România are un potenţial uriaş pentru descoperirea de noi zăcăminte de petrol şi gaze, dar şi de alte resurse minerale, precum aur, argint, plumb sau cupru, a declarat Gehrig Schultz (foto), director general executiv al companiei Prospecţiuni, ce face parte din Grupul Tender.
Conform acestuia, România are o adevărată tradiţie în acest domeniu, al prospecţiunilor geologice. “Cercetările seismice ale solului au început în România în anii ‘30. România a avut printre primele echipe de cercetători din lume în acest domeniu şi aici există una dintre cele mai vechi hărţi seismice. Românii, de-a lungul timpului, au inventat echipamente, precum cele care previn exploziile, altele folosite în rafinare şi tot felul de tehnologii inovative”, a spus Gehrig Schultz, într-un interviu acordat Agerpres.
Pe de altă parte, el a fost de acord că “peisajul e foarte diferit acum”. “În ceea ce priveşte dezvoltarea tehnologică, multe s-au schimbat. Foarte multă tehnologie se bazează acum pe software, iar românii sunt extrem de prezenţi în acest sector. Există români în toate marile universităţi din lume, care lucrează în geofizică, există antreprenori români, care au început afaceri în domeniu. Deci, aş spune că România este foarte bine reprezentată în sectorul dezvoltării de tehnologie înaltă, care a trecut de la construcţia de utilaje la cea de software”, a mai spus Schultz.
Gravitaţia ajută la stabilirea resurselor din pîmânt
În ceea ce priveşte activitatea Prospecţiuni SA, Gehrig Schultz a declarat că se foloseşte foarte mult fizica. “Ceea ce facem, de fapt, este să folosim fizica, pentru a vedea ce există în interiorul Pământului. Pământul are foarte multe caracteristici, de care ne putem folosi pentru a vedea ce este în interiorul lui, fără a fora un puţ sau o mină. De exemplu, analizăm compoziţia apei pentru a vedea ce minerale sunt în zona respectivă sau, cum facem în Africa, luăm mostre din muşuroaiele făcute de termite, care aduc la suprafaţă nisip din subsol. Din aceste mostre putem detecta dacă exista aur, argint, tot felul de lucruri.
De asemenea, facem măsurători ale câmpului magnetic al Pământului. De exemplu, dacă există un zăcământ de fier, câmpul magnetic al Pământului va fi modificat. Putem măsura diferenţe ale câmpului gravitaţional. În Transilvania, unde există multă sare, gravitaţia este puţin mai mică deasupra sării, pentru că sarea nu este atât de densă. Deci, unde găseşti cele mai mici valori ale gravitaţiei, înseamnă că sarea e aproape de suprafaţă. Gravitaţia ne ajută să stabilim ce anume se găseşte în subsol.
Ceea ce facem în aproape toate cazurile este să trimitem unde sonore în subsol, care trimit înapoi un ecou pe care îl analizăm. Este ca la ecograf, aparatul trimite sunete, care revin, creează o imagine şi poţi vedea copilul. Noi facem asta detectând ce există la 5.000 – 6.000 de metri sub pământ. Dar e aceeaşi tehnologie. Ai o imagine a subsolului, de unde poţi trage concluzii unde poate fi petrol, gaz, apă. Apoi este treaba altuia să facă operaţiunile de extracţie”, a precizat Schultz.
În privinţa activităţilor pe care le desfăşoară, directorul executive al Prospecţiuni SA a declarat că, în prezent, pieţele pe care activează compania sunt Europa, Africa de Nord, Africa de Vest şi Asia Centrală. În România activează în aproape toată ţara.
“În nord, în zonele cu o producţie tradiţională de petrol, adică în Depresiunea Getică – zona dintre Ploieşti şi Craiova, în Transilvania, explorare în Banat, în Moldova. Acestea pentru petrol şi gaze. Astăzi avem o activitate foarte redusă în România pe zona de minerale, din păcate”, a spus Schultz.
Întrebat dacă nu există potenţial, acesta a răspuns că dimpotrivă.
“Avem prea mult potenţial. Este vorba despre dezbaterile din spaţiul public, situaţia legală a unor companii care s-au închis, iar suprafeţele nu sunt încă accesibile pentru minerit, discuţii cu privire la protecţia mediului. În România avem tot felul de minerale: aur, argint, plumb, zinc, stibiu, mercur, plus multe altele”, a mai spus Schultz.
De asemenea, el a precizat că, pe lângă Roşia Montană, sunt şi alte zone cu potenţial. “Există mult aur în întreaga zonă Apuseni şi, de asemenea, în Baia Mare. Totodată, există un mare potenţial pentru cupru. Spre exemplu, Polonia a construit unul dintre cele mai mari complexuri de mine de cupru din lume şi nu are atâtea resurse pe care le are România”, a completat directorul Prospecţiuni.
În ceea ce priveşte ţiţeiul, Schultz a mai spus că România produce aproximativ 200.000 de barili de petrol pe zi şi că există tot timpul noi descoperiri. “Au fost descoperirile spectaculoase din Marea Neagră, dar au fost câteva noi descoperiri interesante şi pe uscat. Dar există şi mai mult de descoperit aici”, a spus Schultz.
El a precizat că există resurse atât de hidrocarburi convenţionale, cât şi neconvenţionale. “Dar există atâta petrol convenţional care mai poate fi descoperit în România până să trecem la resursele neconvenţionale… Ţara ar trebui să ştie resursele de care dispune, înainte de a face o dezbatere despre asta. Dacă ne întoarcem la exemplul cu doctorul, e ca şi cum te-ai certa cu soţia despre ce operaţie să faci înainte de a-ţi face o radiografie!”, a mai spus Schultz.
Nu se ştie dacă va fi necesară utlizarea fracturării hidraulice
În ceea ce priveşte utilizarea fracturării hidraulice, directorul Prospecţiuni s-a întrebat dacă va fi nevoie să fie utilizată.
“Nici nu ştim dacă rezervele sunt dovedite. În etapa de explorare nu se foloseşte fracturarea hidraulică. Metodele de explorare sunt aceleaşi pe care le folosim la orice fel de resursă, fie că suntem în căutarea apei, sau a petrolului, sau a gazelor. Trimitem unde de sunet, care vin înapoi, iar noi vedem, analizăm unde ar putea fi resursele. Nu există absolut nicio diferenţă între explorarea pentru resurse convenţionale sau neconvenţionale. În etapa de exploatare există diferenţe, la modul cum le extragi din pământ, dar la explorare, nu”, a explicat Gehrig Schultz.
El a preizat că industria tradiţională de petrol şi gaze, inclusiv cea din România, utilizează fracturarea hidraulică de aproximativ 55 de ani.
El a explicat şi diferenţa între tehnologii. “Avem o rocă dură şi una poroasă. Ambele roci ar putea conţine petrol. Din roca poroasă, petrolul este uşor de extras, datorită numeroaselor canale pe care le conţine. Şi roca dură ar putea conţine petrol, dar nu există canale pe unde resursa să iasă la suprafaţă. Deci, trebuie să le creăm noi. Sub o presiune foarte mare, pompezi apă în interior, iar acea apă va pătrunde în orice crăpătură ar exista, pentru a o forţa să se deschidă, apoi introduci nisip sau alte lucruri, pentru a ţine crăpăturile deschise. Apoi petrolul va ieşi la suprafaţă prin acele crăpături. Aceasta este fracturarea.
De obicei, acest lucru se întâmplă cam la 1.000 de metri sub pământ şi chiar la 3.000 de metri adâncime. Aceasta este diferenţa între petrolul convenţional şi neconvenţional. La cel convenţional, petrolul iese singur afară, prin ceea ce numim pori, iar, în cazul celui neconvenţional, este vorba despre o rocă foarte densă, pe care trebuie să o spargi ca să scoţi petrolul afară. (…)
Problema acestei metode stă în etapa de construcţie. Problema intervine în momentul în care compania care forează aceste puţuri nu este atentă la ţevile pe care le pune în pământ sau la cimentul pe care îl toarnă în pământ pentru a proteja peretele puţului. Atunci, petrolul şi gazele se pot infiltra în pânza freatică, acolo pot exista riscuri.
Cred că cel mai bun mod de a rezolva asta este ca Guvernul să fie atent, să selecteze companii foarte serioase, care să facă acest lucru, şi, în al doilea rând, Guvernul trebuie să monitorizeze foarte atent activităţile, să fie sigur că acele companii au cele mai bune standarde”, a mai spus Gehrig Schultz.
În ceea ce priveşte substanţele injectate în aceste puţuri, Schultz a precizat că nu este foarte familiar cu substanţele ce se utilizează, dar că există tehnologie nouă, care este curată, şi există tehnologie, care poate purifica apa ce iese din puţuri.
Guvernul trebuie să reglementeze fracturarea hidraulică
În ceea ce priveşte problemele legate de cutremure Gehrig Schultz a spus că acestea pot apărea. “Au fost câteva cutremure cauzate de fracturare. Există aici două lucruri de discutat. Pot apărea mici curemure, când injectezi apa în pământ sau cele legate de presiunea pe care o creezi. Al doilea tip de cutremur poate apărea dacă în zona respectivă există o falie geologică, care va fi mişcată, dacă injectezi apă în pământ, ceea ce este mult mai periculos.
Spre comparaţie cu cutremurul mare, care a avut loc în România, de 7,7 grade pe scara Richter, cel mai mare cutremur care a fost asociat cu injectarea apei în pământ este de circa 5 – 5,5 grade. (…) A fost unul în Statele Unite şi unul în Anglia de care ştiu, s-ar putea să fi existat mai multe.
Cele mai multe cutremure cauzate de fracturare au în jur de 3 grade, ceea ce este ca atunci când stai pe marginea drumului şi trece un camion pe lângă tine. Deci, acestea sunt circumstanţele, dar vestea bună este că poţi evita să faci acest lucru, dacă ştii cum stau faliile.
Un alt lucru la care lucrează Uniunea Europeană este un standard pentru monitorizarea fracturărilor şi, dacă există indicii că un cutremur s-a întâmplat, chiar dacă este foarte mic, atunci se va opri injectarea apei. Guvernul poate juca aici un rol important, prin reglementarea acestui sector, fie pe partea de petrol şi gaze, fie pe partea de mediu. Spre exemplu, din câte ştiu, Marea Britanie gestionează acest sector pe partea de mediu”, a explicat Schultz.
El a declarat că, în prezent, Prospecţiuni SA are un contract cu Chevron, companie care şi-a exprimat interesul pentru a extrage gaze de şist în România.
În privinţa planurilor Prospecţiuni SA, directorul companiei a precizat că s-au bugetat vânzări de 83 milioane de euro în acest an, faţă de 72 de milioane anul trecut, dar că firma este pe punctul de a depăşi această ţintă. “Avem un plan să continuăm creşterea, iar obiectivul este să ajungem la 140 de milioane de euro venituri anuale la finele anului 2016.
Ne aşteptăm ca piaţa românească să fie foarte activă în perioada 2014-2015. De asemenea, vom continua extinderea şi în afara ţării, în Maroc şi Georgia. Totodată, negociem câteva contracte, acum, în Asia Centrală şi în estul Africii.
Am început şi un nou business, să culegem date inclusiv din puţurile săpate, pentru a se înţelege mai bine ce potenţial există în acea sondă. Am început acest nou business în acest an, încă nu avem toate echipamentele necesare, dar acest segment ar putea ajunge la 20% din activităţile noastre, în timp”, a mai spus Gehrig Schultz.
Sursa: focus-energetic.ro.
