2015. Anul Balanței. Așa aș prefera să denumesc pe scurt acest an în ceea ce privește construcția de autostrăzi sau mai bine spus deschiderea de noi kilometri de autostradă.
2015. Anul Balanței. Așa aș prefera să denumesc pe scurt acest an în ceea ce privește construcția de autostrăzi sau mai bine spus deschiderea de noi kilometri de autostradă.
De ce Anul Balanței și de ce știrile prezentate astăzi de Ziarul Financiar și Economica.net nu sunt corecte 100%?
Să pornim cu ultima întrebare. Zf.ro și economica.net informează astăzi că principalii vecini ai țării noastre (Bulgaria și Ungaria) ne vor umili în deschiderea de noi kilometri de autostradă, întrucât România nu va putea inaugura decât 10 km (zf.ro) sau cel mult 17 km (economica.net). La finele anului trecut Hotnews.ro ne informa că în 2015 ar putea fi deschiși circulației cel mult 13 kilometri, cu mari șanse ca până la finele anului în curs “recordul” să ajungă la 23 de kilometri.
Susțin faptul că știrile prezentate astăzi de cele două publicații nu sunt corecte pentru că se limitează doar la prezentarea unor CIFRE fără a lua în calcul mai mulți factori. Iar dacă vă întrebați DE CE diferă de la un site la altul numărul de kilometri care ar putea fi finalizați răspunsul este că reprezetanții CNADNR au refuzat să emită un răspuns către cele două – trei (dacă includem și hotnews.ro) publicații.
Nu vreau să mă transform în AVOCATUL DIAVOLULUI și nici nu vreau să iau apărarea CNADNR. Departe de mine acest gând. Am criticat CNADNR și o să continui să o critic. Dar prefer să o critic într-un mod CONSTRUCTIV. Iar faptul că nu au comunicat până în prezent sau că nu au răspuns unor solicitări adresate de presă trebuie criticat. Lipsa de transparență și nefurnizarea datelor pentru a fi prezentate opiniei publice a fost impusă de Dan Șova, care avea dorința să le prezinte personal pentru a-și arăta COMPETENȚA.
Totuși, în locul unui răspuns tipic CNADNR, în care reprezentanții companiei prezintă unele date fără nicio relevanță sau planuri îndrăznețe, prefer un răspuns cu necunoscută. Mai exact, cred că vă amintiți cum în ultimii ani șefii CNADNR sau miniștri Transporturilor/respectiv șeful Departamentului Marilor Proiecte țineau morțiș să ne amețească/ aburească cu fel de fel de cifre care se schimbau apoi de la o lună la alta, iar la final de an rezulta cu totul altceva.
Rus, Șova, Silaghi, Fenechiu, Nazare, Boagiu, Orban, Berceanu, Neaga, Pop, Bașulescu, Mașala, Drăghia, Costache, Tiron sunt doar câteva nume care au decis planurile strategice de dezvoltare a infrastructurii rutiere. Cât de bune au fost acestea și cât de reale vă las pe voi să decideți. Ce pot să spun eu și cred că în asentimentul meu sunt mulți este că NU A EXISTAT NICIODATĂ O CONTINUITATE. Fiecare ministru sau director instalat la CNADNR a avut propria viziune și propriile interese în dezvoltarea rețelei de drumuri și de autostrăzi fără a ține cont de lucrurile bine făcute de precedenții.
Probabil, vă aduceți aminte de toate aceste planuri cu sute și mii de kilometri de autostradă promiși, dar care au rămas doar pe hârtie. Totodată, cred că vă amintiți cum erau schimbate peste noapte trasele/proiectele prioritare. Acum avem un proiect/draft al Master Planului General de Transport dar nici acesta nu este finalizat și nu corespunde realității actuale, neluând în calcul viitorul apropiat, tocmai din motivele menționate mai sus.
Revenind însă la anul balanței. Pe scurt încerc să prezint câteva date/probleme care ar trebui să transforme acest fiasco într-un AN BUN.
1. În primul rând, la finele acestui an expiră termenul “N+2” în care România poate absorbi fondurile europene destinate pentru perioada 2007-2013. Din suma totală de 19,21 miliarde de euro, fonduri puse la dispoziția României în perioada menționată, până la finele anului trecut s-au absorbit 51,81% (conform datelor remise de Ministerul Fondurilor Europene). Din suma totală de 19 mld. euro, Programului Operațional Sectorial (POS) Transport i-au fost alocate 4,426 miliarde de euro. Cea mai mare parte din această sumă a fost distribuită pentru infrastructura rutieră. La 31 decembrie 2014, suma absorbită a ajuns la 2,052 mld. euro, ceea ce reprezintă o rată de absorbție de 46,37%.Doar că plățile intermediare de la Comisia Europeană până la finele anului trecut au însumat doar 1,63 mld. euro, adică sub 37%.
Practic de la Comisia Europeană putem absorbi în acest an circa 2,4 MILIARDE de euro. Trebuie menționat că nu toată suma este alocată construcției de autostrăzi, dar cea mai mare parte, cred că aproape jumătate, revine infrastructurii rutiere.
Dacă până la 31 decembrie 2015 acești bani nu sunt aborbiți VOR FI PIERDUȚI. Riscul este uriaș. Iar dacă aruncăm o privire la cum au decurs lucrurile în ultimii ani, putem spune că o parte nu va ajunge NICIODATĂ în România. Cât de mică sau cât de MARE va fi această parte depinde de mai mulți factori. Unul dintre aceștia este DORINȚA autorităților române și a constructorilor să atragă acești bani. Începând de la premierul României la ministrul transporturilor și de la șeful CNADNR la ultimul „hamal” al constructorului de pe coridorul IV sau al altor proiecte cu finanțare europeană, trebuie ca în fiecare zi să se gândească la acest lucru. Mai sunt 299 de zile până la APOGEU, iar acest lucru înseamnă aproape 8 MILIOANE DE EURO PE ZI.
Dacă persoanele de mai sus s-ar gândi zilnic la cele 8 milioane de euro ca și cum ar fi prioritatea nr 1 pe agenda zilnică, atunci tind să cred că avem o mică șansă ca balanța să încline în favoarea României.
2 propuneri pe scurt:
Să fie definitivată o listă cu persoane care răspund cu funcția, salariul și alte sancțiuni pentru neîndeplinirea obiectivului.
Majorarea sporurilor dacă ținta este atinsă. Ținta să fie stabilită săptămânal.
Cititi continuarea AICI.
06.01.2015.
