Mormântul Princiar de la Documaci şi Mormântul cu Papirus sunt doar două dintre obiectivele turistice de la Mangalia care nu trebuie ocolite. Vechea cetate Callatis, ocupată rând pe rând de eleni şi romani, ascunde, la rându-i, comori inestimabile.
În anul 1993, a fost cercetat un complex funerar format dintr-un mormânt de mari dimensiuni şi o construcţie anexă, de formă rectangulară (5,05 m/6,05 m) a cărei funcţionalitate nu a fost încă stabilită. Complexul se află pe drumul către Albeşti, la o distanţă de doar 3 km depărtare de Mangalia şi la câteva sute de metri de şosea.
Cercetător ştiinţific dr. Sorin Marcel Colesniuc, şeful Muzeului „Callatis” din cadrul Complexului Cultural din Mangalia, a declarat că acest complex funerar poate fi datat la sfârşitul secolului al IV-lea a. Chr. şi începutul secolului al III-lea a. Chr.: „Mormântul este orientat pe direcţia est – vest. Accesul în camera funerară se face printr-un culoar, situat în partea de est a mormântului, cu lungimea de 9,55 m şi lăţimea de 1,61 m. Camera funerară are dimensiunile de 3,56 m lungime, 3,00 m lăţime şi 3,62 m înălţime. Construirea mormântului s-a făcut în două faze: în prima fază, s-a construit camera funerară şi o parte a dromosului, cu acoperişul în formă de boltă şi tencuială cu mortar, iar în a doua fază, a fost realizată o prelungire a dromosului, cu acoperiş în două ape”.
Analogii la bisericuţele de cretă de la Basarabi Pe pereţii dromosului (culoar de acces în casele cretane şi în mormintele feniciene), construit în prima fază, au fost realizate graffiti cu reprezentări antropomorfe, zoomorfe, nave şi pentagrame.
„Aceste reprezentări au analogii la bisericuţele de cretă de la Basarabi, cariera de la Aliman, complexul dintre Dumbrăveni şi Olteni şi monumentele istorice din Bulgaria, toate datate în perioada medievală timpurie”, a subliniat Colesniuc.
Continuarea, în cugetliber.ro, Vineri, 8 mai 2015.
