Satul 2 Mai a avut un farmec aparte. Aici veneau actorii să-şi petreacă în tihnă concediile. Aici se dezbrăcau de griji şi de haine şi se bucurau doar de natură. Aici veneau poeţii şi scriau versurile, iar pictorii cu greu găseau acuarelele care să imite albastrul mării şi auriul nisipului.
Plaja 2 Mai. FOTO Viorel Simionescu.
În urmă cu patru decenii, satul 2 Mai era doar un loc sălbatic, fără vile la ale cărei porţi să existe pancarte cu „Avem camere libere“ sau „Avem apă caldă“. Drumurile din 2 Mai erau doar de pământ bătătorit de măgăruşii dobrogeni şi de mioare, pe care proprietarii le plimbau prin sat înainte să le ducă pe dealuri, la păscut.
Un fotograf pasionat de meleagurile Dobrogei, Viorel Simionescu, ne arată un 2 Mai sălbatic, cu animale care se plimbau leneşe pe uliţe, cu oameni care îşi întindeau undiţa în apă doar pentru a se recrea. Aici, lumea bună renunţa la costum şi cravată. Îmbrăcaţi doar cu un slip, domnii de la Bucureşti se dezbrăcau de haine şi de griji şi erau doar turişti. Se lăfăiau la soare cât e ziua de lungă, iar seara visau lângă un foc de tabără.
În anii ’70, sătucul avea doar câteva uliţe şi câteva zeci de case, ale căror curţi se întindeau până în apropierea plajei, astfel că puţinii turişti puteau merge în slip la malul mării. În tot satul era un singur magazin cu de toate. Masa principală era compusă din peşte, apoi fiecare cum se descurca.
Cei câţiva turişti se bucurau în tihnă de ţinutul sălbatic. Mai târziu au apărut corturi pe nisip, iar pe alee Trabanturi şi Dacii 1100.
Citeste mai mult: adev.ro/nl454d.
Un articol de Mariana IANCU.
