Comisia Naţională a României pentru UNESCO: Mărțișorul, de 5 ani în Patrimoniul mondial UNESCO, a fost prezent la EXPO Dubai – Pavilionul României.
Comisia Națională a României pentru UNESCO mulțumește Ministerului Afacerilor Externe și echipei organizatoare a Pavilionului României din cadrul Expoziției Mondiale, pentru posibilitatea de a marca începutul primăverii în țara noastră și vecinătăți, prin împărtășirea unei tradiții care deja face parte din Patrimoniul cultural imaterial.
Mărțișorul a fost prezentat de distinsa doamnă profesoară Mirela Tanc, de la Școala „Oltea Doamna” din Oradea, una dintre finalistele top 50 profesori în cadrul Global Teacher Prize 2021 al Fundației Varkey și UNESCO, care demonstrează și cu această ocazie vocația de profesor pentru care învățarea autentică, tradiția și identitatea națională fac parte din cotidian. VIDEO, aici: https://drive.google.com/file/
Această fragilă parte a moștenirii naționale, Mărțișorul, este realizat de distinșii slujitori ai Școlii Populare de Arte din Pitești, meșteri făurari, tineri și adulți. Impărtășim imagini care vor fi prezentate vizitatorilor Pavilionului României, începând de luni, 28 februarie 2022, de la ora 15:00, ora României. VIDEO: https://drive.google.com/file/
Institutul Național al Patrimonului: Element de patrimoniu cultural imaterial, Mărţişorul a fost înscris de UNESCO, în anul 2017, în Lista Reprezentativă a Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanităţii, în urma candidaturii unui dosar multinaţional (Cultural Practices Associated to the 1st of March – România, Bulgaria, Macedonia, Republica Moldova).
Mărţişorul reprezintă un vechi obicei cu caracter lunar şi feminin, răspândit pe tot teritoriul României, practicat şi în alte zone sud-est europene. Iniţial, şnurul împletit, un fir roşu şi unul alb, era confecţionat de femei şi oferit în familie şi în comunitate, dăruit în principal persoanelor de sex feminin. Astăzi este dăruit de bunici/părinţi/naşi copiilor pentru a fi sănătoşi, de flăcăi fetelor pentru a fi frumoase şi drăgăstoase, de bărbaţi femeilor, de copii mamelor, bunicilor, rudelor, de fete şi femei altor fete şi femei. De remarcat, că în unele zone din Moldova şi Transilvania este dăruit şi bărbaţilor.
Mărţişorul/Marţul/Mărţugul/Mărţiguşul tradiţional este o amuletă alcătuită dintr-un bănuţ de argint, prin care trece şnurul ale cărui culori simbolizează: albul – puritatea începutului, roşul – atribut al vitalităţii (sănătate, frumuseţe sau iubire), dar şi victoria soarelui asupra frigului, care marchează renaşterea naturii. Se poartă la mâna stângă sau în piept, aproape întreaga lună, după care se leagă de ramura înmugurită a unui pom roditor. Dacă pomul nu rodeşte în acel an, e semn rău. De asemenea, mărţişorul poate fi purtat până la sosirea berzelor când se spune: “Na-ţi negreţile şi dă-mi albeţele!”
În credinţa populară, Mărţişorul are o funcţie magică, protectoare într-un prag temporal important – primăvara şi o funcţie festivă, care marchează o dată importantă din calendarul popular, căci el este supranumit Cap de primăvară. Mărţişorul se prindea în coarnele animalelor sau la intrările în gospodărie, în casă sau în grajd, în credinţa că poate asigurara sănătatea în anul vegetaţional şi agrar ce urma.
Mărţişorul are o semnificaţie afectivă aparte, de împărtăşire a bucuriei începutului primăverii şi de comunicare a afecţiunii pentru persoanele cărora li se dăruiesc mărţişoare.
Astăzi semnificaţiile principale ale Mărţişorului sunt de natură simbolică. Amuleta însoţitoare a şnurului particularizează mesajul simbolic şi alegoric al mărţişorului ( floarea – frumuseţea, coşarul şi potcoava – purtătoare de noroc, fluturele- gingăşia).
Păstrarea şi transmiterea obiceiului de a dărui şi primi acest simbol al sosirii primăverii este încurajată prin învăţare informală, în cadrul familiei, în ateliere de creaţie, în cercuri şi programe şcolare. (sursa: https://patrimoniu.ro/utile/item/421-1-martie-martisor).
Mangalia News, 01.03.2022.
