Vor fi puse în valoare vestigiile istorice şi suprafaţa spaţiilor verzi se va dubla.
Primăria Mangalia a depus la Agenţia pentru Protecţia Mediului Constanţa o solicitare pentru emiterea avizului de mediu în vederea reactualizării Planului Urbanistic General şi a Regulamentului Local de Urbanism. Noul plan ar trebui să elimine sursele de poluare, să mărească suprafaţa spaţiilor verzi şi să pună în valoare vestigiile istorice care împânzesc toată zona Mangaliei. De asemenea, se intenţionează exploatarea resurselor naturale pentru o mai bună dezvoltare a turismului balnear.
În documentul înaintat către APM Constanţa se precizează că Mangalia beneficiază de unul din cele mai extinse şi importante situri arheologice din ţară, cuprinzând suprapuneri de aşezări de tip urban, începând din antichitatea greacă, apoi romană şi romano-bizantină.
„Aceste valori au fost distruse sistematic, prin evenimente istorice şi prin aşezarea noilor etape de locuire, medievală, modernă şi contemporană, unele peste altele, fără păstrarea unor distanţe de protecţie. Vestigiile Callatis-ului nu mai sunt, în prezent, «lecturabile» în oraş, decât prin intermediul exponatelor din Muzeu. Siturile sunt inaccesibile, nesemna-lizate, acoperite de vegetaţie”, se arată în studiul realizat pentru solicitarea avizului de mediu.
Siturile arheologice sunt izolate, inaccesibile şi nevalorificate
Partea veche a oraşului medieval, sub aspectul de final de secol XIX, mai poate fi cu greu simţită, în zona străduţelor care formează bazarul, atmosfera poate fi detectată, dar aspectul estetic este puternic deteriorat.
O parte a clădirilor şi amenajărilor urbanistice de la mijlocul secolului al XX-lea, se constituie într-un ansamblu valoros – arhitectural şi ambiental, ce îmbogăţeşte partea de sud a oraşului. De asemenea, arhitectura hotelieră a anilor ’80 din zona turistică de la nordul oraşului se constituie într-un ansamblu valoros, atât din punct de vedere arhitectural – urbanistic, cât şi pentru dezvoltarea economică viitoare a Mangaliei.
Succesiunea în timp a etapelor de dezvoltare ale oraşului în cadrul aceluiaşi spaţiu fizic au dus la dispariţia urmelor ora-şului antic roman sau grec. Actuala configuraţie a oraşului este rezultatul intervenţiilor urbanistice din secolele XIX – XX, în cadrul cărora s-au păstrat foarte puţine elemente izolate ce reamintesc de structurile urbane antice. Cu toate că siturile arheologice reprezintă puncte forte ale oraşului, ce pot să susţină o identitate a comunităţii locale şi să ajute la revitalizarea zonei centrale şi articularea sa cu ţesutul urban periferic, aces-tea sunt izolate, inaccesibile, nevalorificate.
Eliminarea surselor de poluare
Prin propunerile actualului Plan Urbanistic General este vizată eliminarea disfuncţiilor existente la nivelul cadrelor naturale şi antropice. Se urmăreşte eliminarea surselor de poluare provenită de la unităţile industriale şi agricole existente, reducerea poluării fonice, noxe şi pulbere rezultate din traficul rutier, limitarea extinderii intravilanului cu suprafeţe care nu sunt justificate prin existenţa unor potenţiali investitori sau solicitări expres din partea populaţiei, regularizarea şi eliminarea zonelor inundabile de pe parcursul cursurilor de apă existente, protejarea fondului forestier, mărirea suprafeţelor verzi amenajate, de sport, de protecţie şi tehnice şi impunerea de interdicţii permanente de construire în baza culoarelor de protecţie ale infrastructurii tehnice, a zonelor de protecţie sanitară şi a zonelor de protecţie a bazinelor hidrografice.
Noduri rutiere modernizate
La nivelul cadrului antropic, sunt vizate problemele fondului construit, eliminarea disfuncţiilor zonificării funcţionale, ierarhizarea tramei stradale, propunerea de noduri rutiere ce urmează a fi modernizate, propunerea extinderii sistemului de circulaţii pietonale, propunerea de axe de circulaţii ce vor fi utilizate pentru transportul prin mijloace alternative, extinderea sistemului de transport în comun, redobândirea identităţii locale prin intermediul elementelor de patrimoniu construit şi situri arheologice existente.
Se dublează spaţiul verde
Prin noul PUG, teritoriul intravilan ar putea fi extins cu 9,91 la sută, de la 2.456,35 de hectare, la 2.699,72 de hectare. Cea mai mare extindere vizată este cea a spaţiilor verzi, cu 110 la sută. Suprafaţa finală este rezultatul a două operaţiuni: schimbarea subzonelor funcţionale reglementate anterior PUG prin Planuri Urbanistice Zonale, pe zonele cu terenuri forestiere sau cele care sunt acoperite cu vegetaţie de tip forestier – în special Pădurea Comorova şi extinderea în vestul municipiului şi a staţiunii Neptun a unor zone de diversificare a serviciilor de agrement şi turism.
Zăcăminte de apă mezotermală
Principalele resurse naturale existente la nivelul zonei analizate şi care au importanţă locală în turismul balnear. Pe teritoriul oraşului Mangalia a fost identificat un zăcământ de apă mezotermală sulfuroasă existent în zona Costineşti – Mangalia, cu nivelele piezometrice arteziene (10 – 16 metri) peste nivelul mării şi depozitele de turbă cu nămol. Pentru zona Jupiter, Mangalia, se evidenţiază izvoare de apă geotermală sulfuroasă atât la suprafaţa terenului, cât şi în mare.
Forajele care deschid acviferul intermediar eocen (captarea Neptun cu foraje de 80 – 90 de cm) sau cele care exploatează intensiv debite importante de apă (deşi cu puţuri de mică adâncime care deschid numai acviferul freatic) furnizează apă cu conţinut ridicat de hidrogen sulfurat (2 – 16 mg pe litru).
Apa prezintă proprietăţi farmacodinamice şi terapeutice atât prin folosirea în cura externă (asociat cu nămolul de turbă de la Mangalia), cât şi în cura internă datorată compoziţiei chimice: mineralizare foarte redusă (1.030 mg per litru), prezenţa hidrogenului în concentraţie moderată (16 mg per litru), prezenţa unor electroliţi în cantităţi reduse (clor, sodiu, magneziu), termalitate moderată (24 – 26 de grade).
Cuget Liber, Marti, 10 decembrie 2013.
