După ce a citit articolul „România, dependentă de flotele străine”, apărut sub semnătura mea pe facebook, domnul Vasile Botez, mi-a adresat, prin intermediul rețelei de socializare, următoarea întrebare: „Cu ce ajută România să aibă nave cu pavilion românesc? Niște taxe amărâte? Liberia, Panama etc au zeci de mii de nave sub pavilion şi sunt vai de ele”.
Domnule Vasile Botez, în primul rând vă mulțumesc pentru faptul că ați ridicat această problemă. Și, întrucât nu sunteți singurul român care gândește astfel, permite-mi să îmi exprim punctul de vedere.
Cu ce ajută România să aibă nave cu pavilion național?
Sunt foarte multe avantaje, despre care, în cei 30 de ani de jurnalism, am scris zeci de articole. Iată câteva dintre ele: – locuri de muncă pentru navigatorii români;
– locuri de practică pentru cadeții români (în prezent, pentru că nu au unde să facă stagiul de practică, mulți dintre absolvenții celor două instituții de învățământ superior marinăresc sunt nevoiți să renunțe la cariera de navigator, după ce familiile lor au cheltuit o groază de bani să-i țină în facultate);
– o flotă sub pavilion românesc atrage comenzi de reparații și construcții noi în șantierele navale din România, care, la rândul lor, dau de lucru industriilor de pe orizontală;
– o flotă sub pavilion românesc aduce venituri directe (taxa pe tonaj) și indirecte la bugetele statului român, în buzunarele navigatorilor, constructorilor de nave și familiilor acestora;
– o flotă națională are și un rol strategic, servind comerțul internațional al țării, mai ales în vremuri de război.
Cât privește pavilioanele Liberia, Panama și alte asemenea pavilioane de complezență pe care le-ați invocat, dați-mi voie să vă spun că ați ales cele mai proaste exemple. Aceste pavilioane sunt refugii pentru navele care nu îndeplinesc standardele tehnice internaționale de navigație sau se află la limita lor. Sunt așa numitele pavilioane permisive. Statele pavilioanelor de complezență obțin venituri importante de la armatorii care (fugind de rigorile costisitoare ale pavilioanelor serioase) își înmatriculează navele la ele, achitând taxe cu mult mai mici. Multe dintre aceste pavilioane permisive sunt pe listele negre și gri ale Paris Memorandum și Black Sea Memorandum, cu cele mai numeroase nave reținute la inspecțiile de Port State Control. Trebuie precizat că în rândul navelor înmatriculate sub pavilioanele de complezență au loc cele mai multe evenimente neplăcute: coliziuni, explozii și incendii, eșuări, scufundări, abandonări etc.
Revenind la nelămurirea dumneavoastră, vă sugerez să întrebați China, Grecia, Japonia, Singapore, Indonezia, Germania, Norvegia, Federația Rusă, SUA, Marea Britanie și chiar și pe sora noastră, Republica Moldova, de ce au flote de sute și mii de nave. La ce le folosește? Doar ca să obțină niște „amărâte” de taxe? Și dacă tot puneți problema astfel, ați putea întreba: Are nevoie omenirea de nave, de marinari, de transport naval? La ce-i folosește? Doar ca să obțină niște taxe?
Ion TIȚA-CĂLIN, 11 februarie 2024.
Mangalia News, 15.02.2024.
