Bogdan Petriceicu Hasdeu a fost uimit, când a pus în paralel textul unor descântece din folclorul românesc, alături de descântece sanscrite din Rig‑Veda, vechi de 4.000 de ani şi le‑a comparat. Nici măcar el nu a găsit vreo explicaţie pentru această enigmatică asemănare între descântecele din limba română şi descântecele din limba sanscrită. N‑a găsit nicio explicaţie istorică şi nici lingvistică. Am răsfoit la întâmplare dicţionarul sanscrit‑german Wörterbuch Sanscrit‑Deutsch, publicat de Dr. Docent Klaus Mylius la Leipzig în 1975 şi am găsit cuvinte sanscrite care seamănă surprinzător de mult cu unele cuvinte româneşti. Unele sunt identice sau aproape identice, ca formă şi conţinut semantic.
De bună seamă că nu există vreun lingvist specializat în etimologia cuvintelor româneşti care să ignore dicţionarul lui Klaus Mylius, ca şi dicţionarul ceva mai vechi al lui Julius Pokorny Indogermanisches etymologisches Wörterbuch, ajuns la ediţia a cincea în 2005. Aceste două dicţionare sunt totuşi ignorate într‑un voluminos dicţionar etimologic românesc apărut de curând. Nu este singurul motiv pentru care lingviştii de meserie conferă acestui dicţionar o tăcere elocventă.
Semnalez aici o ciudată asemănare a formei şi sensului între unele cuvinte româneşti şi nişte cuvinte sanscrite. Este riscant să tragem vreo concluzie ispititoare şi, totodată, nimeni nu se poate încumeta să pună la îndoială etimologiile propuse de lingviştii noştri, oricât de divergente ar fi. Nu este corect ca lingviştii să fie contrazişi de către cei ce nu sunt lingvişti. E suficient că lingviştii adesea se contrazic între ei. Etimologiile au fost şi rămân teritoriul cel mai dificil şi mai controversat al lingvisticii. Numai lingviştii ar putea să explice asemănările cuvintelor româneşti cu cele sanscrite.
Cuvinte care în dicţionarele noastre au etimologie necunoscută: cărpănos, în DEX înseamnă: zgârcit, om rău, calic. În sanscrită, karapanya înseamnă: zgârcenie, sărăcie, compasiune, a se văita; sută. În sanscrită, sata înseamnă: sută; Păcală al nostru. În sanscrită pagala înseamnă: smintit, ţâcnit. Însuşiri ce nu prea îi lipsesc lui Păcală, care se preface că ar fi ţâcnit.
Cuvinte cu presupusă etimologie latină, considerate de către unii lingvişti că sunt de origine geto‑dacă: dărâma. În sanscrită, dariman, darma înseamnă: distrugere, sfărâmător.
vătui (pui de iepure, ied de un an). În sanscrită, vatu înseamnă: tânăr.
Cuvinte cu origine latină sigură:
a cânta. În sanscrită, kanthá înseamnă: gâtlej, gât
a da. În sanscrită, da, dadati, datte înseamnă: a da, dădui, dat
dinte. În sanscrită, danta, dantura înseamnă: dinte, cu dinţi mari
încotro. În sanscrită, kútra înseamnă: încotro
luptă. În sanscrită, lupta înseamnă: vătămat, prădat
margine. În sanscrită, márgena înseamnă: de‑a lungul
nepot. În sanscrită, napat înseamnă: nepot
nume. În sanscrită, náman înseamnă: nume
-
om. În sanscrită, om înseamnă: om
oră. În sanscrită, hora înseamnă: oră
a sta. În sanscrită, stha înseamnă: a sta
şapte. În sanscrită, saptan înseamnă: şapte
şaptezeci. În sanscrită, saptati înseamnă: şaptezeci
şarpe. În sanscrită, sarpa înseamnă: şarpe
a şedea. În sanscrită, sad, sidati înseamnă: a şedea
taur. În sanscrită, tavur înseamnă: taur
trei. În sanscrită, tri înseamnă: trei.
Cuvinte considerate ca împrumuturi din limba slavonă:
dârvar (slujitor care aducea lemne din pădure la curţile boiereşti). În sanscrită, darvara darvahara înseamnă: de lemn, cel care adună lemne
mied. În sanscrită, mádhu înseamnă: miere, băutură dulce
mândru. În sanscrită, mandra înseamnă: drăguţ, plăcut
prăsele. În sanscrită, prasas înseamnă: cuţit
rai. În sanscrită, rai înseamnă: bogăţie, a străluci
teşit, teşită. În sanscrită, tejita, înseamnă: ascuţit
ţintar. În sanscrită, ţintha înseamnă: loc de joc.
Cuvinte considerate ca împrumuturi din limba bulgară sau serbo-croată:
cârpă. În sanscrită, karpata înseamnă: cârpă
jivină. În sanscrită, jivin înseamnă: viu, fiinţă
plută. În sanscrită, pluta înseamnă: care înoată
praz. În sanscrită, pras înseamnă: hrană, aliment
prăsilă, prăsit. În sanscrită, prasu, prasuti înseamnă: prolific, naştere
tulpină. În sanscrită, tilpinja înseamnă: un fel de plantă
vârcolac. În sanscrită, vrka înseamnă: lup, soare, lună.
Cuvinte considerate ca împrumuturi din limba turcă:
calp. În sanscrită, kalpa înseamnă: la fel, asemănător
dărac. În sanscrită, daraka înseamnă: care sfâşie
haz. În sanscrită, hasa înseamnă: râsete, glumă
veresie (credit, degeaba, gratis). În sanscrită, varasya înseamnă: dorinţă, rugăminte.
Cuvinte considerate ca împrumuturi din limba maghiară:
pandur. În sanscrită, pandur înseamnă: albicios, spălăcit (costumul pandurilor era alb; grecii îi considerau pe daci khlôros „albicioşi, spălăciţi”. Acest epitet i‑a fost atribuit împăratului roman Constantin Chlorus (Spălăcitul), dac din Dardania, în Mesia superioară, cam pe unde e acum Timocul, tatăl împăratului Constantin cel Mare.
viclean. În sanscrită, vicalana înseamnă: călător, lăudăroşenie.
Cuvinte considerate ca împrumuturi din limba neogreacă:
năramză (portocală). În sanscrită, naranga înseamnă: portocal.
Cuvinte considerate ca împrumuturi din limba germană:
ţanc (vârf stâncos). În sanscrită, ţanca înseamnă: vârf de munte.
Cuvinte cu etimologie necunoscută, cărora unii savanţi români şi străini le atribuie origine autohtonă, preromană:
bală, balaur. În sanscrită, bala înseamnă: forţă, putere stăpânitoare, nume de zei, nume de demoni şi de bărbaţi
mazăre. În sanscrită, masura înseamnă: linte
mugure. În sanscrită, mukula înseamnă: mugure
a răbda. În sanscrită, rabdha înseamnă: mâncare (expresia „a mânca răbdări prăjite”)
stână. În sanscrită, sthana înseamnă: zăbovire, loc de oprire, loc de locuit
şiroi (de apă). În sanscrită, sira înseamnă: curent de apă. (…)
Citiți continuarea în contemporanul.ro
■ Victor Ravini, scriitor, eseist, publicist.
MN: Studii literare valoroase, ce poartă semnătura scriitorului, eseistului, publicistului Victor Ravini și sunt publicate de Mangalia News, puteți viziona AICI.
Mangalia News, 12.11.2023.
