Chevron va începe cât de curând să caute gaze de şist pe litoralul românesc. Agenţia Judeţeană pentru Protecţia Mediului Constanţa i-a dat aviz de mediu pentru demararea pros-pecţiunilor. Este un prim pas către exploatarea gazelor de şist şi autorităţile spun că nu prezintă niciun fel de pericol pentru mediu sau pentru populaţie. Deocamdată, vor fi demarate lucrări de prospecţiuni în zonele limitrofe ale staţiunilor Costineşti şi Vama Veche. Se vor genera unde seismice care ar trebui să aducă la suprafaţă semnale privind prezenţa gazelor. Abia după ce se va încheia această etapă, vor fi elaborate proiectele privind explorarea şi exploatarea zăcămintelor.
Directorul executiv al Agenţiei pentru Protecţia Mediului Constanţa, Lavinia Monica Zaharia, a confirmat, pentru „Cuget Liber”, că a acordat avizele pentru prospecţiuni.
„APM a emis deciziile etapei de încadrare pentru SC Chevron Romania Exploration and Production SRL, pentru perimetrele Costineşti şi Vama Veche. Lucrările de prospecţiune seismică 2D în perimetrul Costineşti se vor realiza în zona de sud a judeţului Constanţa, pe 20 de linii seismice, paralele între ele, având o lungime totală de 300 de km, în afara ariilor naturale protejate. Lucrările de prospecţiune seismică 2D în perimetrul Vama Veche se vor realiza în 25 de linii seismice, paralele între ele, având o lungime totală de 500 de km, înafara ariilor naturale protejate”, a declarat directorul APM.
Patru localităţi pe harta gazelor de şist Potrivit acesteia, undele seismice vor fi generate prin vibrare controlată, folosind echipament specific, cu vibratoare, prin metoda Vibroseis, care se va utiliza pentru 90 la sută din totalul de puncte de generare din perimetru. Celelalte zece procente din teritoriu vor fi prospectate prin detonare controlată folosind material exploziv.
Conform proiectului, prospecţiunile în zona Vama Veche se vor face între localităţile Tufani (comuna Independenţa) – Vânători (comuna Pecineaga) – Vama Veche (comuna Limanu), până la Furnica (comuna Dumbrăveni), de către SC Prospecţiuni SA.
În zona a doua, se va fora între Adamclisi – Pietreni (Deleni) – Potârnichea (Topraisar) – Vânători (Pecineaga) – Tufani (Independenţa) – Şipote (Deleni).
Pentru vibrarea controlată, se poziţionează utilaje specializate (vibratoare) pe locaţiile stabilite de grupul tehnologic şi la impulsul electric al staţiei se porneşte, cu ajutorul unui sistem hidraulic, vibrarea controlată a plăcii metalice timp de 12 secunde. Pe fiecare locaţie se poziţionează unul sau două utilaje, iar staţionarea lor durează atât cât durează vibrarea plăcii metalice (12 secunde), după care se deplasează mai departe pe profil către următoarea locaţie.
„Nu este pericol pentru mediu şi populaţie!“
În ce priveşte detonarea controlată, brigada foraj execută în lungul profilului găuri de împuşcare cu un diametru de 6 – 9 cm şi cu o adâncime de până la 10 – 15 cm folosind o instalaţie montată pe un tractor. Se încarcă gaura de împuşcare cu maximum 1,5 – 2 kg de material exploziv tip Rioseis, se leagă capsa electrică detonatoare, se etanşeizează cu pământ (buraj) găurile încărcate, evitând astfel pierderea energiei spre suprafaţă.
În urma generării semnalului seismic, unda seismică parcurge formaţiunile geologice din adâncime, se reflectă şi se întoarce la suprafaţa, unde este înregistrată de geofoni. Semnalul este transmis de geofoni la staţia seismică, unde este eşantionat şi înregistrat digital în vederea prelucrării ulterioare la centrul de calcul care nu se află pe amplasament.
„Procedurile de lucru nu reprezintă pericol nici pentru mediu, nici pentru populaţie. Vom vedea în perioada următoare dacă se va folosi sau nu fracturarea hidraulică la faza de explorare. Deocamdată, nu au fost făcute studii la noi în ţară, în acest sens”, a mai adăugat Lavinia Monica Zaharia.
Chevron nu forează în oraşe şi aproape de plaje
Compania Chevron anunţă că va întreprinde doar activităţi de explorare, care presupun utilizarea exclusivă a tehnologiilor convenţionale şi că programele de prospectare vor ocoli ariile protejate şi vor asigura distanţa de cel puţin un kilometru de la ţărmul Mării Negre.
Citiţi articolul integral în Cugetliber.ro, Vineri, 10 mai 2013.
