În acest an, Alba Iulia este oraş-pilot pentru testarea a 100 de aplicaţii caracteristice conceptului de “smart city”. De ce Alba Iulia şi nu alt oraş din România? Şi ce fel de aplicaţii propun companiile care vor să fie parteneri ai primăriei?
”Un oraș bun e ca o petrecere faină: oamenii decid să rămână mai mult decât e necesar, fiindcă se simt bine”.
E un panseu atribuit unui arhitect danez, Jan Gehl, care și-a făcut un renume din îmbunătățirea calității vieții urbane, orientând-o spre pietoni și bicicliști.
Acest panseu a devenit motto − afișat cu litere mari, la intrarea în birou − pentru administratorul public al municipiului Alba Iulia.
La 100 de ani de la formarea statului român modern, în cetatea Unirii vor fi testate 100 de aplicații inteligente: Alba Iulia este orașul-pilot din România unde, în 2018, se va studia impactul tehnologiilor necesare unui smart city.
Smart city: un concept-umbrelă
Ca să ajungi la sectorul unde pulsează ideile, trebuie să te afunzi, ca-n gaura de iepure, într-o primărie ca toate primăriile româneşti.
Treci pe lângă polițistul local, printre funcționari importanţi şi pensionari cu căciulile în mâini, și, pe un coridor aparent interminabil, pătrunzi în dimensiunea 2.0 a administraţiei.
Aici, în câteva birouri, sunt grupați oamenii care scriu proiecte europene. Lor li se datorează, în mare parte, noua față a orașului Alba Iulia − beneficiar al unuia dintre cele mai ample proiecte de restaurare duse la bun sfârșit în România.
Acum, în aceste birouri se discută despre conceptul de smart city. Dar nu acel concept priceput de Gabriela Firea, care, ca să-i flateze pe bucureșteni, le-a transmis că trăiesc într-un oraş inteligent fiindcă ei sunt inteligenți.
Și nici acela folosit în campaniile de imagine ale unor primari care mai cumpără un sistem de fluidizare a traficului, sau mai lansează o aplicație mobilă de găsit locuri de parcare.
Unda verde.
Semafoarele inteligente.
Iluminatul inteligent.
Aplicații.
Când sunteți un pachet de nervi, așteptând bară la bară în drum spre job sau spre casă, vă întrebați inevitabil: de ce nu funcționează? Sau, dacă funcționează, de ce traficul îmi ia ore din viaţă în fiecare zi?
Fiindcă nu știm să le folosim, răspunde, fără să ezite, city-managerul municipiului Alba Iulia, Nicolaie Moldovan.
N-avem oamenii care să le întrețină și să le mânuiască, folosindu-se de atuurile pe care le aduce tehnologia înaltă, continuă el.
Pentru a obține acest lucru e nevoie de o schimbare în profunzime a administrației și a felului în care este abordată relația cu cetățeanul.
E nevoie de legi care să ne ducă înainte și de competență pentru alegerea unor tehnologii din domeniul Internet of Things (IoT) care să îmbunătățească în mod real viața oamenilor.
“Acolo unde există voință politică, orizontul de reglementare nu este foarte mare. Vedem și astăzi: dacă dorim să schimbăm legile justiției, reușim să rezolvăm în două săptămâni.
N-ar trebui, deci, ca legiferarea unui mod inteligent de a conduce orașele să fie o problemă. Dimpotrivă”, spune Nicolaie Moldovan.
Citiți articolul integral aici: pressone.ro/cetatea-inteligenta. Autor: Bianca Felseghi.
