Legătura miraculoasă dintre basorelieful cu ”Zânele Pădurii”, mozaicul ”Cortegiul Sfintelor Martire” de la Ravenna și ”Dansul fetelor de la Căpâlna” – Miron Scorobete.
1. Zânele Pădurii, Ulpia Traiana, sec.II:
2. Cortegiul Sfintelor Martire, Ravenna, sec.VI:
3. Dansul fetelor de la Căpâlna, sec.XX.
Am putea să ne oprim aici. Imaginile care atestă perpetuarea motivului pe parcursul a două milenii constituie ele însele un subiect suficient de frapant ca să fie făcut public.
Dar ceea ce ele arată la o privire mai atentă e ceva în stare să ne uimească total. Atât şirul zânelor din antichitate, cât şi cel al martirelor de la începutul Evului Mediu au ca izvod dansul fetelor din secolul XX. Dar e absurd! Cum să fie posibilă o asemenea răsturnare de epoci atât de îndepărtate?
E posibil şi nu e absurd, pentru că dansul fetelor le precede în timp pe celelalte două. El vine din adâncul preistoriei, din neolitic.
Ei, acesta da, subiect capabil să ne înmărmurească. Ne impresionează un basorelief de acum două mii de ani. Ne umple de admiraţie un mozaic de acum o mie cinci sute de ani. Dar ceva mult mai fragil, care nu are tăria pietrei, care nu se conservă într-un muzeu, în condiţii speciale, care nu supravieţuieşte decât viu, un dans cu o vârstă de multe mii de ani, noi să apucăm să-l mai vedem unduindu-se viu, asta se înscrie decis în ordinea miracolelor.
Suntem nişte privilegiaţi, poate că ultimii, şi reflecţia aceasta mă doare cumplit, dar, să sperăm că nu. Noi mai umblăm printre miracole. Să nu trecem pe lângă ele fără să le băgăm în seamă. Fără o alintare din partea privirii noastre, ele se sting.
Miron Scorobete, 12 decembrie 2020.
MN: Gând la gând, cu bucurie, Maestre drag, Miron Scorobete! Uitați-vă un pic și aici, ca să vă dați seama ce revelație formidabilă am avut, acum zece ani, când am descoperit ”Dovezile dacice de la Ravenna”…
Mangalia News, 13.12.2020.
