Povestea directorului Muzeului de Arheologie din Kiev, ajuns să locuiască într-o garsonieră din Neptun

0
1019

Basarabeanul Ion Pâslaru (74 de ani) este doctor în istorie şi arheologie, fost director al Muzeului de Arheologie din Kiev, profesor asociat al Universităţii din Moscova. Este, în acelaşi timp, pensionar şi un simplu colaborator al Muzeului de Arheologie din Mangalia. Locuieşte într-o umilă garsonieră din Neptun, înconjurat de cărţi şi obiecte vechi pe care le întâlneşte la tot pasul prin antica cetate a Callatisului.

Ion Pâslaru s-a născut în Basarabia în anul 1943, iar la vârsta de 6 ani a fost deportat de către autorităţile sovietice, alături de părinţi, în zona Luhansk din Ucraina de astăzi. Drama copilului nu s-a terminat aici deoarece, la numai câteva zile de la deportare a fost luat de lângă familie şi dus la un orfelinat.

„Părinţii erau plecaţi de acasă casă. Eu stateam în curte. A venit maşina cu miliţieni, m-au chemat, m-au luat pe sus şi m-au dus la orfelinat. Numai după două luni au venit părinţii la mine. Am fost foarte bucuros când mi-au spus că în curând o să vină să mă ducă acasă. Au trecut 22 de ani şi nimeni nu a mai venit“, îşi aminteşte Ion Pâslaru momentul despărţirii de părinţi.

Stând într-un orfelinat, arheologul de astăzi a uitat limba română, mai ales că în şcoală studia rusa şi germana. În tot acest timp, tatăl său se stingea din cauza tuberculozei, iar mama sa, mergând să-l îngroape, a rămas acasă în Basarabia. Desigur, copilul Ion Pâslaru avea să afle aceste lucruri peste două decenii.

Prima încercare de a-şi găsi părinţii a făcut-o când avea 14 ani şi începea să studieze la liceul din Luhansk. A trimis o scrisoare către miliţia din zona natală, cu rugămintea să-i caute părinţii. A specificat clar în acel document că trebuie căutată familia Ion Tănase Pâslaru, nu Ivan Afanasievici Pîslarie, cum primiseră numele din partea autorităţilor ruse. Însă, nu a primit niciun răspuns.

Publicitate https://www.mangalianews.ro/

PRIMA DESCOPERIRE ARHEOLOGICĂ, LA 18 ANI

În oraşul Luhansk, tânărul basarabean a avut primul contact cu un muzeu. În acel moment, s-a declanşat în el interesul pentru istorie şi arheologie. „Am început să învăţ care e diferenţa dintre pietrele prelucrate şi neprelucrate, dintre ceramica veche şi ceramica modernă. N-am avut pe nimeni care să mă înveţe. M-au învăţat cărţile şi practica. Eram autodidact. La 18 ani am descoperit o mare aşezare din epoca bronzului care apoi a devenit o aşezare clasică, un loc unde se făceau seminarii internaţionale. Cu materialele din această aşezare am venit la Kiev la universitate, la Facultatea de Istorie“, spune Ion Pâslaru.

După finalizarea studiilor, basarabeanul a devenit unul dintre cei mai importanţi arheologi ai Kievului. Deşi foarte tânăr, a primit sarcina să conducă şantierul arhelogic de la cea mai mare mănăstire din Ucraina, Lavra Pecerska. „Mă gândeam că sfinţii stau lângă mine şi eu stau acolo lângă locul acela sfânt care este inima spirituală a ortodoxiei, nu numai a Ucrainiei, ci şi a Rusiei“.

A UITAT LIMBA, DAR NU ŞI ORIGINILE

Citeste mai mult: adev.ro/owdhk6


 


piese-auto-mangalia.ro

lensa.ro


Leave a Reply