Vom atinge astăzi cifra de 999 mile până la destinație. Tatăl meu care a plecat ieri din Gibraltar mai are 5000… Noi suntem 6 pe un yacht modern si nou. El este singur pe un yacht cu un an mai bătrân ca mine… Barca noastră a fost dotată de Liviu cu un generator acvatic ce încarcă bateria prin viteza barcii propulsata de vânt. Fără el am fi ajuns “black ship”, adică navă fără nici un strop de curent in baterii. In orice baterie. Asta după ce ne-am fi consumat toată motorina din rezervor încercând să păstrăm voltajul ridicat. Iar noi am estimat aproximativ 21 zile de mers. Tata are 50+ de petrecut pe mare. Și nu are hidro-generator.
Noi stăm câte 4 ore de cart, pe rând, după care ne prăbușim intr-un somn de refacere de cateva ore. El este de cart 24 din 24. Nimeni sa-l înlocuiască, nimeni sa-i acorde cateva ore legate de somn. Si-a propus sa-si puna telefonul sa sune la fiecare 50 min, asfel indiferent cat de obosit ar fi, sa-si arunce ochii de jur-imprejur la fiecare oră. Abia acum, cand traversez Atlanticul imi dau seama cat de solicitantă este o asfel de expediție cu echipaj…darămite solitar. E greu sa-i percepi proporțiile întreprinderii si dimensiunea curajului său de pe uscat, am înțeles abia de pe ocean.
La început spuneam ca traversada Atlanticului este un lucru de făcut si impreuna cu familia. Dar sunt suficiente 24 ore de vant foarte puternic si valuri foarte mari ca sa te razgandesti. Te lupți cu răul de mare si dupa 12 ore te intrebi daca totul se va mai sfârși vreodată. Asta dupa ce ai fost avertizat cu doua zile inainte: “-Vedeti ca vine un ciclon catre voi, veti avea vant din fata 25-30 noduri, odihniti-va si pregatiti-va pentru el.” N-ai cum sa te pregătești complet. Nava este aruncata in toate partile, velele tertarolate la maxim gem in scote, sarturile din vant suiera, iar catargul trepideaza pana in structura de rezistenta la prăbușirea de pe fiecare val mai înalt.
Gândul tău in fiecare secunda, la fiecare val este: oare rezista structura, oare a fost făcută pentru asta? Si desi stii ca da, intrebarea apare la urmatoare secunda si la urmatorul val.
Peste toate acestea imi inchipuiam soția si fetita suferind de rau de mare, lungite in pat, intr-o cabina închisă. Iar cand mi-am imaginat-o pe Eva ridicând capusorul chinuit spre mine: “-Tati, nu mai vreau. Vreau acasă. Vreau acasă acum…” Si mi se rupea inima in mine, noi fiind in mijlocul oceanului…la mai mult de 10 zile de orice destinație! I-am zis lui Cătălin: -Dacă mă auzi că vreau in viitor sa traversez Atlanticul cu familia și prietenii să-ti iei avânt maxim și să-mi dai un pumn direct in nas! Și Cătălin e fost rugbist…
Pentru că, oricât de incredibil ar părea, uiți. După ce trece furtuna, oricât ar dura, ți se sterg din minte complet toate senzațiile de rău. Sunt suficiente câteva ore de vreme buna, de relativ calm, un somn odihnitor sau o masă mâncata fără noduri…si totul pare luminos. Soarele incepe din nou sa strălucească pentru tine. Vântul in loc sa te lovească, incepe din nou sa te mângâie…
Așa am simțit noi atunci cand am intrat in zona de tradewinds. Situată aproximativ la coordonatele 20-30, adică latitudine 20°00`00“N și longitudine 30°00`00“W se manifestă prin vânt constant de la est la vest cu viteze de 10-20 kn. Științific este cea mai mare forță motrice de pe planeta Pământ. Noi i-am spus “Expresul de Santa-Lucia”. Toată strategia noastră de la plecarea din Las Palmas a fost să coborâm cât mai repede sub latitudinea de 20°N. Am prins 2 furtuni si 3 zile de calm plat pana acolo. O săptămână alocată pentru 750 mile până la tradewinds.Odata ajunsi acolo avem 2 săptămâni pentru 2150 mile pentru navigația pe tradewinds pana in Santa Lucia.
Dar mai jos de paralela 20 totul s-a schimbat.
Tradewinds sunt tot ce am sperat. Confirmă toate poveștile. Implinesc toate așteptările. Suntem de 7 zile cu vânt numai din pupa. Purtător. Nu s-a clintit nici un milimetru. Pardon, grad. Câteodată cu viteză mai slabă…8-10 kn…altădată cu viteza destul de mare 18-20 kn…dar de cele mai multe ori cu intensitatea perfecta 10-15 kn.
Ajustam velele o dată la 24 ore. Tot o dată la 24 ore le coborâm să verificăm fungile și școtele de orice urme de uzură.
Barca se clatină ridicându-se si coborând pe valuri, dar din fericire nu pe frecvența răului nostru de mare. Putem găti in cabina, putem sa citim sau sa ne uităm la seriale. Tradewinds-urile se dovedesc blânde cu noi.
Iar barca înghite milă dupa milă.
Sărbătorim fiecare suta de mile parcursa. Uraaa…avem 1999 mile to go…deci mai putin de 2000 mile. Uraaaa 1899. Hip-hip ura 1450 mile, suntem la jumatatea expeditiei! Hip-hip-hip ura 1249 mile, am trecut de jumatatea oceanului (daca masori de la coasta africana la Santa Lucia ai 2500 mile).
Iar azi așteptăm cifra 999 pe ecran!
Puneți voi câte hip doriți, inainte de un mare ‘URA!”
Bun cart înainte, tuturor!
Ovidiu Drugan:
Tradewinds – expresul de Santa Lucia with Cheroiu Andreea, Blondu Laur, Liviu Chiric, Alex Chiric, Catalin Corduneanu & Drugan Sorin.
Mangalia News, Luni, 4 decembrie 2017.
