avem multe de făcut! Firmele noastre, aici în vestul țării, au nevoie disperată de forță de muncă calificată”, spunea Peter Hochmuth.
Visul micului electromecanic
Vă invităm să citiți continuarea aici: recorder.ro/video-copiii-noilor-uzine
